2,138 matches
-
lingurari), fie în vetre unitare dar în cartiere distincte, tip Voinești (răzeși-clăcași), Mărășești (răzeși-clăcași) și Stâncășeni (răzeși-boierești+clăcași), distincție care începe să dispară prin amestec sau chiar prin înlocuirea răzeșilor. III. Satul natal Stâncășeni De aici ar începe așa zisa autobiografie, termen de care m-am ferit, considerându-l pretențios, autolaudativ, meritat doar de personalitățile de largă recunoaștere într-un domeniu al culturii, științei, politicii naționale sau mondiale dar așa cum menționam la început, nu am vanitatea de a-l face cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Acad. Valeriu D.Cotea un om ghidat de cultul cărții, al muncii, al omeniei și prieteniei" (sub tipar). BARBU N. (2008), "Prof.univ.dr. Elena Erhan la a 75-a aniversare", An.Șt.Univ.Iași (sub tipar). BARBU N. (2008), "Întâlnirea cu destinul" autobiografie BARBU N. (2009), "Profesorul univ dr. Ioan Donisă la a 80-a aniversare", Anal.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași (sub tipar). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Irina Ungureanu" (manuscris). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Victor Sficlea" (manuscris). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
început. Opera își creează de la primele fraze un orizont de așteptare, care, în ce privește acțiunea, poate fi numit derutarea cronologiei. Fie că avem de-a face cu o narațiune la persoana întâia sau la persoana a treia, istoria alunecă inevitabil către autobiografia personajului narator. În mod repetat, fie că e vorba de Doris Lessing, David Lodge, Martin Amis, istoria recurge la povestirea unei vieți ca tipar de narare. Nu mai multe vieți de importanță egală, ca în arhitectura impresionantă a unui Galsworthy
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dar aceasta presupune un oarecare entuziasm, măcar la început. Lessing însăși, tânără mamă în Africa de Sud, părăsește doi copii mici în îngijirea soțului abandonat, pornind în cruciada pentru o lume mai bună. Iată cum se explică ea în primul volum al autobiografiei ei (Under My Skin): Le-am explicat (copiilor) că vor înțelege mai târziu de ce am plecat. Urma să schimb această lume hidoasă, ei vor putea trăi într-o lume frumoasă, perfectă, fără ură de rasă, nedreptăți și tot restul. Mirajul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
doilea soț și s-a trezit atacată de vechi prieteni ai lui, care acum erau parte dintr-un regim comunist, și care îi acuzau pe amândoi că au venit să se laude cu bunăstarea materială occidentală (al doilea volum al autobiografiei ei, Walking in the Shade). Acești intruși în lumea comunistă nu izbutesc să comunice cu nimeni, și aceasta nu numai fiindcă engleza se învață în țările comuniste ca o limbă moartă. Ei nu pot comunica fiindcă sunt total nepregătiți să
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e o dovadă grăitoare cât de cumplit poate fi comunismul: fără haine, hrană, iubire, intimitate, omenie. Teoria e fundamental greșită. Confortul material lipsește, e drept, dar omenia există, chiar dacă scriitorii din vest n-o pot bănui (nici măcar Doris Lessing, în autobiografia ei). Eroii estici, încifrați, rigizi, aparent "pe linie" dar disidenți în adâncul lor literar, sunt cel puțin la fel de umani ca și eroii vestici, dacă nu chiar mai intens. * De obicei, occidentalul, liber să călătorească unde poftește, face cunoștință cu robul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o spulberă. Falsul e o lege a vieții, dar e inevitabil descoperit și târât afară din ascunzătoare. Ar fi interesant dacă lumea "ar fi o imensă bibliotecă publică, în care n-ar putea nimeni să citească nimic", se gândește Philip. Autobiografia lui Chatterton, narațiune la persoana întâia, e atașantă. Totul plutește într-un abur de superficialitate. Ne simțim în prezența unei maniere molipsitoare (falsul). Charles exclamă, "jumătate din poezia veacului al otsprezecelea a fost probabil scrisă de el", este "cel mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
are să vină vremea ca ei să înțeleagă de ce plec. Aveam să schimb lumea aceea hidoasă, aveam să le dau o lume frumoasă, o lume perfectă, din care vor dispărea ura de rasă, nedreptatea etc. Declarația (extrasă din volumul I al autobiografiei autoarei) e deficitară la capitolul "etc". Drept care Doris Lessing revine (cu totul neobișnuit pentru ea în alte situații) la acest adevăr ambiguu: Sigur că a fost extrem de dureros, dar nu mai puteam îndura să trăiesc în societatea aceea. N-aveți
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Câteva dintre romane, extrem de cunoscute și foarte traduse sunt: The Children of Violence (Copiii violenței), The Golden Notebook (Caietul auriu), The Memoirs of a Survivor (Memoriile unui spuraviețuitor), The Good Terrorist (Teroristul cel bun), The Fifth Child (Al cincilea copil), autobiografia în două volume (Under My Skin și Walking in the Shade), Ben, in the World (Ben liber), The Sweetest Dream (Dulcele vis). Temele sunt multe: o existență liberă de convenții pentru femeie, prăpastia între generații, nevoia obsesivă de afecțiune (mult
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai ales viața publică. Nu mai înțelegi de ce, cum de te-ai lăsat antrenat. Tot mai des rămâi mut, fiindcă ceea ce ai de spus e mult prea dezagreabil. Între slăbiciune și forță, romanele lui Lessing se constituie într-o uriașă autobiografie. Pentru ea "literatura este analiza post-factum a incidentului" și suspansul întregii ei opere vine din mobilitatea inteligenței ei, care schimbă neîncetat "perspectiva" autoarei asupra propriei vieți. Prezentul e un amestec mereu efervescent de trecut și viitor. Pofta de istorie a
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fi opera lui Dumnezeu. Prea bun ca să fie pur și simplu rodul întâmplării!" În această specie umană amenințată din toate direcțiile, care se autodistruge înainte să fie devorată din afară, Lessing crede cu toată ființa ei. Ceartă specia în autobiografii fiindcă "nu suntem destul de inteligenți ca rasă pentru a crea o lume nouă, pentru a împiedica distrugerea celei vechi". Creăm computere și altele asemenea, și prin creațiile noastre ne aducem într-o stare de criză a civilizației, din propria noastră
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
directe. Era poate vorba de carismă. Ori măiestrie. Oricum, ceva legat de unicitate. La asta aspir. Din cauza acestui trecut autodidact chiar cred în Lector (nu neapărat Lectorul Ideal) , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Unii poeți Desperado recurg la autobiografie în scrisul lor, alții o resping. La fel și în roman. E o chestiune veche, dar mai evidentă acum decât altădată: mulți autori Desperado își țes literatura pe propria viață. Și tu o faci mai mult sau mai puțin și
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
întreprindere, birou sau uzină, prin Serviciul de cadre însărcinat cu supravegherea fiecărui salariat și care deținea dosarele de care depindea nu numai viața profesională, dar și viața intimă și, de fapt, întreaga viață a fiecăruia. Dosarul omului conținea informațiile personale, autobiografia la zi, precum și declarațiile și informațiile secrete parvenite la Direcția de Cadre. Descopeream, încetul cu încetul, faptul că o birocrație monstruoasă ne supraveghea în permanență. Fiecare om trebuia să se obișnuiască a trăi sub teroarea dosarului care-l urmărea peste
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut discernămîntul. Citind numeroase lucrări de istoria creștinismului, el a descoperit străină de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
punct de vedere empiric, fie conțin premise îndoielnice 206. Un punct important în dezvoltarea atitudinii religioase la Russell a avut loc pentru Russell la vârsta de 18 ani și care după spusele lui l-a convins să devină ateu. Citind "autobiografia" lui John Stuart Mill, Russell a descoperit că la întrebarea "cine m-a creat" nu se poate răspunde deoarece această întrebare sugerează o altă întrebare: "cine l-a creat pe Dumnezeu"207. Este foarte interesant felul în care Russell îi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Alvin, The Ontological Argument: From St. Anselm to Contemporary Philosophers, Anchor Books, New York, 1965. Reese, L., Freeman, Eugene, Process and Divinity: The Hartshorne Festschrift, Open Court, La Salle, 1964. Robinson, Timothy A. (ed.), God, Hackett Publishing Company, 2002. Russell, Bertrand, Autobiografie, traducere de Adina Arsenescu, Editura Politică, București, 1969. Russell, Bertrand, De ce nu sînt creștin, traducere de Mihaela Iacob, Editura Minerva, București, 1980. Russell, Bertrand, Bertrand Russell on God and Religion, Editura Prometeus Books, Buffalo, 1986. Russell, Bertrand, Istoria filosofiei occidentale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Truth, Clarendon Press, Oxford, 2000, pp. 25-29. 205 Idem, p. 45. 206 Petru Berar, "Bertrand Russell filosof critic al religiei", în Bertrand Russell De ce nu sînt creștin, traducere de Mihaela Iacob, Editura Minerva, București, 1980, p. 14. 207 Bertrand Russell, Autobiografie, traducere de Adina Arsenescu, Editura Politică, București, 1969, p. 63. 208 Bertrand Russell, De ce nu sînt creștin, traducere de Mihaela Iacob, Editura Minerva, București, 1980, p. 157. 209 Idem, pp. 146-147. 210 Bertrand Russell, Istoria filosofiei occidentale, traducere de D.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Puțină autobiografie Am văzut lumina zilei într-o zi de iarnă a anului 1952, luna decembrie, ziua doi în satul Tansa, Județul Iași. Sunt al cincilea copil al Mari ei și Toader Radu. Familia mea avea, până în anul 1969, șase copii, trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
teolog, este că, sub raportul ce ne preocupă, mistica religioasă e mult mai adânc studiată decât poesia. Mărturisirile artiștilor despre natura inspirației sunt prea vagi și de prea puțină însemnătate față de minuțioasele, subtilele și precisele analize, pe care le oferă autobiografiile misticilor. „Nu experiența lui Shelley, zice Bremond, mă ajută să cunosc mai bine experiența lui Jean de la Croix, ci invers, aceasta îmi face ceva mai puțin întunecat misterul celeilalte”. Întemeiată deopotrivă pe adevărul revelat și pe multipla experiență personală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Puțină autobiografie Am văzut lumina zilei într-o zi de iarnă a anului 1952, luna decembrie, ziua doi în satul Tansa, Județul Iași. Sunt al cincilea copil al Mari ei și Toader Radu. Familia mea avea, până în anul 1969, șase copii, trei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la baza maturității atinse în Pamela lui Richardson, în Tom Jones, al lui Fielding și în Tristram. Shandy al lui Steme se află anumite einfache Formen (forme simple), cum ar fi scrisoarea, jurnalul intim, cartea de călătorii (sau "călătoria imaginară"), autobiografia, "caracterul" din secolul al XVII-lea, eseul, precum și comedia, epopeea și romanul cavaleresc. O altă problemă este aceea a continuității genurilor., Este im fapt unanim recunoscut că Brunetière a făcut un rău serviciu "genologiei" prin teoria cvasi-biologică a "evoluției" pe
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
devenea operațională, la Cascada Niagara, prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume. Chiar și în zilele noastre, marea majoritate a motoarelor electrice inductive aflate în uz pretutindeni în lume au la bază proiectul său inițial. Tesla a arătat în autobiografia sa că în numeroase ocazii a experimentat moment detaliate de inspirație. În timpul copilăriei a avut multe episoade de boală. Avea o afecțiune foarte ciudată, care se manifesta prin apariția unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații
Caleidoscop by Feldioara Bogza () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93520]
-
făcut primele studii În pensioane particulare (unul chiar al tatălui său), luându-și bacalaureatul la Institutul Academic (1867), Într-o „atmosferă de Întețire intelectuală“, de care avea să-și aducă aminte, bucuros, În Istoria ideilor mele, succinta și densa lui autobiografie. Istoria, ca domeniu de cunoaștere, Îl interesa de pe atunci, În mod eminent, motiv pentru care frecventa biblioteca prințului Grigore Sturdza și organiza o „societate studioasă“, În cadrul căreia a și făcut o disertație despre Importanța și utilitatea istoriei (1866). Ideile Însușite
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
sau volume proprii; Grigore Graur (1894-1969), medic balneolog cu un doctorat în medicină la Viena, este colaborator al ziarelor Adevărul și Dimineața, autor de volume de specialitate. Preocupat și de cercetarea culturii și istoriei românești, Graur descoperă la Karlsbad o autobiografie a lui Gheorghe Asachi pe care o semnalează publicului. Adrian Verea (1876-1944), medic ORL cu un doctorat la Paris, este și poet, dramaturg, cronicar de teatru, publicist 84. Cea mai reprezentativă categorie profesional-intelectuală nord-moldovenească este conturată de către cadrele didactice, nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]