2,868 matches
-
și în acela al teoriei narative. Ea formulează o serie de întrebări prin care vizează relația muzicii instrumentale cu narațiunea și teoria narativă. Unele întrebări se referă la măsura în care sunetele percepute prin muzica instrumentală furnizează informații ce permit ascultătorilor să (re)construiască motive secvențiale dotate cu sens, altele se referă la măsura în care aceste motive sunt asemănătoare celor narative sau lirice, iar altele la importanța interpretării în procesul audiției muzicale. Kafalenos mai arată că, potrivit lui AnthonyNewcomb , muzica instrumentală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
privitorul sau melomanul, asemenea lectorului pe care-l prezintă Roland Barthes atunci când se referă la scriptibil/scriptible , nu mai este simplu consumator, ci creator al picturii sau piesei muzicale. Altfel spus, așa cum crede compozitorul Benjamin Boretz , când lasă în seama ascultătorului actul final al creației muzicale, a face o audiție muzicală înseamnă a crea o compoziție care este o audiție muzicală speculativă. În mod potențial, câmpul experienței muzicale poate presupune o responsabilitate creativ-intelectuală pentru fiecare meloman care trăiește această experiență și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
așa cum ar spune semioticienii Școlii din Paris, că narativitatea muzicii ar trebui cercetată și la nivelul expresiei muzicale/Ănoncă musical și la nivelul interpretării muzicale/Ănonciation musicale. Mai înseamnă că există un tip de narativitate care transpare atunci când interpretul sau ascultătorul conectează un element din prediscursul intonațional sau colecția de motive din memoria colectivă cu o structură muzicală. Acest tip de narativitate nu poate fi analizat fără studiul interacțiunii dintre subiectul și obiectul implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o căruță trasă de cai intonând o strofă din actualul imn al Rom âniei „Deșteaptă te, româneʺ, iar altul din același vehicul, l-a completat adăugând explicativ: „De Andrei Mureșanuʺ, la care reporterul a rămas mut, necomentând nimic spre lămurirea ascultătorilor de la respectiva emisiune T.V. Seara, la emisiunea „10 pentru Româniaʺ, Miha i Tatulici, produs al Liceului nr.2 de la Rădăuți, pus în situație să comenteze melodia cu același nume „Deșteaptă te, româneʺ sub care pe generic apăreau înscrise cuvintele Anton
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
situație, între cele două emisiuni difuzate în aceeași zi, dar la ore diferite, despre același text și melodie „Deșteaptă te, româneʺ, una dată pe seama lui Andrei Mureșanu, alta pe a lui Anton Pann, cu ce a rămas tânărul auditoriu sau ascultătorul de rând? Pentru clarificare, redăm nedumeriților spusele lui L.V. (Leon Volovici) din „Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900ʺ, Editura Academiei, 1974, despre And rei Mureșanu (pag. 596 597) care spune cercetătorul, „și-a realizat vocația pentru poezia socială și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
gesturi, mimică). I.5. Să manifeste atenție față de interlocutor În diferite situații de comunicare . -exerciții de simulare a unor situații de comunicare diverse; -exerciții de dialog: elevi elevi, elev-Învățător; -jocuri de rol, de tipul vorbitor ascultător, vizând formarea comportamentului de ascultător; -discuții libere pe teme date etc. II. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ORALĂ Obiective de referință Exemple de activități de Învățare II.1. Să Îmbine enunțuri Într-un mesaj propriu. exerciții de construire a unor enunțuri pe baza unui set de
DESPRE EDUCAȚIA INTEGRATĂ A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionela BĂRBUŞ, Carmen-Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2143]
-
când ajung în situație aceasta. Dar cred că ar trebui să vă povestesc câte ceva ca să înțelegeți drumul meu până am ajuns aici.” Și a început omul acela să povestească, avea un meșteșug nemaipomenit al vorbelor, știa cum să aprindă imaginația ascultătorilor și noi am rămas acolo ceasuri întregi ascultându-l, timp în care Murgoci a mai mers de vreo trei ori în beci după alte sticle. Se vede că străinul fusese cineva la viața lui, călătorise foarte mult și acum ne
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Eu am avut de a face cu aceste redacții românești de la Europa Liberă, de la BBC, de la Vocea Americii etc. Oamenii se certau, ajungeau până la cuțite aproape, ca limba română pe care o folosesc să fie impecabilă, să nu aibă cumva ascultătorii români impresia că le vorbesc niște înstrăinați, să fie o limbă română extraordinar de pură. Se certau pe nuanțe ale unui cuvânt sau pentru pronunția cea mai exactă. Bun. Vine anu-l 1989, se dă drumul în România la presă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Conform organelor în drept, Monica Lovinescu își făcuse din anticomunism "o misiune de viață", iar faptul devine din ce în ce mai greu de tolerat, cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor realizate la Europa Liberă se extindea considerabil în România comunistă"58. Ascultătorii clandestini, fideli emisiunilor, sunt interesați de mesajele cu profil cultural și social. Oficialitățile occidentale, sensibile la drepturile omului, ascultă discursurile veridice și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
stării de fapt de dincolo de Cortina de Fier. Prima transmisiune a postului "Europa Liberă" se face pe 14 iulie 1950 din sediul principal stabilit în München. Postul are misiunea de a distruge monopolul sovietic asupra informațiilor și de a spune ascultătorilor ce se întâmplă. Acest lucru nu este pe placul cenzurii care se străduiește zeci de ani să interzică emisiunile și face apel la toate metodele de care dispune, inclusiv la atentate. "Vocea Americii", ca post de radio oficial american, transmite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu revista "Luceafărul" au calitatea de a populariza activitatea din exil, prin simplu fapt că o aduce în atenția publicului din țară. Obiectivitatea și răceala de care dă dovadă scriitoarea contrazic atacurile. Invectivele vin din România și nu invers, iar ascultătorul învață în timp să se detașeze de ele. Un exemplu din Jurnal: În România literară ne atacă Căprariu pe o întreagă pagină: "Metecii". Au dat probabil ordin României literare să ne atace pentru că noi spunem că e cea mai bună
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literar, stăpânirea limbii franceze și formarea în spiritul european, îi deschid drumul spre cultura pariziană. Deși debutase în România, la sosirea în Paris nu este cunoscută drept scriitoare. Aici își câștigă locul în istoria literaturii, aici își formează cititorii și ascultătorii. Timiditatea declarată la început, modestia și ambiția o ajută să se adapteze noilor condiții. Înainte de a deveni scriitor european, devine mediator între români și occidentali. Trebuie reținut faptul că Monica Lovinescu nu este scriitor de expresie franceză, cum sunt Emil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de expresie franceză, cum sunt Emil Cioran sau Eugen Ionescu, cu toate că scrie un roman (niciodată publicat în Franța și tradus spre publicare în limba română), traduce mai multe cărți și abordează publicistica în această limbă. Autoarea scrie în română pentru că ascultătorii și cititorii sunt români. Capitolul III Pe calea undelor III.1. Justificarea etică și estetică a procesului creator în exil Discursurile publice ale Monicăi Lovinescu au un spectru tematic foarte larg: filozofia culturii, sociologie, politică, lingvistică, teoria literaturii. Ea tratează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
puncte de vedere străine de personalitatea lor, dar când este vorba de modele axiologice, acestea doar se reconfirmă și se întăresc. Emisiunile radio nu ar avea succes dacă nu ar numi reperele unor idei preexistente, dacă nu ar confirma părerile ascultătorilor. Vocea Monicăi Lovinescu știe să se facă auzită și ascultată, iar pronunțarea unui nume sau a unui titlu e simțită drept recunoaștere a calităților și a însemnătății. Din acest motiv, intelectualii din țară își trimit clandestin textele pentru a fi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a însemnătății. Din acest motiv, intelectualii din țară își trimit clandestin textele pentru a fi recenzate. Emisiunile radio nu pot fi cenzurate și sunt singurul mijloc de transmitere a informațiilor, de popularizare a culturii neideologizate. De asemenea, ele fasonează un ascultător curios, viitor cititor al lecturilor interzise, client al rețelelor de împrumut în care textele circulă pe ascuns. Acest fenomen este bivalent: pe de-o parte, Monica Lovinescu devine un lider de opinie care difuzează mesaje ce nu pot ajunge în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
așteptate, pur și simplu; cu ce sentimente, n-are importanță. Un bun cronicar trebuie să nu mai fie o persoană, ci o nelipsită prezență, un magistrat anonim"217. Există numeroase confesiuni care aprobă utilitatea emisiunilor și confirmă numărul mare de ascultători. Gabriel Liiceanu se identifică printre ei: "Așa cum s-a întâmplat în cazul atâtor intelectuali români, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au pătruns în constelația mea umană mai întâi ca o "voce". Ei deveniseră o funcție, erau răzbunarea părții noastre care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
obiect, alături de obiect, împotriva obiectului nu rămâne fără efect asupra psihismului. De consecințele ei se resimt mai ales scriitorii, cu toate că nu sunt singurele victime ale acestui scenariu al irealității, nici singurii ei actori"243. Informațiile suplimentare despre violența limbajului educă ascultătorul în spiritul valorilor democratice. Prima etapă a receptării Undelor scurte se situează în cotidianul trăit de Monica Lovinescu, concomitent cu realizarea emisiunilor Actualitatea culturală românească și Teze și Antiteze la Paris și este influențată de discursul media, de opinia publică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
obțină acordul și de la forurile vizate de subiect ca nu cumva să le lezeze imaginea. Cu toată cenzura, autoarea consideră că apariția unor cărți de valoare ține de complicitatea valorilor, adesea sancționată cu demiterea responsabililor. Autoarea ține să-și informeze ascultătorul despre toate barierele peste care trebuie să treacă un scriitor pentru a-și vedea opera publicată, pentru a rezista în și prin cultură. În anii '80 puterea cenzurii, cum este definită de politica oficială, scade, dar crește influența cenzorilor ce
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
constă într-o concluzie clasificatoare, un îndemn spre lectură sau spre evaluarea aspră a textului, o judecată de valoare. Exclamațiile și interogațiile retorice prezente în majoritatea textelor ridică semne de întrebare ce-și găsesc răspuns concomitent cu receptarea lor de către ascultător. O asemenea interogație apare în cronica din 28 noiembrie 1964 intitulată E.M. Cioran și căderea în timp. Subiectul cronicii este evident, nu și perspectiva din care îl urmărește: "ne-a venit brusc ideea de a ne comporta diferit: de a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scrierea textelor, înregistrările și montarea lor, pregătirea elementelor muzicale, întâlnirile cu colaboratorii, vizitatorii, prietenii. Munca asiduă intermediază contactul cu țara. Efortul depus în realizarea emisiunilor indică pasiunea cu care lucrează ca să ofere un nivel ridicat, un standard intelectual la care ascultătorul să se ridice fără să simtă ariditatea subiectului. Stilul Monicăi Lovinescu este greu de determinat și nu poate fi situat într-un anumit gen. Romanul și, parțial, La apa Vavilonului alcătuiesc scheletul unui discurs literar, pe când Jurnalul și Undele scurte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
picioare. În august să tot fie doi ani, de când l-am găsit în spatele casei lungit pe iarbă. La început am crezut că doarme. Doctorii spun că a murit de inimă, dar eu știu că de la bătaie. Pe măsură ce continua firul povestirii, ascultătorii deveneau din ce în ce mai îngrijorați. Discuția aluneca pe o pantă periculoasă. Ea însă înșira în continuare, fără a se adresa cuiva anume. Mai bine m-ar lua Dumnezeu și pe mine și pe copii! Să știu una și bună! Poate că sus
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
El, o fi mai bine și, pentru a fi mai convingătoare, arăta cu mâna stângă spre cer, iar cu dreapta făcea cu pioșenie semnul crucii. Nimeni nu mai asculta sfârșitul povestirii. O îngrijorare vizibilă, generală se instală pe chipurile tuturor ascultătorilor. Dacă cineva dintre noi ar ciripi ceva, ne-am trezi cu toții în Deltă la tăiat stuf sau cu domiciliu forțat la Periprava. Se zice că acolo, dacă ai un prieten devotat, îți poate arunca o dată pe lună cu praștia, peste
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
trotuarul aproape pustiu, iar peste douăzeci de minute erau deja în Dealul Mitropoliei. Încă de când se aflau la o distanță destul de apreciabilă, au observat mulțimea aproape compactă de credincioși ce ascultau în liniște slujba de Înviere din fața Catedralei. Grupurile de ascultători, îndreptați cu fața spre difuzoarele instalate în acest scop, ocupau întreaga Piață a Parlamentului. În timp ce privea satisfăcut la acest inedit eveniment din viața lui, precum și la persoanele din imediata sa apropiere, nici nu a observat când cei trei "muschetari", cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să asculte slujba cu pioșenia cuvenită. Era ora douăsprezece noaptea, un moment de răscruce între ziua ce a trecut și cea ce va să vină. Numai vocea preotului sonoră și melodioasă, amplificată de difuzoarele din apropiere, pătrundea profund în sufletele ascultătorilor. Poate că totul s-ar fi terminat aici, dacă un eveniment obișnuit nu ar fi avut loc. Imediat după miezul nopții, după ce preotul a anunțat Învierea Domnului și a solicitat mulțimea, chemând-o cu tradiționalul îndemn: "Veniți de luați lumină
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
început să ofteze și să se agite. Bidaru însă continuă: "Mi-e foame, dragă mamă. Nu e pâine! De amar de vreme m-ai tot amânat/ Mai rabdă, puiul mamei până mâine/ Că mâine vom ieși la semănat!". Din ochii ascultătorilor au început să cadă picuri, din ce în ce mai mulți, care rapid s-au transformat în șiroaie. Întreaga sală asculta și plângea. Pentru a salva cât de cât situația, inspectorul i-a făcut un semn directorului, directorul l-a avertizat pe învățător, iar
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]