4,147 matches
-
europeană. Trilogia exilului - și, poate, încă și mai mult, Journal d’un paysan du Danube (1966) - confirmă puterea scriitorului de a pătrunde nu numai până în străfundurile conștiinței individului, ci și în ale celei colective, de fapt a întregii umanități ce aspiră, în viziunea sa, la înălțare spirituală. Semnificativă e, în această ordine de idei, construcția cărții despre Papini, care nu este - H. însuși atrage atenția cititorului asupra acestui detaliu definitoriu - „o monografie”, ci se dezvoltă în jurul unui moment de intens dramatism
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
carte, Acțiunea textuală, care vizează o sinteză a teoriei textului, pe linia fragmentelor publicate în reviste ca „Vatra”, „Viața românească” „Echinox”, „România literară” ș.a. Este una dintre cele mai radicale situări pe pozițiile textualiste, la noi ca și aiurea, I. aspirând pe drept cuvânt la titlul de teoretician al grupului, alături de Gheorghe Crăciun și Mircea Nedelciu. Volumul Texteiova este un fel de Leviathan lingvistic, în a cărui pâlnie aspiratoare este absorbit, asimilat, omogenizat stilistic și redus la un numitor retoric comun
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
mituri străvechi. Fade și lipsite de culoare în descrierea tărâmurilor cerești populate de îngeri și heruvimi, versurile capătă energie și pregnanță în sugerarea marilor tulburări cosmice, provocate de căderea forțelor infernale. H.-R. este în literatura română primul poet care aspiră să realizeze o panoramă romantică și fără îndoială că unul din izvoarele marilor poeme eminesciene trebuie căutat și în construcțiile poetice heliadești. Din aceeași viziune religioasă, romantică, aplicată de astă dată la istoria românilor, s-a născut și „fragmentul epic
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
în 1976, cu volumul Destinul unei artiste. A colaborat cu articole de critică literară și de artă la „Transilvania”, „Astra”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, precum și la numeroase volume colective. I. practică o critică entuziastă și admirativă, aspirând spre sfera hermeneuticii filosofice. Aceasta nu se dovedește însă adecvată unei perspective valorice de ansamblu, recurgând la aproximativ aceleași instrumente ale analizei suprainterpretative, ca, bunăoară, atunci când se oprește asupra orfismului eminescian sau a creațiilor autorilor minori aflați în perimetrul geografic
ITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287640_a_288969]
-
trădat niciodată sensul armonios al existenței. Dominantele tematice ale liricii lui sunt erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă (Pan, Narcis, Elena, nimfe, fauni) însoțește aceste scenarii, transpuse într-o poezie elaborată în respectul formei. Rigoarea prozodică spre care poetul aspiră îl face să opteze pentru sonet sau alte forme fixe. Temperament stenic, J. este un poet al afirmațiilor constructive, al optimismului solar. SCRIERI: Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; Certitudini, București, 1958; Frumuseți simple, București, 1962; Nostalgii solare, București, 1965
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
după 1920 în fluxul noii literaturi, preocupat acum să aprofundeze idei și observații anterioare (Studii literare, 1930) sau tentat de probleme ale tehnicii poetice (Pe lângă plopii fără soț, Eminescu. Note asupra versului). La Eminescu el revine de mai multe ori, aspirând să-l cuprindă într-o formulă definitorie. Astfel, un portret de sinteză din 1919 crește pe ideea de monumental, iar afirmația că poetul „a căzut în sărmana noastră literatură de la 1870 ca un meteor din alte lumi” neagă tacit existența
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
dezv)luirea secretelor naturii, de transformarea științei în tehnologie, si de organizarea forțelor tehnologice la scal) național)? Este imperialismul stadiul cel mai înalt al capitalismului, sau capitalismul și imperialismul sunt cele mai avansate stadii ale industrialismului? Pentru orice teorie care aspir) s) ofere o explicație coerent) imperialismului, r)spunsurile la aceste întreb)ri sunt stringențe*. Unii vor r)spunde, spunând c) izbucnirea activit)ții imperialiste la sfârșitul secolului al XIX-lea poate fi explicat) doar prin schimb)rile economice din cadrul ț
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sunt realizate progrese tehnologice; armamentul este radical modificat; se fac și se desfac alianțe. Acestea sunt schimb)ri în interiorul sistemelor, acest gen de schimb)ri ajutându-ne s) explic)m variațiile rezultatele internațional-politice. În capitolul 3, am aflat c) care aspir) la titlul de teoreticienii în sistemiști consider) c) asemenea schimb)ri în interiorul sistemului marcheaz) treceri de la un sistem la altul. Odat) ce structura este clar definit), sarcin) ce va reveni capitolului urm)tor, schimb)rile de la nivelul structurii pot fi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al studiilor lor. În contrast, științele naturii au progresat de-a lungul mileniilor, îndep)rtându-se de experiență imediat), aducând la îndeplinire aspirația lui Conant, anterior menționat), de a reduce ,,gradul de empirism implicat în rezolvarea problemelor”. Cercet)torii științelor naturii aspir) c)tre elementele simple: unit)ți prime și teorii elegante care s) le expliciteze. Cercet)torii politicii internaționale își complic) studiile, pretinzând c) identific) din ce in ce mai multe variabile. Obiectele de studiu ale științelor sociale și naturale sunt profund diferite. Diferența nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prim ministru s) nu porneasc) de unul singur într-o curs) temerar)? De ce s) nu se comporte în moduri vizibil diferite de cele ale liderilor politici britanici de pan) la el? Desigur, oricine poate face acest lucru, inclusiv unii care aspir) s) devin) prim miniștri. Ei au ajuns arareori la vârf. Exceptând crizele cele mai profunde, sistemul îi selecteaz) pe alții, care s) dețin) cea mai înalt) funcție. Te poti comportă așa cum vrei. Cu toate acestea, pattern-urile de comportament apar
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
schimb)rilor produse la nivel de unit)ți de cele de la nivelul sistemului. Dac) suntem interesați de diferitele efecte așteptate, trebuie s) fim capabili s) distingem schimb)rile sistemelor de schimb)rile din interiorul lor, lucru pe care cei care aspir) la titlul de teoreticieni sistemiști au considerat a fi extrem de dificil de realizat. O definiție a structurii compus) din trei p)rți ne îndrept)teste s) deosebim între aceste tipuri de schimb)ri: Structurile sunt definite, mai întâi, în conformitate cu principiul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fie. Conform teoriei, echilibrele de putere tind s) se formeze, indiferent de faptul dac) doar unele state sau dac) toate urm)resc în mod conștient s) stabileasc) și s) mențin) un echilibru, sau dac) doar unele state sau dac) toate aspir) c)tre dominația universal). Și totuși, o mare parte - probabil c) cele mai multe - dintre formul)rile teoriei balanței de putere atribuie, ca un laitmotiv, procesul de menținere a echilibrelor statelor luate separat. David Hume, în clasicul s)u eseu, ,,Despre Balanța
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și o impresie de vulgarizare întinsă peste zonele de viață investigate. Romanul Vitrina cu păpuși de porțelan este o compunere epică grațioasă, intermitent meditativă, transcriind povestea provincialului visător Mircea Severin, care imaginează scenariul unei iubiri perfecte și ireversibile. Pământul ispitelor-Delta aspiră la statutul de roman social, surprinzând realități la care participă numeroși trăitori din zona atât de particulară și de ciudată a ostroavelor Deltei. Între Cuzma Pavlov, atotputernicul lipsit de scrupule al locului, și învățătorul Ciudin, idealist irecuperabil și victimă inocentă
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
, publicație apărută la București, bilunar, între 20 februarie 1912 și 5 mai 1916. Așa cum se anunță încă din subtitlul „Littérature, arts, sciences”, revista include în paginile sale cu deosebire producții literare. În primul număr se afirmă orientarea publicației, care aspiră să devină „o punte de legătură între Franța și România, un tablou viu al celor ce se petrec în Țările Române”. Se vorbește, de asemenea, despre caracterul eclectic al periodicului, care nu va face distincție între școlile literare, combătând „polemicile
LA REVUE ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287726_a_289055]
-
-și deja acordul, în „Curierul“, 4 martie 1881, p. 2. Românul își exprima convingerea că transformarea statutului juridic al României era de competența puterii executive, necesitatea unui asemenea act fiind explicată prin „Spulberarea definitivă a visului celor ce ar mai aspira la domnie, iar Europa nu va mai încerca să desființeze un regat“ , în „Românul“, 13 martie 1881, p. 233. 33 „Românul“, 14 martie 1881, p. 237. • „Dezbaterile Adunării Deputaților“, 14 martie 1881, în „Monitorul Oficial“, 15 martie 1881, p. 1816
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
capitalism, cu efecte multiple și complexe, inclusiv în privința mentalităților populației. De asemenea, economia țării este marcată de veniturile aduse de românii care lucrează în străinătate. • România are un nou loc și un nou rol. Într-o nouă Europă, la care aspiră Ucraina, țările din Caucaz și Turcia, România este considerată o țară din centrul Europei, cu rol în „europenizarea Orientului“. Ca urmare, formula „între Orient și Occident“ trebuie înlocuită cu cea „între Occident și Orient“. Specificul poporului român (latini ortodocși) ne
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
condiție sau produs al raporturilor de producție. Pusă astfel problema, observă tot Jacques Ellul 6, rezultă o certitudine asupra maleabilității omului; asupra posibilității de a-l schimba și a-l adapta la noile condiții, evident prin propagandă. Regimul sovietic/bolșevic aspiră la formarea omului nou (homo sovieticus). Câtă iluzie și câtă certitudine în acest obiectiv merită o analiză aparte și literatura de specialitate a insistat suficient asupra problemei. Tot Jacques Ellul 7 remarcă faptul că elemente de circumstanță / anumite împrejurări determină
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajunge la concluzia că „războiul între «roși» și «albi» maschează adevărata natură a războiului țărănesc între 1918 și 1920“10. Cu un cuvânt - pământ -, Lenin a neutralizat satele. Foamea de pământ era veche și cunoscută de toate partidele. Nici un partid aspirând la popularitate și voturi n-o putea neglija. Cu intuiția lui remarcabilă, Lenin le-a furat celorlalte partide programul „de sub nas“; a și fost acuzat de aceasta iar răspunsul lui la această acuzație reține atenția: „Că este în acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în secolul XVIII, ca principiu de bază al vieții intelectuale, făcând puțin probabilă o piață a valorilor. În veacul următor însă, cererea și oferta încep să se facă simțite și în lumea ideilor. Or, dacă în planul deontologiei profesionale intelectualii aspirau la o identitate care să garanteze imunitatea lor la determinările pecuniare sau de clasă, în plan social ei trebuiau să se conformeze mercantilismului dominant sau să își asume marginalizarea. Pe acest fundal, marxismul ne apare ca odisee a unui eșec
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
critica vremii, care le considera lipsite de autenticitate. Tehnica aleasă de prozatoare este aceea a „vocilor” narative, textul nefiind altceva decât însumarea unor confesiuni pe care cititorul are sarcina de a le atribui diverselor personaje. S-a spus că L. aspiră la o literatură „complicată și subtilă, o proză în care planul real și cel imaginar să se suprapună între ele, fără să existe o delimitare precisă” (Sorin Titel), romanele sale fiind, în consecință, subsumate prozei de analiză de tip Virginia
LOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287845_a_289174]
-
și fundament aleargă, neliniștită, visând mereu să stea, și totuși fără răgaz, câștigând greu, În timp, speranța doar că mântuirea nu-i poate la capătul rătăcirii, ci În acuratețea fragilă și onestitatea cu care tu trăiești - și ești - rătăcirea Însăși. Aspirat de Înălțime, cu fiecare centimetru câștigat mai irespirabilă, mai de nesusținut. Amețit de hăul de dedesubt, Îngreunat de sentimentul că Întunericul locuiește adâncul luminii, fără s-o poată vreodată contamina, Încercând totuși mereu s-o disloce. Dacă viața, așadar, ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În funcție de sensibilitatea, de formarea fiecărui autor. Așadar, aș sublinia În acest context - v-am mai spus-o și cu alt prilej - că nu consider istoria o știință. Cred că este o disciplină, o formă de cunoaștere, care are părți ce aspiră la un statut științific, care se folosește de metode ce au o anumită științificitate..., dar cred că nu putem Înlătura ideea că există și o parte de creație artistică aici, măcar prin faptul că generăm, ca istorici, narațiuni. Care era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
realității care să ilustreze conexiunea dintre formele noutății culturale și politice. Căderea comunismului a adus În anii ’90, În Europa de Est, o experiență a conjugării Între cultură și politic, cu atât mai evidentă În diferențele majore Între fostele țări comuniste care aspirau la reconstrucția identității lor. Reîntoarcerea În istorie a unui continent ce părea scufundat În uitare, Mitteleuropa sau Europa Zentrale, ideea că realitățile culturale sunt structural influențate de credințe religioase ce modelează un comportament cultural și influențează un sistem politic (vezi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de vânzare (1980), Paradisul de fier (1980), Portocale pentru eschimoși (1983), Peripeții de vacanță (1986). În volumul O doamnă la marginea orașului (1991), personajele duc banalul vieții lor spre un orizont imprevizibil, depășind limita întâmplărilor de zi cu zi. Ele aspiră spre ceva ce nu le este cunoscut, spre o împlinire proprie, nebănuită, chiar dacă în calea lor se ivesc neașteptate și uneori dureroase piedici. F. știe să îmbine observația realului cu incursiunile dincolo de concret, captând cititorul și șocându-l prin ineditul
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
în aur și scânteile forjei în nestemate. Contorsionat, cu sonuri ce traduc scrâșnetul metalic, versul are un aspect frust, sugerând duritatea și greutatea materiei în cumpănă cu efortul uman. Imaginile sunt nutrite de voluptatea senzorială a unui eu liric ce aspiră deopotrivă ,,fum de polen”, prospețimi matinale și ,,parfumul de gudron”. Poet citadin, F. elogiază materia antropomorfizată, cuprinsă de elanurile vitale proprii, dar nu e lipsit de gustul imensității mării, unde ,,un cer e totul”. În lirica erotică, sentimentul are densitatea
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]