14,715 matches
-
Așa cum se observă din reprezentarea grafică de mai sus, mesajele de natură audiovizuală și-ar putea asuma o funcție de tranziție Între experiențele cele mai directe (concret-senzoriale) și experiențele cele mai abstracte, și invers, bineînțeles. După Henri Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale au posibilitatea să Înlesnească pătrunderea În miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale (intuitive) și, prin aceasta, de „structurare a realității”. Structurând realitatea, imaginea audiovizuală operează, În fond, o dublă modificare: ea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bineînțeles. După Henri Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale au posibilitatea să Înlesnească pătrunderea În miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale (intuitive) și, prin aceasta, de „structurare a realității”. Structurând realitatea, imaginea audiovizuală operează, În fond, o dublă modificare: ea sărăcește sau Îmbogățește realul, subliniază numai caracterele specifice, semnificative ale acestuia, adică reliefează numai acei indicatori care sunt indispensabili pentru definirea noțiunii, pentru evidențierea ideii. f) Condiții ale folosirii eficiente a demonstrațieitc "f
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
număr de Încercări, operații inutile, eronate, natura greșelilor etc.). Subiecții pot fi puși, apoi, În situația să examineze propriile lor performanțe, să aprecieze consecințele virtuale ale erorilor săvârșite, să se perfecționeze În deplină securitate etc. În ultimă analiză și laboratorul audiovizual pentru Învățarea limbilor străine poate fi considerat o instalație complexă care oferă condiții pentru efectuareaunor exerciții de comunicare simulată, grăbind ritmul de Însușire a unor deprinderi sau structuri de vorbire corectă și operatorie. De mare eficacitate se dovedesc astăzi posibilitățile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
puteai să nu aderi la judecățile ei de gust (să preferi, de exemplu, acordeonul în favoarea unor instrumente mai nobile, dar te-ai fi descalificat ca lider de opinie. Restructurarea elitelor tradiționale De câteva decenii, influența crescândă a mass-media, în principal audiovizuale, a „contribuit masiv la răsturnarea scărilor de valori tradiționale” (Boudon și Bourricaud, 1982, p. 215). Fenomene istorice noi (cum ar fi dezvoltarea artelor sau a sporturilor de masă propagate de mass-media) au dus la apariția a noi grile de apreciere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
TV, Antena 1, B1 TV, MTV, Național TV, Prima TV, PRO TV, TVR 1, TVR 2. Plasarea programelor tv în grilă. Monitorizarea aplicării signalecticii urmărește, mai întâi, dacă programele TV sunt plasate corespunzător, evitându-se difuzarea programelor de tip AP (producțiile audiovizuale care pot fi vizionate de către minorii sub 12 ani numai cu acordul sau împreună cu familia) înainte de sau imediat după emisiuni destinate copiilor, a programelor de tip 12 (interzise minorilor sub 12 ani) înainte de ora 20 sau a programelor de tip
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
redusă. În aceste condiții, responsabilizarea deopotrivă a părinților și a copiilor devine un aspect-cheie în problema protecției minorilor în fața violenței televizate. Bibliografie Florin Tudose, Televiziunea - un drog cu efect pe termen lung sau cum poate fi desfigurată o generație, Forum Audiovizual, nr.1/2004, Consiliul Național al Audiovizualului, București, p. 10-13. Violența în buletinele de știri românești Drd. Alexandra POVARĂ, Universitatea București În vara anului 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a dorit să cunoască amploarea fenomenului violenței la care sunt expuși
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
1, urmat de Antena 1 și PRO TV. Conținuturi și percepții ale violenței televizate: desene animate versus filme Asis. univ. drd. Anca VELICU, Universitatea București Subiect de interes public și științific, violența televizată este problema principală pe care o ridică media audiovizuală, cel puțin în partea ei ficțională. Astfel, fie că este vorba despre violență fizică, despre violență verbală sau psihologică, conținutul de violență al unui program face obiectul discuțiilor atât în mediul academic, cât și în societatea civilă și, nu mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
televizuale, atât la nivel individual, cât și la nivelul societății, pe termen lung și scurt, dar și studiul percepției pe care publicul o are despre cantitatea de violență prezentă în diferite genuri televizuale. Studiul de față prezintă violența ficțională din audiovizualul românesc pe doi vectori de interes: 1. în funcție de genul televizat filmele cu actori și desenele animate; 2. din perspectiva celor două direcții de cercetare enunțate mai sus vom analiza, pe de o parte, conținutul strict de violență (prin indicatorii frecvență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
asupra acestui conținut în rândurile copiilor și adolescenților (cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani, în mod diferențiat pe trei grupe de vârstă: 7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani). Pornind de la preferințele copiilor și adolescenților în materie de audiovizual, ne interesează câtă violență este în respectivele programe și în ce măsură conștientizează ei prezența acestei violențe. Problema violenței prezentate în mass-media și, mai ales, a violenței din emisiunile de ficțiune este la fel de veche ca însăși televiziunea. Astfel, „debuturile televiziunii în Europa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
efectul acestei violențe poate însă să fie mimetic, în sensul inducerii aceluiași tip de comportament în viața reală. În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) reprezintă această autoritate. Este vorba de studiile „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani)” (noiembrie 2005) și „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005) efectuate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și Centrul de Studii Media și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
viața reală. În România, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) reprezintă această autoritate. Este vorba de studiile „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (7-10 ani)” (noiembrie 2005) și „Cercetare privind analiza comportamentului de consum de programe audiovizuale al elevilor (11-14 ani și 15-18 ani)” (iulie 2005) efectuate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC), la comanda CNA; rapoartele sunt disponibile la adresa http://www.cna.ro
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
mijloace de tratare a informațiilor, sunt nuanțate, au o viteză mare de circulație, însă nu sunt controlabile și lasă loc la interpretări; scrise - care pot fi păstrate nealterate timp îndelungat, implică cheltuieli moderate, iar consemnarea lor necesită un timp apreciabil; audiovizuale - care implică aparatură specială, au o viteza mare de circulație (indiferent de distanță), sunt foarte sugestive și pot fi consemnate integral și rapid, dar sunt costisitoare. După gradul de prelucrare deosebim: informații primare - care anterior nu au suferit un proces
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care constă în derâdere (deseori huliganică, dar din proprie alegere). Atât „limbajul prezenței fizice”, cât și „limbajul comportamental” (a cărui realitate de „sistem de semne” s-a revelat și obiectivat prin intermediul conștiinței pe care au transmis-o cu privire la ea comunicarea audiovizuală, cinematograful și televiziunea) furnizează mai ales informații cu caracter psihologic sau moral. Doar în mod indirect sensul lor este și politic. „Limbajul acțiunii” oferă în schimb informații cu caracter politic direct (psihologia și etica servind drept fundal). Cu atât mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
din fosta RDG (30 regionale, 6 centrale) și din agenția de știri ADN, a rezultat un sistem dual, public și privat, În cea mai mare parte sub controlul proprietarilor din Vest. Diferențe importante există Însă Între presa scrisă și media audiovizuală (radioteleviziune), Înlocuirea ocupanților posturilor de conducere de către un personal venit din Vest s-a petrecut la o scară mai mare În cazul celei din urmă. Dacă pentru ziariștii din Est există În 61% dintre cazuri continuitate În carieră, cei proveniți
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai ridicat, fără a opera și în cealaltă parte a scalei o astfel de reunire. Selectarea și condensarea datelor (inclusiv deformarea lor, voluntară sau nu) pot avea loc și la nivelul producătorului de sondaje, când acesta oferă presei scrise sau audiovizuale informația gata confecționată. Cel mai adesea însă, această operație se petrece la nivelul instituțiilor mass-media. Și, oricum, prin locul și contextul în care sunt prezentate (pagina, poziția în pagină, mărimea sau durata prezentării etc.), rezultatelor li se vor da valori
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai vizibilă este importanța agendei publice în campaniile electorale, de aceea programele partidelor sau ale candidaților diferă mai mult prin modul de abordare și soluțiile propuse decât prin problemele atacate. Ce materiale informaționale vor fi prezentate în media scrise sau audiovizuale și care vor fi respinse este o procedură destul de complexă, fiind recunoscută ca „teoria pazei la barieră” (gatekeeping). Nu e greu de ghicit că selecția între ce apare și ce nu apare în spațiul public prin mass-media este un excelent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de aceea, în școală - unde se presupune că ideile complexe reprezintă o pondere însemnată din conținutul mesajelor -, este util să ținem întotdeauna cont de principiul didactic al graduării cunoștințelor și să încercăm să utilizăm în transmitere materiale auxiliare (grafice, suport audiovizual), pentru a coborî scara de greutate a înțelegerii informației fără să prejudiciem, într-un fel sau altul, conținutul informațional propriu-zis; - diferențele dintre patternurile uzuale și cele ale respectivului mesaj, dar și competiția dintre ideile răspândite; conform acestei perspective, persoanele acceptă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fenomenul nu decurge în condiții reale deoarece prezența observatorului induce schimbări în comportamentele subiecților - spre exemplu, atmosfera de la o oră școlară la care asistă și un inspector). Acest efect, precum și altele pot fi rezolvate prin folosirea unor procedee de înregistrare audiovizuală a fenomenului, care poate fi apoi vizionat de către cursanți (avantajul principal este posibilitatea derulării de mai multe ori a casetei înregistrate; pe când în viața reală evenimentele sunt de multe ori unice într-o anume desfășurare, dezavantajul - în planul învățării - este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exerciții care să conducă la formarea și dezvoltarea indivizilor astfel aduși împreună în direcția unor echipe - este oferită membrilor echipei șansa de a se cunoaște reciproc; - materialul de învățare este inițial descris clasei de către profesor sau cuprins într-o prezentare audiovizuală; - prezentarea în clasă este urmată de activitatea pe echipe; - toți membrii echipei sunt responsabili de modul în care propriii colegi învață materialul; - membrilor echipei li se recomandă să pună întrebări colegilor de echipă înainte de a-l întreba pe profesor; - după
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, absolvită în 1977. În anul următor obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de
SILVESTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
în cadrul Televiziunii Române, iar din 1981 la secțiunile omoloage de la Radiodifuziune. Între 1972 și 1979 funcționează și ca asistent-colaborator la Universitatea din București, secția limba și literatura engleză. De două ori bursieră Fulbright (1992-1993, 1997-1998), a mai beneficiat de specializări în audiovizual la BBC (Londra) în 1997 și în management cultural în 1998 la Amsterdam, iar în 2000 a predat, ca profesor asociat, la Universitatea din Louisville, Kentucky. Debutează în 1974 la „Luceafărul”, iar editorial în 1977 cu placheta Viața deasupra orașului
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
să reprezinte..... să clasifice..... să compară..... să analizeze..... să povestească..... I. Captarea atenției Acest moment presupune pregătirea unei stări de concentrare, de interes necesare receptării conținutului. Acesta se poate realiza prin elemente surpriză, descoperirea treptată a unui material didactic, mijloace audiovizuale, o ghicitoare, un scurt dialog, o scrisoare adresată copiilor, etc. II. Anunțarea temei și enunțarea obiectelor (pe înțelesul elevilor) Elevul nu trebuie să ghicească ce este în mintea învățătorului, el trebuie să fie informat și trebuie să cunoască finalitatea activității
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
Dublin, Dublin 2, Irlanda, HYPERLINK "http://www.tcd.ie/erc/"http://www.tcd.ie/erc/. *** 1996, How is the European Union meeting social and regional needs?, colecția: „Europe questions and answers”, Comisia Europeană, Directoratul General pentru Informare, Comunicare, Cultură și Audiovizual, Direcția de publicații, Bruxelles. *** 1999, Legea nr. 74 din 3 mai 1999, pentru ratificarea Cartei sociale europene revizuite, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996, emitent: Parlamentul, publicată în Monitorul Oficial, nr. 193 din 4 mai, HYPERLINK "http://www.mmssf
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
copilăriei, dar anormală și periculoasă la vârsta maturității. Toți aceștia - adică o mare parte a populației - sunt receptivi la cultura de masă și pot fi ușor manipulați. Începând din anii ’60-’70, adică odată cu proliferarea la nivel planetar a mijloacelor audiovizuale - și în special a televiziunii -, răspândirea culturii de masă moderne și postmoderne se poate realiza fără nici un fel de bariere. În această perioadă însă s-a adâncit prăpastia culturală și a proliferat enorm „ciclopismul de specialitate”. S-a produs, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Giroux au continuat însă în anii ’90. În anii ’80, s-a răspândit în SUA „teleevanghelismul” - o modalitate de răspândire a culturii în rândul maselor, în special a clasei de mijloc. Această popular culture era susținută mai ales prin mijloace audiovizuale. Alan Wieder (1988) a publicat o serie de fotografii reprezentând copii în scopul ilustrării diferențelor de rasă, de clasă și de sex72. Elizabeth Ellsworth a realizat ea însăși numeroase filme documentare și a analizat impactul lor educațional (Ellsworth și Whatley
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]