6,930 matches
-
și până ajungea Săndica de la Dorobanțu mugea continuu, de băgase vecinii în sperieți. Când o vedea intrând pe poarta din scânduri din brad nevopsite, se liniștea și venea dacă nu era legată în adăpostul ei, să primească pe limba-i aspră, din palma prietenei, nelipsita bomboană mentolată. Așa o învățase Săndica de când a fost adusă în curtea lor. Fără nici o intenție, cum avea câteva bomboane mentolate în mână i-a dat una și Fetiței și văzând cu câtă plăcere o savurează
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
blocuri uriașe de beton înțesat cu un păienjeniș de fier, gros cât degetul cel mare de la mâna vreunui Goliat al timpului nostru, se aflau expulzate nu departe de baza acestor fortificații cu pereții groși de un metru. Pe un vânt aspru, de aprilie capricios, cu doi primari în trenă - cel de la Miroslovești, motorul unei relații antologice de frățietate activă cu basarabenii, și primarul locului, deja numit (trenă care îl includea și pe evocatorul de aici al întâmplării), satele Heleșteni, Hărmăneasa, Movileni
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul, că Dumnezeu ne-a purtat și ne poartă de grijă prin
PARINTELE IOAN IOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366812_a_368141]
-
de-a dreptul nedorită! Exasperat, omul în cauză, nemaigăsind nicio soluție pentru a-i satisface pe semenii săi, ia o ultimă hotărâre, cea mai proastă cu putință, de fapt, unica alternativă care i-a rămas. Procedând astfel, își atrage critici aspre până și în propria familie, care îl taxează drept prost și incompetent. Nu-i așa că-i așa? Referință Bibliografică: Povestea neobișnuitei călătorii / Dan Florița Seracin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor
POVESTEA NEOBIŞNUITEI CĂLĂTORII de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366882_a_368211]
-
ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai atunci când era supărat. În acele clipe, trebuia să eviți să fii, cumva, motivul descătușării furiei sale, stârnite din cauza cine știe cărei pricini. Tata era un om înalt, cu fața roșcovană și părul aspru tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa. Înainte de a fi obligat să intre în G.A.C., atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns la lotul nostru
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
prin drăgălășenia lor și rost vieții . Dar au venit și zile grele. La 11 februarie 1866 Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice de către monstruoasa coaliție și doamna Elena Cuza a fost nevoită să-și însoțească soțul pe drumul aspru al exilului în străinătate. În 1873, după decesul lui Cuza, Elena se retrage la Ruginoasa, ocupându-se de educația celor doi fii ai soțului său, Alexandru și Dimitrie, pe care îi adoptase și-i îngrijea cu multă dragoste. Însă în
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
-l știe duhovnicul este acela că trebuie să păstreze secretul spovedaniei. Este o obligație esențială. Părintele duhovnic care dezvăluie secretul spovedaniei trebuie depus de îndată din treapta preoției, ca nedemn de ea. Să știți că aceasta este rânduiala. Este foarte aspră dar altfel nu se poate, pentru că își pierde încrederea credincioșilor. Este o trădare a lor... Încheiere Așadar, acum în încheierea acestui material, trebuie să reținem, să subliniem și să conștientizăm cu toții faptul că Spovedania se face ca în fața lui Dumnezeu
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
petrecut multă vreme la Iași. Numeroase mânăstiri au fost închinate centrelor ortodoxe răsăritene. Viața celor mai mulți slujitori ai altarelor era destul de grea în secolul al XVII-lea. Potrivit unor mențiuni documentare clericii de la enoriile rurale erau supuși la dări grele și aspre, ei plăteau birurile personale, dar, uneori, li se jefuiau averea pentru locuitorii care nu voiau sau nu-si puteau achita singuri obligațiile pe care le aveau. Din pricina vieții lor nevoiașe și lipsite, unii dintre ei renunțau la preoție și chiar
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
circula bară la bară, ca de obicei. Privi în oglindă. Nu-i plăcu de bărbatul din imagine. Îi crescuse barba, era ridat, obosit, cu cearcăne la ochi. Parcă nu dormise de nu știu câte zile. Spera ca după ce va scăpa de părul aspru de pe față și va ieși de sub duș, să fie altul. În septembrie împlinea patruzeci de ani. Când au trecut patru decenii din viața lui? Parcă ieri era student la A.S.E., în capitală, cu ochii după colege, mai ales după bobocele
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
la bete. O plimb pe filă curată, să-l pictez pe Dragobete. Îi descriu poveste veche, de iubire pătimașă, despre crai fără pereche și-o mamă invidioasă. Din pruncie s-a dus vestea că, era mândru ca soare. Dar mamă aspră, Dochia, l-ascundea de fată mare. Crescând, se făcea mai frumos. Cu ochi ca cerul, păr bălai... i se spunea și Făt-Frumos. În al iubirii, dulce grai. Dochia, mamă geloasă pe fete curtenitoare, își mâna fiul de-acasă, cu-a
DRAGOBETE -LEGENDĂ- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367611_a_368940]
-
30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cu mâna streașină pe frunte, Scrutez, prin ochiul meu firav, Azurul tulburat, spre munte, De griul Marelui Zugrav. * Ades, și cerul cel din noi E-ntunecat de norul greu - Și-n ce furtuni și aspre ploi Ne poartă fiii lui Atreu! *** Ce-ar fi să fiu un exorcist, Acel care alungă răul Din cel pătruns de anticrist, Ce-ar fi, chiar eu să fiu eroul? * Să fiu acel ce mută stânca, De-i stă în
CE-AR FI SĂ FIU UN EXORCIST?... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367741_a_369070]
-
fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul și obiectivul acesta fiind perceput ca un trimf al nostru constantând, încă o dată dacă mai era cazul, că Dumnezeu ne-a purtat și ne poartă de grijă prin
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
-l știe duhovnicul este acela că trebuie să păstreze secretul spovedaniei. Este o obligație esențială. Părintele duhovnic care dezvăluie secretul spovedaniei trebuie depus de îndată din treapta preoției, ca nedemn de ea. Să știți că aceasta este rânduiala. Este foarte aspră dar altfel nu se poate, pentru că își pierde încrederea credincioșilor. Este o trădare a lor. Trebuie să conștientizăm cu toții faptul că Spovedania se face ca în fața lui Dumnezeu. Preotul duhovnic nu mai este atunci om ca toți oamenii. În scaunul
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
de mare. Erau bolnavi de cea mai îngrozitoare formă a suferinței omenești, de lepră. Microbul leprei infectează pielea bolnavului, acoperă tot corpul de răni purulente, descompune țesuturile, macină vasele, desfigurează chipul până la epuizare totală. Fiind o boală molipsitoare, cele mai aspre măsuri s-au luat încă din vechime pentru întâmpinarea și înlăturarea ei. Însăși legea lui Moise poruncea ca leproșii să fie îndepărtați și izolați de orice așezare omenească (Numeri 5, 1-3). Scoși din sânul familiei și din societate și trimiși
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Iisus Hristos, cu oarecare amărăciune în suflet, îi pune întrebarea: “Oare nu zece s-au curățit? Dar cei nouă, unde sunt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât acesta?” Sunt cuvinte care conțin o aspră, dar dreaptă mustrare la adresa celor nouă leproși ce și-au dovedit prin nerecunoștința lor nevrednicia pentru alte binefaceri. Pentru adevăratul creștin, recunoștința este o datorie și el trebuie să-și împlinească această datorie cu toată căldura sufletului său. De aceea
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
cinci cetăți în stăpânire. Un al treilea însă răs �punde cu invective - justificând faptul că nu a folosit talantul nicidecum ci o păstrase într-un ștergar (la Matei, "a ascuns-o în pămant") - cu faptul că socotea pe stăpân "om aspru": "iei ce nu ai pus și seceri ce nu ai semănat"; și "temându-se"de stăpân, îi înapoiază darul, neînmulțit și nefruc �tificat. Atitudinea stăpânului este clară, fermă și pe măsura răspunsului pri �mit: "Din cuvintele tale te voi judeca
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
seceri ce nu ai semănat"; și "temându-se"de stăpân, îi înapoiază darul, neînmulțit și nefruc �tificat. Atitudinea stăpânului este clară, fermă și pe măsura răspunsului pri �mit: "Din cuvintele tale te voi judeca. Ai știut că eu sunt om aspru: iau, ce nu am pus și secer ce nu am semănat! Pentru ce deci nu ai dat banul meu schimbătorilor de bani? Și eu, venind l-aș fi luat cu dobândă"- (vv. 22-23). Reținem de aici două atitudini: aceea de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
sfințitor în el. Însă nu doar cei căzuți în păcat sunt încercați, ci și cei înaintați în viața duhovnicească. La aceștia, încercările sunt urmări ale râvnei și stăruinței pe calea desăvârșirii. Pentru aceștia, ne spune Sfântul Isaac, necazurile sunt mai aspre și mai tari și izvorăsc din toate părțile 30. Lucrarea virtuții este grea și însoțită de necazuri, de aceea drumul vieții este considerat „drumul răstignirii”31, ale cărui căi sunt aspre și valuri înfricoșătoare. Pentru cei înaintați spiritual, „reaua pătimire
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Pentru aceștia, ne spune Sfântul Isaac, necazurile sunt mai aspre și mai tari și izvorăsc din toate părțile 30. Lucrarea virtuții este grea și însoțită de necazuri, de aceea drumul vieții este considerat „drumul răstignirii”31, ale cărui căi sunt aspre și valuri înfricoșătoare. Pentru cei înaintați spiritual, „reaua pătimire” și suferințele duhovnicești devin o cale a crucii, a apostolatului, a muceniciei - spune Păr. I.C. Teșu. Oricât ar încerca cineva să evite și să se ferească de aceste încercări, ele sunt
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
știți foarte bine să vă plângeti, nu vă întrece nimeni în văicăreli! Dacă așa stă situația, eu mă simt foarte trist. Nu se poate schimba nimic în această țară! Ne merităm această soartă blestemată! Ce vă ofer eu? "O viață aspră, foamete, sete, nopți fără somn, haine zdrențuite de atâta purtat, picioare rănite de atâtea marșuri nesfârșite, nenumărate lipsuri..., dar la urmă va fi victoria în cea mai nobilă cauză care v-a solicitat vreodată". Am auzit o voce puternică din
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
avea acum nici o îndoială că acel om adus în fața lui nu era nici pe departe ,,Mesia”, cum nici despre Ioan Botezătorul nu credea că fusese profet. Oh! da, analiză el în minte, acesta fusese un om deosebit, dusese o viață aspră și virtuoasă dar își luase cu de la sine putere, autoritatea de a boteza în Iordan, și așa era și cu acest Iisus, cineva îi dăduse supranumele de Mesia și isteria era gata, pe când el, Irod Antipa luase investitură de la cezarul
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
-l pe omul cel nou, despre care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a spus că se va naște din apă și din Duh (Ioan 3, 5), Paracletul nu Se va mărgini să-l lumineze lăuntric, ci îl va călăuzi pe potecile aspre ale vieții pământești. În ultima Sa cuvântare de după Cina cea de Taină, Domnul Însuși a schițat principalele linii pe care se va desfășura lucrarea Sfântului Duh. El nu a limitat-o la mediul haric al Bisericii, ci a arătat că
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
și va avea bucuria descifrării în cheie a celor două volume ale lui Gheorghe Andrei Neagu. Așa cum m-am obișnuit închei prezentarea cu câteva versuri ascultate în cenaclu: „Despre tine, mai știu că ai fost/ Cu ce rost/ cu ce aspru canon/ te-ai zbătut ca o cruce cuprinsă de ierburi vrăjmașe/ și-ai rămas lângă gura de slovă română?/ Vor putea să îți dea peste mână/ vor putea cei cu glasul afon/ să te-acuze de lașe/ de absurde trădări
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
distanță farul, iar în anul unirii Principatelor românești au fost terminate lucrările la fortăreață. A funcționat ca fort până în toamna lui 1933, când a fost transformat în închisoare federală a Statelor Unite. Prima intrare în clădire te și introduce în lumea aspră a “izolării” păcătuinței, cu un leac pe care oamenii n-au știut mai bine să-l gestioneze decât printr-o anume constrângere și alienare pe care ți-o dă mai mult “însingurarea forțată” decât integrarea, câteva birouri ale foștilor gardieni
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
și orficul mister ne leagă de catarg îngenunchem iubito la viscol și culoare noi doi aprinși de stele pe cerul răsturnat trec naufragii blânde și vine-o întristare iubirea noastră-i portul pe mare eșuat cronologia ierbii e o tocmire aspră prăseaua veșniciei e roua stinsă-n noi rămâne abandonul tăcerilor în doi și clopotul părelnic ce bate la fereastră îmi înflorește rana în lacrimă de gând priviri uitate-n tine un zeu însângerând... Doamne, am tâmplele arse de fluturi din
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]