2,842,792 matches
-
deși nu a făcut niciodată caz de lecturile sale, Reagan a urmărit atent dezbaterile de idei din Statele Unite și a ajuns la concluzia necesității regîndirii raporturilor cu blocul sovietic. între altele, el a citit și a fost influențat de un articol publicat în revista Commentary de Jeane Kirkpatrick, cu titlul "Dictatura și duble standarde". Gîndirea neoconservatoare l-a marcat profund pe cel care avea să devină al patruzecilea președinte american. Jeane Kirkpatrick a fost astfel numită reprezentantă la ONU și membră
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
conștienți, la mijlocul anilor "80, de faptul că URSS nu putea face față sfidării americane, în primul rînd în planul tehnologiilor militare (între acestea, mult ironizata Inițiativă de Apărare Strategică). Pe de altă parte, așa cum recunoaște și Mihail Gorbaciov într-un articol publicat în New York Times din 7 iunie 2004, Reagan a fost un președinte care știa să asculte. Odată cu deschiderea internă din URSS, Reagan a participat la dialog și a admis faptul că epoca imperiului răului se sfîrșise. Ideologia sa nu
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
piață, la începutul lui 2003, al celui de-al VI-lea volum din "Sburătorul" Agende literare, de E. Lovinescu, care încununează întreaga suită publicată începând din 1993. De atunci și până în clipa de față mi-au ajuns la cunoștință multe articole și cărți, îndeosebi Jurnale și opere de memorialistică, dar și evenimente, legate de memoria lui Lovinescu și de posteritatea sa, care m-au obligat să-mi revizuiesc unele opinii și atitudini aferente domeniului tematic pe care tocmai l-am enunțat
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
lungul anilor, mai puțin preocupat de posteritatea lui Lovinescu, cu toate implicațiile ei, negative sau pozitive. Dimpotrivă, am urmărit cam tot ce s-a declarat sau publicat, ținându-mă în pas cu cărțile ce i-au fost închinate și cu articolele presărate prin reviste. Lovinescu a continuat să fie pentru mine o prezență vie, cu rădăcini adânc înfipte în anii mei de adolescență și tinerețe, în parte chiar și de copilărie. Lectura celor șase volume de Agende apărute nu a constituit
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
literară a României dintre cele două războaie mondiale; și socotesc că partea cea mai de preț a lui o constituie însemnările despre scriitori și lecturile din cenaclu în timpul regimului antonescian, când criticul nu putea ori nu voia să publice nici un articol în presă. Dorința lui E. Lovinescu a fost ca Jurnalul să fie publicat postum, așa cum s-au publicat și însemnările lui Titu Maiorescu, ceea ce explică grija lui de totdeauna pentru păstrarea manuscrisului." Deși în contrazicere cu realitatea, afirmațiile lui Virgiliu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
reală, în ciuda anumitor inadvertențe comise de cel care le relatează: Agendele nu se întind pe o perioadă de "peste treizeci de ani", ci acoperă o durată de două decenii neîmplinite. în timpul regimului lui Antonescu, Lovinescu a publicat în repetate rânduri articole, scrisori deschise, confesiuni autobiografice și cărți. (continuare în numărul viitor)
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
l în centrul numărului 4 al revistei FAMILIA, o poetă: Angela Marinescu. Poezii, un interviu, comentarii, bibliografie. Ideea publicației orădene merită toate laudele. l E foarte greu să cazi de acord cu dl. Caius Traian Dragomir cînd scrie, în finalul articolului său din LUCEAF|RUL (nr. 22) că "Petru Dumitriu se va dovedi tot mai mult o personalitate față de care avem o paradoxală și totodată mare datorie." Tristul, teribilul adevăr este că n-avem față de autorul Cronicii de familie nici o datorie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
emigrat, cînd întîlnirea la Judecata de Apoi (1961) a întors încă o dată, tot cu 180ș, atitudinea scriitorului față de lumea și de oamenii în mijlocul cărora trăise și-și concepuse cărțile. ...la Eugen Barbu Nu remarcasem în ADEV|RUL LITERAR ȘI ARTISTIC articolul dnei Felicia Antip din care reproduce un pasaj Academia Ca}avencu (nr. 22). Adevărul este că pe dna Antip n-o mai citim de mult. Spre paguba noastră, cum se vede chiar din ratarea pasajului cu pricina, absolut definitoriu pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
cu cel care le iscălește ca și cum ar fi ale lui. Să zicem că Barbu nu știa că aparțin lui Paustovski: dar nu se putea să nu știe că nu-i aparțin lui însuși. l Un documentat și pe alocuri savuros articol publică timișoreanul Cornel Ungureanu în EUPHORION (nr. 3-4) de la Sibiu despre Bacăul lui Bacovia și al celorlalți. O clipă am crezut că avem sub ochi Ateneul băcăuan. Nu-l mai avem de ceva vreme! Băcăuanul primar " o mai fi, n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
ediții alcătuite de Mircea Coloșenco; Mateiu I. Caragiale, Opere, ediție de Barbu Cioculescu, 2001; Panait Istrati, Opere. I-II. Povestiri. Romane, ediție de Teodor Vârgolici, 2003; CONTEMPORANII: Marin Preda, Opere. I-III. Nuvele și povestiri. Romane, 2002; IV. Memorialistică. Interviuri. Articole, 2003, ediție de Victor Crăciun; Nichita Stănescu, Opere. I-III. Versuri, 2002; IV. Proză. Traduceri. V. Publicistică. Corespondență. Grafică, 2003, ediție de Mircea Coloșenco; Marin Sorescu, Opere. I-II. Poezii, 2002; III. Teatru, 2003, ediție de Mihaela Constantinescu-Podocea. Urmează să
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
Ioana Pârvulescu Scriu această recenzie de dragul unei amintiri, ultima pe care o am cu Țîța Chiper. Venise pe la redacția României literare, pe unde trecea des: aducea cîte o Dilemă aburinda, își lua ultimul număr al revistei noastre, ne promitea articole pe care rareori avea timp sau chef să le scrie, era prietena noastră dintotdeauna, cu un firesc al comunicării cu nou-veniții, cu necunoscuții, pe care nu l-am mai văzut la nimeni. Pur și simplu intra în vorbă cu grație
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
Este oare nevoie să ofer definiția acestui termen? Dialogul nu este posibil cînd se respinge civilitatea. "Lovitură propagandistică pentru Ion Iliescu? în ce sens? Mi-am schimbat eu în vreun fel poziția de atîtea ori expusă în atîtea cărți și articole?! De pe o platformă pur morală, pot înțelege de ce un fost disident ca Paul Goma (a cărui acțiune din 1977 o numesc în carte "eroică") ar obiecta la simpla discuție dintre mine (ori alt intelectual democrat) și președintele Iliescu. Se întîmplă
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Gheorghe Grigurcu Spre a adăuga entuziast: "Cine dorește să învețe ce înseamnă compoziția, strategie și retorică într-un articol publicistic, cine vrea să deprindă arta polemicii de idei, regia și logica unei campanii de presă, cine nu știe ce înseamnă fervoarea și densitatea ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga". Propunerea insolită a exegetului e demnă
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
Iulia Popovici Bănățean cu pasiune, fericit cîștigător al Loteriei Vizelor întors în patria refuzată, traducător și scriitor pasionat cu rarul simț al explorării science-fiction și cu o la fel de rară vînă polemică (ieșită la suprafață într-unul din articolele celebrului număr eminescian al Dilemei, l-a azvîrlit direct în gura lupilor protectori ai tradiției), despre Radu Pavel Gheo nu s-ar putea spune că are prea multe tabuuri culturale. După Adio, adio, patria mea cu î din i, cu
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
fost unul de factură specială (analiza se aplică de această dată cărții lui Florin }urcanu, Mircea Eliade, Le Prisonnier de l'histoire): "Fină, exactă, decisivă în materie este, de pildă, analiza formei de antisemitism care își va face apariția în articolele Ťangajateť ale lui Eliade - un antisemitism non-rasist, nici bazat pe asocierea trivială dintre evrei și comunism, mai curînd unul xenofob și naționalist, situat la intersecția dintre Ťmesianismul naționalť moștenit în cultura română din secolul al XIX-lea și angoasele generate
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Mircea Iorgulescu, Tangențiale, ar trebui să devină manual de studiu pentru toți tinerii cronicari de astăzi. Este o carte care are menirea de a stîrni pofta de lectură. Or, aceasta este/ar trebui să fie chiar rostul criticii literare. P.S. Articolul meu din numărul 14 al "României literare" (Îndreptar de corectitudine politică) m-a pus în situația neașteptată de a deveni o prezență constantă în paginile unei publicații transformate în birou de registratură pentru frustrările din viața noastră culturală. O replică
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
sugerează că ceva nu este în ordine. De aceea, îi rog pe ce doi polemiști să renunțe pentru o clipă la eleganții lor ochelari de cal, să bea câte un pahar cu apă rece și să recitească, fără idei preconcepute, articolul meu pe care îl rezum: ca orice om normal cu o anumită pregătire sunt totalmente pentru multiculturalitate și identități multiple. Cred în națiunea civică, nu în națiunea etnică și găsesc că așa este normal. De aceea, cartea lui Victor Neumann
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
dezbină ca să stăpînească, punîndu-l mai ales pe cel lăudat într-o postură de-a dreptul stînjenitoare. Și noi am observat că linia Carmen Mușat diferă, la Observator, de linia I.B. Lefter, dar nu ne vom apuca să dezvoltăm teoria în articole despre bine și rău!) "Evident, spune A.M., primele noastre preferințe s-au îndreptat spre Gelu Ionescu". De ce evident ? Ba nu e deloc evident decît pentru Dl Marino. Culegînd din concluziile lui Pleșu cîteva sintagme care trebuie citite prin antifrază (după cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
o vrăjitoare care ghicește în ghioc, Dl Poenar consideră că poezia lui Mircea Cărtărescu nu mai e citită de studenți, iar cărțile sale, în declin, nu se vor mai vinde. Afirmațiile nu au nici cea mai mică acoperire, dar autorul articolului le face fără să roșească și fără să clipească, de parcă ar fi realizat numeroase sondaje de opinie ori ar fi studiat listele de vînzare ale cărților lui Cărtărescu din toată țara. Mai mult, căzînd în boala numită "scenarită" face tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
nedrept ca de unul să fi auzit toată lumea și de celălalt nimeni? Am aflat despre cel de-al doilea din Revista revistelor culturale a Adevărului literar și artistic nr. 719 apărută de 1 iunie. Că publicului puțin îi pasă de articole ca acesta, din Vatra, necitite decît de bieții Cronicari, din obligație profesională, e dovedit de vînzări (Cronicarul chiar s-a informat, spre deosebire de H.P.). Și pentru că la 1 iunie a fost aniversarea lui Mircea Cărtărescu, și pentru că, vrea-nu-vrea ghicitoarea H.P., poetul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
începînd cu nr. 101, de la sediul revistei din Piața Amzei nr. 13, etajul I. l Din nr. 108, care ne-a sosit la redacție, semnalăm un incitant grupaj de documente din anul 1935 despre Panait Istrati recuperat de Stelian Tănase. Articolele sînt semnate de: Const. Zețaru, în Proletarul, Mihail Sebastian, în Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
incitant grupaj de documente din anul 1935 despre Panait Istrati recuperat de Stelian Tănase. Articolele sînt semnate de: Const. Zețaru, în Proletarul, Mihail Sebastian, în Rampa din ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
ianuarie și din aprilie, și de Pamfil Șeicaru în Curentul. Am aflat din articolul lui Sebastian că prozatorul a colaborat la Cruciada Românismului, gazetă de extremă dreaptă tipărită de Mihail Stelescu, fost camarad al lui Corneliu Zelea Codreanu. Spicuim din articolul lui Sebastian (ian. 1935), fraze cu bătaie lungă și care depășesc cu mult, azi, cazul Istrati: "Ceea ce spune d. Istrati în materie de doctrină politică e hilariant, pretențios, mediocru și " ca să vorbim limpede " prost. ș"ț Noi nu avem prejudecata
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
Călinescu avea rubrică în "Contemporanul", Cronica optimistului, cînd Marino era închis sau în domiciliul obligatoriu. Era normal să-l privească altfel. Pentru noi, Călinescu era extraordinar, fiindcă ne dădea impresia că se exprimă perfect liber. Nu era vorba de conținutul articolelor, ci de un anume mod de a vorbi liber, care mi se părea mie extraordinar. Vorbea pe limba lui. Și mă gîndeam că se poate vorbi pe limba ta, chiar și într-un timp al limbii de lemn. M.C.: Se
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
tot mai dependenți unul de celălalt. Chiar cînd se certau. Chiar în zilele cînd se detestau și se umileau și clocoteau de furie. Cu cîțiva ani în urmă, pe parcursul unui zbor de noapte la Cape Town, Yoel citise în "Newsweek" un articol despre legăturile telepatice genetice dintre gemenii identici. Unul dintre gemeni se convulsionează de durere cînd celălalt suferă o arsură puternică, chiar dacă se găsește în altă țară. Cam așa stăteau lucrurile între el și Ivria. Și în acest fel interpreta el
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]