1,435 matches
-
Filip Marin monstruoasă și înfricoșătoare"264. Aliajul se înscrie în siajul sensibilității decadente pentru care ambiguitatea sexuală constituie expresia predilectă, fondatoare, având în vedere că pe trupul masculin este lipit un cap feminin. Într-un fel, tratarea celor două dimensiuni arhetipale, cea feminină (Anima) și cea masculină (Animus), într-o proximitate sugestivă a unui dezastru delectabil relevă caracterul androgin al metamorfozelor eminesciene ale lui Hyperion, expresie a unei naturi duale. Această dualitate a operei eminesciene o teoretiza și Ion Negoițescu într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru Himera Văzduhului avea să primească, în 1927, Premiul Național pentru Sculptură. Paciurea elimină un anumit context cultural specific decadentismului și simbolismului deopotrivă, detaliul a fost diluat până la topire în masa plasmatic-fantasmală a corpurilor chimerice. Artistul urmărește, mai degrabă, relevanța arhetipală, fantasmală a creației, ceea ce-l apropie sensibil de Brâncuși în căutarea unei forme revelatoare, primordiale. Himerele lui Paciurea participă la o cosmologie vizibilă într-o lectură tematică bachelardiană a elementelor, sau accesibilă unei antropologii a imaginarului, așa cum o edifică Gilbert
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a culturii miceniene, spre exemplu. Pictura Ceciliei Cuțescu-Storck nu se organizează printr-un raport direct cu un text literar, cum se întâmplă în pictura prerafaelită sau în pictura simbolistului Fernand Khnopff. Artista reia pe baza unor ritmuri interne un personaj arhetipal, un anumit tip de femeie, cu o notă de androginitate, un anumit decupaj capilar scurt, urmând fidel forma capului, o anumită alură a corpului și un anumit pigment meridional. În Ritm, femeile apar așezate pe un fel de rotondă, un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu locul și să-și regăsească naturalețea în mijlocul unui mediu străin, la fel de exotic pentru ele, pe cât de exotice sunt aceste prezențe într-un spațiu închis. Cecilia Cuțescu-Storck se află în căutarea gestului, posturii revelatoare, care intervine spontan; pentru aceste gesturi arhetipale, ea creează, însă, o ambianță vag orientală, de exotism hindus, în felul picturii lui Gauguin din etapa sa tahitiană, departe de modelul romantic, respirând prin decor dolce farniente-le voluptuos de harem. Atitudinea pictorului se apropie în cazul ei de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul, rondelul, glossa, gazelul etc.), a făcut apel la tipare prozodice alambicate; a elogiat civilizațiile arhetipale, mitologiile, religiile; geografia lirică a devenit planetară; a surprins spațiile exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prozodice fixe cultivate, punând inspirația În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, Îmbietoare, de culoarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dispărut și el În condiții misterioase, căutat, apoi găsit și readus la viață de către soția sa Isis. Sadoveanu Începe romanul având ca motto două versuri din balada Miorița: „Stapâne, stăpâne / mai chemă ș-un câne”, pentru a adăuga la conținutul arhetipal și motivul animalului credincios. Parabola din expozițiune reprezintă un fel de prolog, menit să așeze În dimensiunea ei reală viziunea mitologică a lumii dar, În același timp, autorul nu uită să arate că ne aflăm Într-un univers marcat de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda aduse în gestiunea socio-politică a trecutului prin inserții și extirpări în conținutul memoriei colective. Vom argumenta că originea comună, continuitatea istorică, unitatea etnică, culturală și statală, independența politică și spiritualitatea reprezintă cadrele arhetipale mitologemice pe baza cărora este organizată memoria colectivă în general și memoria națională românească în particular. O atenție importantă va fi acordată logicii socio-politice a periodizării istorice. Modul în care trecutul colectiv este periodizat, precum și evoluția în timp a cadrajelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de accente fasciste i-a asigurat un loc în compania unor nume precum cele ale lui Benito Mussolini și Georges Sorel care au suferit la rândul lor maxima transformare a convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a fost amplu lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]