4,163 matches
-
ne rezervă surprize! Teoretic vorbind, sublimarea exclude refularea. Ultimul mecanism citat poate fi comparat cu un dig ridicat împotriva furiei apelor (imaginea îi aparține lui Freud) care riscă în orice clipă să fie depășit de nivelul lor, în timp ce sublimarea se aseamănă cu un canal ce stăvilește valurile și dirijează apele spre o destinație utilă, cum ar fi irigațiile. O altă descriere iese în evidență dacă amintim, conform expresiei lapidare a lui Anzieu, că „refularea este iluzia unei renunțări, în vreme ce sublimarea este
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
lui. Este deci prins în angrenajul politicii. Această concluzie explică întreaga luptă a lumii feminine în sensul obținerii drepturilor politice pentru femei. Ce rost are prin urmare respingerea exercitării dreptului odată dobândit? Se pare că la noi această respingere se aseamănă cu un fel de grevă împotriva formațiilor politice actuale. Că se încadrează într-o formulă de modă, aceea a aboliționismului partidelor politice. Atunci femeile partizane ale acestei idei trebuie să ne propună formulele lor noi. Să ne spună: facem politică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
procedeelor și mijloacelor utilizate în culegerea, stocarea, prelucrarea, analiza și transmiterea datelor pentru fundamentarea și urmărirea deciziilor la toate nivelurile unei entități economico-sociale<footnote D. Airinei, Sisteme expert în activitatea financiar-contabilă, Editura Junimea, Iași, 2007. footnote>. Sistemul informațional poate fi asemănat unei rețele de comunicații deoarece asigură căile prin care informația ajunge în orice punct al întreprinderii și chiar din exteriorul ei. Sistemul ca rețea de comunicații are două aspecte: unul informal (conversațiile, discuțiile dintre salariați și manageri), dând naștere la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
ambele în vedere atunci când discutăm de organizația sau de managementul bazat pe cunoștințe.<footnote Gh. Gh. Ionescu, A. Toma, Cultura organizațională și managementul tranziției, Editura Economică, București, 2001, p. 291. footnote> Ce sunt informații și ce sunt cunoștințe? Cât se aseamănă și cât se deosebesc? Care este maniera în care ele pot fi cel mai bine valorificate? Ce procent din cunoștințe poate fi perceput și utilizat în organizație? Toate acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care s-au răspuns parțial
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
un mod asemănător cu cel care l-a consacrat. Pe de altă parte, o poezie ca a lui B. se dovedește până acum mai durabilă decât unele producții convenționale ale unui modernism solemn-înfiorat, care datează. Dintre contemporani, poetul a fost asemănat, sub diferite raporturi, cu Leonid Dimov, Marin Sorescu, Șerban Foarță, Petre Stoica, Mircea Ivănescu (ar mai putea fi adăugați George Almosnino și Constantin Abăluță), față de care însă, după cum a remarcat judicios Alex. Ștefănescu, diferă totuși sensibil. Că lirica lui Emil
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
care cuprinde unele dintre cele mai bune pagini scrise de B. Ziua și noaptea (1998), prezentat de autor ca prim volum al unei proiectate tetralogii, este un roman de actualitate, cu trama propriu-zis epică mai consistentă decât de obicei (se aseamănă, din acest punct de vedere, cu Animale bolnave și trimite, prin unele elemente, la Demonii lui Dostoievski), ilustrând din nou cota valorică a prozatorului, particularitățile tehnicii narative și ale universului tematic. Ciclul deschis prin Ziua și noaptea (1998) a fost
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Autorul nu a centrat subiectul pe conflictul principal, lupta de clasă, ci pe HYPERLINK "coriflicte.de"conflicte de familie, personale. Astfel romanul nu are o dezvoltare clară, deznodământul nu e firesc. Oamenii, cei înaintați ca Artimov, Toma sau Achim se aseamănă între ei, nu sunt individualizați artistic, și nu rămân puternic întipăriți în mintea cititorului (...). Încercând să accentueze artificial caracterul captivant al conflictului, autorul alunecă spre senzaționalul faptelor. Astfel apare figura lui Parașca, bețivul care moare înecat căutând o comoară în fundul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prin ce e strict individuală poezia poeților noștri? Prin faptul că ea se exprimă prin personalitatea fiecăruia dintre ei (...). Există la mulți critici literari o anumită tendință de a nu respecta această individualitate. Urmează primejdia ca toți poeții să se asemene între ei, adică cel mai cumplit șablon literar. Or noi nu vrem asta. Ar fi oare bine ca toți poeții noștri să semene, adică să aibă toți și felul de a vedea lucrurile ca Dan Deșliu și Eugen Frunză? Să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arată înclinarea poetului de a rezolva problemele pe linia minimei rezistențe, înlocuind viața adevărată printr-un șablon idilizant. N. Tăutu a izbutit să redea dramatismul vieții, înfățișând eroismul soldatului de tip nou din armata noastră populară (...). Totuși, unele poezii se aseamănă între ele, au aproape același punct de plecare, aceeași desfășurare și același final. Pentru a caracteriza situațiile și personajele, poetul recurge adesea la aceleași considerații, la aceleași formule, la aceleași cuvinte. În Contemporanul, Mihu Dragomir a publicat poezia Intră tractoristu-n
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
românească. E și foarte simplu, limba catalană este foarte asemănătoare cu româna. Tatăl meu, care a luptat În războiul civil din Spania, Îmi povestea că, În perioada În care a fost la Barcelona, Îl frapa cât de multe expresii se aseamănă. Îl oprea cineva pe stradă și Îi spunea: „Da mi fuego” - „Dă-mi un foc”. Mircea Mihăieș: Vrem, nu vrem, atingem și probleme de geo-politică. Să revenim la Întrebarea pe care am pus-o apropo de afirmarea noii doctrine politice
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Nici măcar În propriul lui partid. Fără Îndoială, Tony Blair are o doză de idealism. Este un excepțional om al manevrelor politice spectaculoase, de aici și longevitatea sa politică nu mai puțin spectaculoasă. În mod paradoxal, În această privință l-aș asemăna cu adversara sa politică de o viață, Lady Margaret Thatcher. Se poate spune orice despre ea, dar a avut anumite valori În care a crezut cu obstinație și pe care le-a urmat ca atare. Tony Blair este un liberal
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
în etapele timpurii; cu toate acestea, oamenii au interpretat adjectivul semnificativ într-o mulțime de feluri. Unii dintre intervievați au identificat „semnificativul” cu „dominantul”; alții au făcut diferența între părintele ce a fost semnificativ și cel cu care ei se asemănau ori se identificau; alții distingeau între semnificație „pozitivă” și semnificație „negativă” (de exemplu, oameni pe care îi percepeau ca fiind perfizi sau oameni ce îi respingeau). Cel mai adesea, naratorii au interpretat însă atributul semnificativ fie ca important din punct
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
un studiu. Ele reprezintă după părerea noastră, nu doar rezultatul firesc al relativei noutăți a acestui tip de metodologie atât în psihologie, cât și în alte științe sociale, ci și o consecință a naturii înseși a muncii de cercetare ce aseamănă de fapt cu lectura unei poezii sau a unui roman. În orice caz, noi credem cu tărie că analiza narativă nu e nici pe departe o formă de artă sau un un talent înnăscut. În schimb, nu poate fi nici o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
memoriilor colective în difuzarea ideilor politice, prin circulația cărții - devenită factor de cunoaștere și apropiere -, în fine, prin celebrele corespondențe ale epocii. Capitolul IV O DIASPORĂ GENERATOARE DE CONVERGENȚE? IRADIEREA IUDAISMULUI ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE SUD-EST Adevărul istoric se aseamănă el însuși cu căpcăunul din poveste: acolo unde adulmecă natura umană știe că acolo se află și vânatul său MARC BLOCH Evreul reprezintă cea mai de seamă alteritate în sânul civilizației europene. Vorbitor al unei alte limbi, cel mai adesea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
noi - dezvoltare (descrierea a ceea ce vede jurnalistul: o scenă, un portret, câteva citate scurte etc.) - final. Cu anumite ezitări și precauții, putem spune că acest plan este o variantă a „piramidei inversate”. Reportajul de atmosferă. Scris la fața locului, se aseamănă mult cu relatarea. Lipsește doar evenimentul, informația de la care se pleacă. Atemporal întrucâtva, reportajul de atmosferă trebuie doar să precizeze de la început locul (parc, gară, festivalul berii etc.). În rest, totul depinde de talentul și inspirația ziaristului. Salturile de la o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
toiul nopții, un pompier trebuie să se echipeze rapid și să fugă la locul incendiului. Ziaristul de investigație se ocupă de altceva. El trebuie să dezvăluie cititorilor cine a aprins chibritul și de ce. Într-un singur punct, munca lui se aseamănă cu cea a pompierului: ziaristul trebuie să ajungă cât mai rapid la locul evenimentului, ba chiar să fie prezent acolo chiar în momentul producerii lui. Fără a avea o sursă serioasă de informații, acest lucru este, practic, imposibil. Să nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
strategiilor de realizare a educației. Tendința convergenței modelelor și a realizării unor concordanțe parțiale între mai multe sisteme naționale de educație (sub aspectul conținuturilor, proceselor, validărilor etc.) este din ce în ce mai evidentă. Ceea ce la un moment dat era diferit tinde să se asemene, să se apropie, să împrumute trăsături oarecum comune. Specificitatea nu trebuie numaidecât să dispară, ci să devină un element suplimentar, particularizant, care imprimă o anumită „culoare” unui spațiu oarecare. De altfel, această evoluție este dictată nu de sistemele educative în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
urme, nu conduce la deșeuri. Prin câteva manevre simple ale tastelor se trimit la „coș”, fără să se știe vreodată, „opere complete”, eforturile unor ani de trudă individuală sau colectivă. Ce poate fi mai „igienic” și mai „ecologic”? Totul se aseamănă cu o crimă perfectă. Constituirea universului informațional, pornind de la un sistem comun (și chiar simplist!) de referințe simbolice (binaritatea 0-1, minimalismul limbii engleze), penetrarea acestuia în orizonturile cele mai domestice și mai personale a determinat noi tipuri de dependențe dintre
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cine și ce știe, precum și ce știe să facă. Permite accesul la expertiză, la mobilizarea și utilizarea informată și eficientă a acesteia. Această transformare, potrivit căreia informația, cunoașterea și inovația devin bunurile cele mai de preț în noua economie, este asemănată cu procesul prin care munca pământului și-a schimbat dramatic importanța în producție odată cu deplasarea accentului economic de la producția de tip agricol la cea industrială. Economia, bazată din ce în ce mai mult pe producerea, difuzarea și utilizarea informației și a cunoașterii, devine o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
mai mult decât frații tăi”. Din cele o sută cincisprezece Întrebări pe care ucenicii I le adresează Învățătorului, șaizeci și șapte sunt ale Mariei Magdalena. Ea apare și În Evanghelia gnostică a lui Toma cu o Întrebare: „Cu ce se aseamănă ucenicii Tăi?” (logion 21). Dar cele mai bogate și interesante mărturii sunt Evanghelia Mariei și Evanghelia lui Filip. În cea dintâi, Maria Magdalena Îi Încurajează pe apostolii Îngroziți de perspectiva evanghelizării păgânilor, care nu-i vor cruța: dacă Isus Însuși
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mie, nefericita, cine m‑a născut? Din ce pântece am ieșit la lumină? Blestem am devenit În ochii fiilor lui Israel și cu batjocură m‑au alungat ei din Templul Domnului. Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ei din Templul Domnului. Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca păsările cerului, fiindcă și păsările cerului aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
aduc pe lume pui, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Nu sunt ca vietățile pământului, fiindcă și vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu‑i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
vietățile pământului pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine oare mă asemăn? Nu sunt ca vietățile din ape, căci și ele pot zămisli, În vreme ce eu nu, Doamne! Vai mie, nefericita, cu cine aș putea să mă asemăn? Pământului, nici lui nu‑i sunt asemeni, căci și pământul rodește la soroc și pe tine, Doamne, te binecuvântează!”tc "IV. [Bunavestire]" Și, iată, un Înger al Domnului a venit asupra ei și i‑a zis: „Ana, Ana, Domnul a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
realitate, care, deși născocită, poate fi mai reală decât prima. Din această perspectivă, lectura devine o adevărată expediție, un proces de inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. B. este, de asemenea, autorul a numeroase antologii și traduceri din literatura engleză și americană. În versiunea lui, a fost pusă în scenă, în stagiunea 1985-1986, la
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]