1,866 matches
-
în armă. De îndată ce ochii sergentului și ai camerelor se întoarseră de la ei, Drake o imită. Cei doi operatori își făcură cu ochiul. Hicks nu avea cui să-i facă cu ochiul și nici criblor pe care să-l încarce pe ascuns, dar avea în schimb un toc cilindric fixat pe cătușeala ținutei de luptă. Îl desfăcu și scoase o flintă de calibrul 12 în timp ce Hudson îl privea cu interes, caporalul își închidea la loc platoșa, prinse patul relicvei bine întreținute și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
spre oblând, desprinse plosca și trase o dușcă bună. „Iuuhuuhuuuu!” - strigară din urmă cazacii, văzând gestul atamanului, apoi scoaseră și ei ploștile. Era strict oprit să bei în expediție, dar acum bătrânul știa că fiecare din voinicii lui ia pe-ascuns câte-o ploscă și-și moaie gâtlejul ca să-și dea curaj, nu voia să-și întărâte oamenii și-și luase și el una. Fiind ataman, era o rușine să ai o ploscă mai mică decât supușii tăi, așa că-și luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lui. Abia înghițeam câte puțin din mâncare. Îmi trecuse foamea ce-o simțisem după săniuș. Foamea mea era alta și de această dată îmi doream cu adevărat să mi-o potolesc. - Chiar așa, biată Laura?! - Da! Am adunat mereu, pe ascuns, în fiecare an, toate aromele primăverilor ce treceau pe lângă mine, iar acum mă simțeam pregătită să le ofer acestui bărbat, care mă zăpăcise complet și pe care simțeam că îl iubesc cu disperare. Nu știu cum s-a întâmplat, dar am convingerea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Luiza: - Iuliana nu ți-a spus nimic despre scopul vizitei, mamă? - Nu, nu a zis nimic, Tinule, dar de ce te miri așa de mult? Dacă sunt așa prieteni buni..., de ce să nu ne cunoaștem? Că doar nu este nimic de ascuns, lămuri mama sa chestiunea. - Da, da... nu este nimic de ascuns... Presupun că este ceva mai..., mai mult decât atât. - Ce să fie, mamă? - Cum ce să fie? Mă gândeam că... o cere oficial pe Iuliana în căsătorie... Tu nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Nu, nu a zis nimic, Tinule, dar de ce te miri așa de mult? Dacă sunt așa prieteni buni..., de ce să nu ne cunoaștem? Că doar nu este nimic de ascuns, lămuri mama sa chestiunea. - Da, da... nu este nimic de ascuns... Presupun că este ceva mai..., mai mult decât atât. - Ce să fie, mamă? - Cum ce să fie? Mă gândeam că... o cere oficial pe Iuliana în căsătorie... Tu nu te-ai gândit la asta? - Nu cred... Mi-ar fi spus
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
îmbrățișări, sărutări și felicitări, astfel că se provocase un mic vacarm în apartament, în ciuda numărului redus de persoane prezente acolo. A urmat o cină copioasă, presărată cu glume și amintiri frumoase. Când a desfăcut Eugen sticlele de șampanie aduse pe ascuns și la fel de bine ascunse de Iuliana, se părea că petrecerea abia atunci începe. După alt șir de felicitări și multe toasturi, cele două mame s-au retras în liniștea balconului, lăsând tinerii să se bucure. Au vorbit multe, dar cam
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de expunere a acesteia sub formă de povestire. Povestind, recunoaștem semnificațiile și le creăm un context. Povestirile constituie un drept al nostru înnăscut. Povestirea ne permite să fim auziți, recunoscuți și acceptați de ceilalți. Poveștile fac din implicit explicit, din ascuns vizibil, ordonează dezordinea și limpezesc confuziile. O povestire a vieții este o relatare pe care o persoană decide să o spună despre viața pe care a trăit-o, narată cât mai complet și mai sincer posibil, atât cât își amintește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
nostalgie, părăsirea sinelui, maladii ale memoriei etc., cuvintele-cheie cu care funcționează mașina academică occidentală. Și toate acestea pentru ce? Pentru a încerca să plac unor intelectuali francezi sterili, rafinați, care oricum ne disprețuiesc profund și care încă mai visează, pe ascuns, la comunism. Îmi amintesc de participarea mea la un colocviu la EHESS - Paris (celebra École des Hautes Études en Sciences Sociales) în mai, anul acesta. Toți les intelellos mă ascultau distrați, cu un aer blazat, lăsând să se înțeleagă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
important. Că doar e mult mai simplu să trimiți un mesaj, nu? E un număr privat. Să fie Adam care sună incognito? mă întreb. Nu-mi place să răspund când sunt sunată de pe număr privat. Ce au oamenii ăștia de ascuns? De fapt, e prietena mea din școală, Patricia. Vrea să organizeze o reuniune. Poate bem ceva. Sunt liberă în seara asta? Sunt liberă? Asta s-o crezi tu. Ies cu Adam Kirrane în seara asta. Aș vrea să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
după el. Amy nu pare convinsă. —Să înțeleg deci că ești cu un pilot? mă hotărăsc eu să trec la subiect. Amy parcă nu ar fi în apele ei, dar pare mulțumită în același timp. Păi, totul e foarte pe ascuns... începe să vorbească încet. Sunt intrigată. De ce? întreb. Nu e căsătorit sau așa ceva... — Doamne, nu, nu e deloc așa. —Ei, e ceva. Știi, probabil ai dreptate. Uneori e mai bine să nu informezi prea mulți oameni despre ce faci pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ca nu cumva fața mea să trădeze adevărul. De-aș putea s-o sun imediat pe Debbie și să-i spun ce se întâmplă. —De cât timp ești cu el? De câteva săptămâni, dar, cum spuneam, totul e foarte... — Pe ascuns... întrerup eu. Hmm. Pe ascuns e un fel de-a spune. Și pe iubitul tău cum îl cheamă? mă trage ea de mânecă pe când ceilalți membri ai echipajului vin să ia și ei o pauză. Cedez. Sigur nu e vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
sunt ca petele de sfeclă roșie - e aproape imposibil să scapi de ei. Dar nu o să mă cobor la nivelul lui Ruth. Ci doar o să-mi fie milă de ea pentru că se mărită cu cineva de care toată familia, pe ascuns, se îndoiește. Viitorul ei soț e persoana pe care poți să te bazezi cel mai puțin din câte am cunoscut. Și totuși Ruth ne ignoră sfaturile. Ea crede că un bărbat, orice bărbat, e mai bun decât nimic. Și dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o distrugă Ca de altfel în toate romanele lui Palahniuk, și acesta e o critică violentă la adresa societății contemporane: nu iartă nimic... apare char și o teorie prin care Big Brother-ul orwellian nu mai este cel care ne supraveghează pe ascuns, ci care ne invadează cu zgomotul intestinelor sale, audiența de vârf, zgomotul, râsul figuranților morți de peste 50 de ani: „Nu, Fratele cel Mare nu ne supraveghează. Cântă și dansează. Scoate tot timpul niște iepuri din joben. Fratele cel Mare se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
a doua, revăzută, colecția „Fiction Ldt.“, Editura Polirom, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL La ce bun libertatea? Florin L|Z|RESCU Înainte de decembrie ’89, chiar și cu o lună în urmă, îmi închipuiam că sistemul comunist este veșnic. Oamenii vorbeau pe ascuns, cu frică, despre neajunsurile pe care le suferă, dar știm cu toții că marea lor majoritate nu visau să înlocuiască sistemul, ci doar să-l facă „mai bun“. Maturii gândeau o mulțime de îmbunătățiri - precum cele imaginate de mintea mea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
înlocuiește noile servicii cu produse industriale, iar munca forțată cu sistemul salariat; ea concentrează tot mai mult bogăția în mâinile unui număr restrâns de proprietari, acordă libertăți tot mai mari cetățenilor și consumatorilor, punând în același timp la punct, pe ascuns, noi forme de alienare pentru muncitori. Această a cincea „inimă” nu mai este un simplu oraș; acum este vorba de o întreagă regiune; industria e concentrată la Leiden, iar șantierele navale la Rotterdam. Regenții burghezi ai Amsterdamului domină provincia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru prima oară când mama spunea ceva, așa, cu glas tare, ca și cum ar fi fost stăpână în casă. De obicei hotărârile ei erau secrete și avea mereu grijă să nu lezeze voia nimănui, se strecura hoțește printre ei, plănuia pe ascuns și când reușea să-și ducă la bun sfârșit gândul, deși părea că se bucură cu toată ființa era de fapt atâta umilință în izbânda ei ascunsă! Carmina își unse o felie de pâine cu zacuscă de vinete, mușca, mesteca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ar fi dezvăluit adevărata culoare a intențiilor, ce păreau a fi bune, prea bune ca să nu fie o pavăză în dosul căreia se ascundea altceva. Din zi în zi dubiile Carminei deveneau tot mai presante, mai stânjenitoare, mai greu de ascuns, profesorii Alexe reveneau înaintea ochilor ei ca o obsesie, de aceea se învoi de la birou și dădu curs unei porniri ce nu mai putea fi amânată. Străbătu trotuarele, bătea vântul și-i arunca peste ochi părul, mergea țintă, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Încordându-și mușchii sexului, bărbatul avea să Îndeplinească cerințele viitorului. Cu un gest larg va Înlătura lanțurile unei societăți decadente și Își va recăpăta din nou potența - „ca Prometeu. Se pare că există și scene cenzurate“, continuă Dora, „filmate pe ascuns, care circulă prin cinematografele selecte. În aceste părți tăiate instructorul demonstrează exact „elevația“ la care speră. Eu, una, nu le-am văzut. Poate sunt doar zvonuri. Oricum ar fi, mi-a ajuns cât am văzut“. Pentru că nu mă prea fascinau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
din arhivă și am ajuns lângă șiruri de cărți ordonate alfabetic, conform limbii În care au fost scrise. — Bine ați venit, anunță ghidul nostru, trasând o linie cu degetul pe cel mai apropiat raft. Literatura noastră interzisă. Privindu-mă pe ascuns, Dora Îl Întrebă pe Karp dacă Îi poate recomanda „ceva cu totul și cu totul ilegal“. Acesta afișă un zâmbet școlăresc. — Asta nu-mi va fi deloc greu. Prima dată se opri la litera B, se aplecă Înainte și scoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
niciodată nu m-a interesat prea tare ce scria soră-mea. Uneori povestea despre ce făcea cu prietena sa, Lore; altă dată, mărturisea că-i era dor de tatăl nostru; odată a desenat chiar și-un copac cu numele lui ascuns printre frunze. Dar, cel mai des, scria despre „K“ sau „G“sau „A“ - băieți de la școală, care-i plăceau. Și la sfârșit, pe coperta din spate Își notase diferite date În fața cărora a desenat niște punctulețe roșii. Mi-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
alta Împotriva idiotului bizantin. Asta numesc eu isterie. Și odată ce o faci să devină un spectacol televizat și faci milioane de oameni să-și Însușească mesajul tău Îngrozitor, chestia asta se transformă În isterie colectivă. De data asta Gazetarul Homosexual Ascuns a fost cel care-a intervenit. — Da, toți eroii ăia turci vulgar de macho pe care i-ai creat ca să ridiculizezi efeminarea dușmanului sunt semne de autoritarism. — Ce v-a apucat? a Întrebat Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste, iar buza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
jumătate la fel de solid precum Caricaturistul Alcoolic, Însă la fel de beat, Scenaristul Nenaționalist de Filme Ultranaționaliste a reușit să evite prima lovitură. Apoi s-a refugiat rapid Într-un colț, cu ochii la ușă. Nici nu și-a dat seama. Gazetarul Homosexual Ascuns a țâșnit de pe scaunul lui și s-a năpustit În colț cu carafa În mână. În clipa imediat următoare scenaristul zăcea pe jos, iar sângele Îi șiroia pe frunte. Tamponându-și capul cu un șervet Însângerat, ca o victimă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
școală și la universitate. Mă mai temeam să nu descopere ce fel de cărți citesc, de unde le iau. De aceea, adeseori, în sala de lectură a Bibliotecii Universității, le acopeream cu palmele sau cu vreun ziar sovietic, citindu-le pe ascuns, ca pe niște fițuici, în timpul examenelor, ca să nu le vadă profesorii sau atoateobservatorii copoi ai fostelor regimuri. Cât privește foamea și frigul, și pe acestea le-am simțit nu o dată, deși sărmana mamă rupea de la gura ei ultima bucățica de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Pavel. La această societate au aderat alți tineri talentați: Iulian Vesper, Teofil Lianu, Ghedeon Coca, Cristofor Vitencu, Mihai Cazacu, Sextil Dascăl, George Nimigean, care doreau să afirme în literatura bucovineană noi forme de artă. Am răsfoit paginile acestei reviste pe ascuns în timpul studenției. Apoi, în mod deschis, când au devenit accesibile și fondurile secrete al Bibliotecii Universității cernăuțene, și după apariția unor studii serioase. De exemplu, cel al remarcabilului istoric și critic literar Mircea A. Diaconu, Mișcarea "Iconar". Literatură și politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de mireasă. Și de mă cheamă cineva,eu nu-s. Eu sunt un prunc uitat în câmp deschis de-o mamă ce-a căzut din vis, o carte-n care tot ce-a fost de spus au scris nebunii pe ascuns. Și de mă știe cineva, eu nu-s. Eu sunt un arc întins din două părți, un râu adânc ce nu-l găsești pe hărți, o orgă ruginită în care bate vântul de înflorește cerul și pământul. Și de mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]