2,132 matches
-
unei noi provocări, cea a persecuției din partea puterii politice și a suferit pierderi ce par a fi irecuperabile. La începutul anilor 90 cele trei țări se prezentau ca fiind cele mai secularizate societăți europene, având proporția cea mai mare de atei declarați și procentul cel mai mic de frecventare a bisericii (Pollak, 2003; Muller, 2004). În ciuda faptului că s-a vorbit despre o revigorare a religiozității în țările în tranziție, studiile recente arată că fenomenul nu a atins și aceste trei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
scăzut, aflați în căutarea unei autorități care să îi protejeze în fața riscurilor sociale, investind mai multă încredere în biserică. În ultimul capitol de analiză sunt descrise câteva profiluri ale populației României pornind de la orientarea pro-religioasă. Capitolul prezintă profilul social al ateului, al credinciosului practicant sau al celui ne-practicant, urmărindu-se totodată variația în timp a ponderii în populație a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a celor trei tipuri sociale identificate. Potrivit datelor de tip cantitativ populația României este constituită în principal din credincioși practicanți și ne practicanți, ponderea celor două categorii în populației fiind destul de apropiată. Ateismul este un fenomen marginal în România, ponderea ateilor declarați fiind sub 1 %, în 2005, în timp ce persoanele care își declară apartenența religioasă însă nu frecventează biserica și nu împărtășesc valori religioase este de asemenea foarte scăzută. Volumul se încheie cu câteva concluzii și comentarii generale care încercă să plaseze
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
În cei 45 de ani de regim comunist, liderii politici au încercat să se folosească de influența liderilor religioși asupra maselor pentru a-și atinge scopurile, în timp ce Biserica a folosit toate oportunitățile existente pentru a supraviețui într-un regim politic ateu (vezi Vasile, 2005; Enache, 2005). În acest cadru general, relațiile dintre Statul comunist si Biserica Ortodoxă au variat foarte mult în funcție de conjunctura politică, dar și de personalitățile liderilor politici și religioși ai momentului. Nu voi aborda însă aceste relații din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
o comparație cu alte țări, în timp ce de-a doua parte descrie tipurile sociale identificate. I. CONSTRUCȚIA TIPURILOR Orice demers care își propune să studieze omogenitatea populației sub aspectul religiozității trebuie să plece de la distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în totalul populației, adică printre cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
distincția primară autodefinirea ca persoana religioasă versus ateu. În capitolul dedicat afilierii religioase arătam că în România non-afilierea religioasă este foarte scăzută și a urmat după 1990 un trend descrescător. Datele culese în 200512 indică un procent de 0,6% atei declarați în totalul populației, adică printre cele mai scăzute din Europa. Este adevărat că afilierea religioasă nu este numai expresia credinței religioase, ci alți factori precum identitatea națională joacă aici un rol important, însă procentul este foarte redus iar caracterizarea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
trei dintre acestea având consistența logică și teoretică. Așa cum rezultă din Tabelul 6.1, Credinciosul practicant este cel care își afirmă credința religioasă și merge cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă așa cum arătat anterior nu se autodefinește ca ateu, ci își exprimă apartenența la o denominație religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și merge cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce Credinciosul nepracticant crede însă nu frecventează biserica. Ateul nedeclarat este cel care nu crede în Dumnezeu și nu participă la serviciile religioase însă așa cum arătat anterior nu se autodefinește ca ateu, ci își exprimă apartenența la o denominație religioasă. Tipul inconsistent declară că frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
frecventează biserica însă nu crede în Dumnezeu și cumulează doar 6 cazuri din totalul persoanelor investigate în cadrul cercetării WVS 2005. Tabelul 6.1 Tipuri religioase în România Credință religioasă Practică religioasă Da Nu Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Da Credinciosul practicant Credinciosul nepracticant Nu Inconsistentul Ateul nedeclarat Urmărind variația în timp a ponderii diferitelor tipuri religioase în populație se constată o "rearanjare" a orientărilor religioase între 1993 și 1999. După un deceniu de tranziție post-comunistă scade semnificativ ponderea ateilor nedeclarați, confirmând din nou ideea revitalizării religioase ce a avut loc în primii ani ai tranziției. În plus, scade numărul credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credincioșilor nepracticanți și crește cel al practicanților. Probabil, pe fondul creșterii vulnerabilității sociale generate de riscurile aduse de tranziție românii se întorc spre biserică, așa cum precizam în capitolul dedicat revitalizării religioase. Acest factor a determinat trecerea unor persoane din categoria ateilor nedeclarați în cea a credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52% 3% 0% Sursa datelor: EVS 1993, 1999, WVS 2005 Comparând ponderea în populație a credinciosului practicant constatăm că România se situează, în 2005, pe locul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Europei, retragerea religiei spre spațiul privat, indivizii păstrându-și credința fără să mai practice în spațiul public. Singurele țări care nu se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țări care nu se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate fi inclusă în categoria ateu in Polonia, România, Republica Moldova și Cipru. Așa cum precizam anterior, în România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație poate fi inclusă în categoria ateu in Polonia, România, Republica Moldova și Cipru. Așa cum precizam anterior, în România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
precizam anterior, în România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România, ateii declarați reprezintă un grup foarte restrâns, sub 1% din populație, în timp ce cei nedeclarați sunt sub 3%. Analizarea datelor și din această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
destul de puțină încredere în biserică. Probabil că lipsă unei încrederi totale în biserică reprezintă unul dintre factorii care îl opresc să practice. Nepracticantul locuiește cel mai probabil în orașele mici, cu sub 30 000 locuitori, în Muntenia, Moldova sau Oltenia. Ateul nedeclarat, tipul cel mai redus numeric, este cel mai probabil bărbat, cu educație universitară, locuind în marile orașe. Este mult mai tânăr decât persoanele aparținând celorlalte două categorii și se remarcă prin lipsa încrederii în biserică. În fapt, ateul seamănă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Oltenia. Ateul nedeclarat, tipul cel mai redus numeric, este cel mai probabil bărbat, cu educație universitară, locuind în marile orașe. Este mult mai tânăr decât persoanele aparținând celorlalte două categorii și se remarcă prin lipsa încrederii în biserică. În fapt, ateul seamănă cu profilul "standard" al celui care se distanțează de religie sau cel puțin de cea tradițională, fiind similar cu ateii din societățile vestice așa cum sunt ei descriși în studiile dedicate subiectului (vezi capitolele dedicate practicii și credinței religioase). Probabil
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mult mai tânăr decât persoanele aparținând celorlalte două categorii și se remarcă prin lipsa încrederii în biserică. În fapt, ateul seamănă cu profilul "standard" al celui care se distanțează de religie sau cel puțin de cea tradițională, fiind similar cu ateii din societățile vestice așa cum sunt ei descriși în studiile dedicate subiectului (vezi capitolele dedicate practicii și credinței religioase). Probabil că odată cu creșterea numărului absolvenților de învățământ universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de religie sau cel puțin de cea tradițională, fiind similar cu ateii din societățile vestice așa cum sunt ei descriși în studiile dedicate subiectului (vezi capitolele dedicate practicii și credinței religioase). Probabil că odată cu creșterea numărului absolvenților de învățământ universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de durată. Așa cum rezultă din analizele prezentat anterior, populația României se împarte în două tipuri credinciosul practicant și cel nepracticant. Ateul declarat este aproape absent, iar cel nedeclarat are o
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că odată cu creșterea numărului absolvenților de învățământ universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de durată. Așa cum rezultă din analizele prezentat anterior, populația României se împarte în două tipuri credinciosul practicant și cel nepracticant. Ateul declarat este aproape absent, iar cel nedeclarat are o pondere redusă în populație, reprezentând sub 5% din populație. România se află undeva între țările catolice cu o practică religioasă ridicată, precum Polonia și Italia, și cele post-comuniste, caracterizate prin credință
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1 Suedia 7 36 40
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]