52,791 matches
-
Ceaușescu "Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem cîntînd la glontă. Șunt două ideologii diferite, nu vreau să le bag
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
De la Cotroceni, premierului i s-a atras atenția că acest guvern trebuie să se ocupe de chestiuni punctuale și că eșecul în obținerea celei de-a două tranșe de împrumut de la FMI ar fi un motiv pentru demisie. Cam aceeași atitudine a avut-o și șeful liberalilor, Mircea Ionescu Quintus, încît Radu Vasile s-a văzut în situația unui prim-ministru cu o autoritate politică în care nu mai crede decît PDSR-ul. Astfel că duelurile dintre PD și PNȚCD pe
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
umanista. Nu este întîmplător, în această perspectivă, ca toată energia să creatoare și întregul sau interes cultural s-au îndreptat către modele sigure și către acele repere pe care nici o furie destructiva nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acesta atitudine vrea să spună că pictură și arta, în general, pot comenta eroziunea, disoluția și prăbușirea, dar nu cu prețul căderii lor în derizoriu. Pentru că mărturia asupra morții și a putrefacției nu înseamnă moartea și putrefacția artei însăși.
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
dintre candidați (printre care se numără și eminenta realizatoare TV Marilena Rotaru), cea mai potrivită pentru a conduce TRVi este tot Monica Zvirjinschi. Ce s-ar mai putea adăuga? Declarația lui Adrian Popescu Cea mai clarvăzătoare și impresionantă luare de atitudine în legătură cu Declarația de la Cluj este aceea a lui Adrian Popescu. Sub titlul De ce n-aș fi semnat " Declarația de la Cluj", cunoscutul poet scrie (în Ramuri nr. 7-8): Nu văd, sincer, cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
cu îndârjire spunerii adevărului întreg despre marii scriitori, în general despre marii noștri oameni din trecut, prezentării lor nefardate, realiste. Ei nu admit să se vorbească decât în termeni exaltanți despre oamenii însemnați ai nației, iar cine adopta față de aceștia atitudinea normală a criticii, examinându-i lucid, în temeiul faptelor verificate, arătând, daca este cazul, si ce slăbiciuni au avut, ce erori li se pot impută, este taxat drept nepatriot, drept demolator al valorilor naționale. Să recunoaștem în același timp că
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
au opus cât au putut ărecuperării" sale de către regim. Mai ales ostilitatea acestora a resimtit-o dureros Blaga, iar când influența lor asupra factorilor de decizie politică a scăzut, el a început să întrezărească, și să dorească, o schimbare a atitudinii guvernanților față de el. Și aceasta s-a și produs, spre satisfacția lui Blaga, de ce n-am spune-o, și spre descumpănirea unor tineri discipoli care luau act de ea. Cu strângere de inimă consemna Nicolae Balotă în jurnal (Caietul albastru
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
fiere." (Visez un muritor de rand) Libertățile pe care și le ia Cristian Bădilită față ortodoxism, departe de a fi ireverențioase, exprimă modul său de a iubi: avântat și nesupus și, uneori, extravagant (în stilul lui G. Călinescu). Din această atitudine rezultă, inevitabil, și câte un moment de superficialitate voioasa: "- Din doi fulgi de nea,/ imaculați,/ se poate obține/ foarte simplu/ un înger la eprubeta" (Mic tratat de angelologie) Însă, în marea majoritate a cazurilor, este vorba de un tragism care
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
fie util țării, prin crearea unui guvern prin "concentrarea tuturor forțelor naționaliste, mai ales colaborarea strînsă cu mișcarea legionara, cîștigarea armatei și orientarea politicii noastre externe către Germania". Era această și opinia lui Pop. Antonescu cerea regelui să ia o atitudine imediată. În sfîrșit, regele l-a primit în audiență pe Pop. Acesta i-a făcut un larg expozeu, cerîndu-i să se reconcilieze cu țara și comunicîndu-i opinia generalului Antonescu, care era și a sa și cerîndu-i să fie invitat imediat
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
favorizează pulverizarea kinetică finală. Printre ei, robotizarea motivaționala (sub "programul" datoriei), vidarea emoțională (nu are sentimente pentru familie; preferă cazarma vizitelor acasă) și chiar mecanizarea cerebrală (creierul lui David Pop funcționează că o bandă de magnetofon care înregistrează deciziile și atitudinile celorlalți peste conținutul decizional propriu). În același timp, David Pop se supune liniilor de forță ale dinamicii corporale. El este o mașină de război (un "Terminator ÎI" rulînd sub "Datorie Militară ^16-^18), fatalmente prinsă în angrenajul mega-masinii războiului. Anatomia
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
încurcatelor subterfugii în apărarea anumitor valori. Acest joc - întrucît nu este lipsit de primejdii - creează solidaritate între aceia care îl practică. Mă simțeam solidar cu prietenii mei din Varșovia și actul de a rupe cu ei mi se părea neloial... Atitudinea mea față de nouă religie laică și, în primul rînd, față de Metodă pe care se baza (Metodă Diamantului, adică a materialismului dialectic, însă nu în accepțiunea lui Marx și Engels, ci în aceea a lui Lenin și Stalin) era neîncrezătoare. Aceasta
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
și sperioși că se-mpreună/mugesc spre luna lung și timp"). De multe ori ironia se naște dintr-o, oricînd posibilă, antropomorfizare a lumii animale. Despre "cască metafizica" a lui Fundoianu (cum spunea Roll în alte împrejurări), despre poezia și atitudinile sale, comentatorii au o ocazie în plus să vorbească cu prilejul acestor două apariții extrem de binevenite. Fondane et l^avant-garde, Petre Răileanu și Michel Carassou, Fondation Culturelle Roumaine, 1999, 176 pag., f. preț. Benjamin Fondane, Paysages/Priveliști, Editura Paralelă 45
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
scriitori cu aceleasi aderente sociale, etnice, sincronice". Atît Tratatul de estetică generală (rămas în manuscris), cît și Micul tratat de estetică sau lumea văzută estetic, reflectă, așa cum spune Valentin Chifor, un ăautonomism extrem, un gen de estetică ireductibila. Prin extremismul atitudinii sale, Aderca, se apropie mai de grabă de un P. Zarifopol sau V. Streinu, opunîndu-se că și aceștia cu înverșunare oricăror variante ale unor estetici istorice, științifice, sociologice, morale, respingînd atît pe raționaliști, determiniști, cît și pe criticii psihologiști". Cu toate ca
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
grupării sburătoriste". Fapt care - ne putem imagina lesne - nu era decît o erezie sîcîitoare în vederile criticului patronal... Dar natură morală a lui Felix Aderca se manifestă nu doar în susținerea fermă a modernității, a universalismului, a preeminentei personalităților, în atitudinea prointelectuală și antigregară, ci și în "nervii slabi" pe care-i învedera în răstimpuri, într-o anume inconstanta, în glisarea către poziții contrarii. Scriitorul aparținea unei categorii de autori care și-au schimbat cu ușurință punctele de vedere, s-ar
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
ziarul filogerman, Seara, scos de dubiosul Al. Bogdan-Pitesti, comportare pentru care a fost arestat și pedepsit disciplinar. Așa încît, nu fără dreptate, exegetul sau vorbește de "un spectacol al registrelor extreme", oferit de scriitor... Cu deosebire elocventa ni se înfățișează atitudinea acestuia, schimbată cu... 180 de grade, față de C. Dobrogeanu-Gherea. Să-i dăm acum cuvîntul, măi pe larg, lui Valentin Chifor, cuvînt cît se poate de edificator asupra acestui "caz": "La aproape trei decenii de la moartea lui Gherea, Aderca îi reabilitează
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
poetului german cu lirismul românesc; dacă trimiterea spre Bacovia, în cazul poemului Todesluge, nu mi se pare convingătoare, desigur că o analiză mai largă și foarte atentă ar putea duce la interesante descoperiri. De ce nu? Dar pentru asta trebuie o atitudine mai puțin rigid-apodictică, un ton mai puțin asertoric-polemic, deci să cadă toți solzii crispării inteligente". Sau o săgeată la adresa unei alienări chiar în sînul diasporei: "Am primit de la Gigi Stanomir o piesă de teatru. Bine că nu e curios să
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Salut asemenea inițiative și le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că anumite atitudini culturale sau estetice "marginale", "experimentale", "greu de clasificat" sînt susceptibile să formeze "un posibil hinderland pentru postmodernismul actual". Dar în condițiile în care nu se fac anumite disocieri "experimentalul" nu se leagă de noutate și, prin urmare, de avangardă sau
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu al tehnicii. La o anumită pagina i se atribuie (și i se reproșează) modernismului atitudini care nu-i sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive" sînt deziderate ale pozitivismului în critică, cîtuși de puțin ale criticii moderniste. Toți criticii moderniști importanți - inclusiv cei români -, au polemizat îndelung cu susținătorii
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
1881 cu Novele din popor, neprimite cum s-ar fi cuvenit. Revine la București, după executarea pedepsei, dedicîndu-se școlii. Dar devine filomaghiar, emițînd opinia că românii își pot dobîndi libertatea și buna dezvoltare în cadrul statului ungar. De aici, mai tîrziu, atitudinea favorabilă Puterilor Centrale din anii neutralității (1914-1916), cînd a condus ziarul Ziua. În anii războiului a fost redactor la foaia germană Bukarester Tagblat, în Bucureștiul ocupat, suferind, pentru asta, după război, o detenție la Văcărești. Moare, uitat și rău văzut
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul lor la represiunea de la Timișoara, din decembrie '89, a provocat un potop de comentarii în presa cotidiană. Atitudinea editorialiștilor diferă, semnificativ, de la ziar la ziar. Totuși se poate remarcă existența unor puncte de vedere asemănătoare la cel puțin două dintre publicațiile centrale de mare tiraj: ADEVĂRUL și EVENIMENTUL ZILEI. Asemănătoare sînt în editorialele semnate de directorii celor două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
așa, nu trebuia renunțat la militantism politic activ. În septembrie 1954 avem de înregistrat, aici, avertismentul lucid al lui Radu Arion: "Să ia seama marile democrații cît mai este timp! Ele trebuie să se unească și să adopte fie o atitudine fermă, inflexibila - cu orice risc și orice preț. Într-altfel, dezastrul e aproape, totul se năruie, sclavia nivelează oameni și țări. Ea se întinde pretutindeni. Cu atitudinea de frică și de dezunire - tot invocînd pacea - Occidentul își pierde orice prestigiu
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
mai este timp! Ele trebuie să se unească și să adopte fie o atitudine fermă, inflexibila - cu orice risc și orice preț. Într-altfel, dezastrul e aproape, totul se năruie, sclavia nivelează oameni și țări. Ea se întinde pretutindeni. Cu atitudinea de frică și de dezunire - tot invocînd pacea - Occidentul își pierde orice prestigiu". Dar în ciuda acestei tragedii a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
din inacțiunea condamnabila și dureroasă a Occidentului față de revoluția maghiară? Cei din țară, înșelați în așteptările și speranțele ce au avut atîția ani la rînd, nu au altceva de făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
expoziție de fotografie alb/negru a Grupului subREAL, compus din Călin Dan și Joszef Kiraly, si pe o intervenție directă a lui Dan Perjovschi în spațiul pavilionului, avînd ca element de referință și că aide-memoire stocul de iamgini și de atitudini morale, civice și politice pe care el și l-a constituit, de-a lungul anilor, printr-o neîntreruptă activitate de presă. Horia Avram a ales, pentru spațiul de la Institutul Cultural din Veneția, pus la dispoziția artiștilor de către Ministerul de Externe
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
că între desenul de șevalet, făcut prin observație directă sau prin recurs la memorie, în atelier sau în aer liber, si desenele lui Perjovschi există o adevarată prăpastie; însă ea nu este una de conținut, de fond, ci una de atitudine, de participare nemijlocita la spectacolul vieții și de angajare în problemele lui reale. Perjovschi a desenat întregul paviment al pavilionului României, a dezvăluit o imenă poveste în imagini și în cuvinte, a rememorat toate speranțele, eșecurile, frustrările și traumele din
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
a rememorat toate speranțele, eșecurile, frustrările și traumele din ultimii zece ani pe care România i-a străbătut atît pe cont propriu, cît și angrenata în mecanismele complexe al lumii întregi. Clasice în esență, aceste desene au fost echivalate prin atitudine cu însăși realitatea care le-a generat și au fost aduse la aceeasi condiție de efemeritate că și sursele lor primare. Călcata în picioare, ștearsă prin chiar actul de comunicare, această lume de imagini se reintegrează, prin descompunere, purtată aleatoriu
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]