4,011 matches
-
intensitate. Statismul picturii pointiliste, cu concepția sa de timp suspendat, va coincide cu atitudinea „neutră”, depersonalizată a creațiilor debussyiste. Iar aceasta va decurge din abandonarea structurii formale construite pe baza dualismului tematic și aplicarea unei tehnici componistice non-dezvoltătoare, în care avansarea se bazează în mod frecvent pe repetițiile aproximativ invariabile ale aceleiași entități motivice. Cercurile mondene ale simboliștilor literari de la sfârșit de secol vor reprezenta un mediu propice de întreținere a comunicării și interrelaționării dintre arte, reunind artiști consacrați ai timpului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei alte trăsături fundamentale a muzicii de gamelan, reprezentată de țesătura sa multistratificată, cu un complex sonor avansat, ce poate desfășura în mod simultan până la 20 de linii contrapunctice, cu evoluții independente și o diferențiere esențială la nivelul registrului de avansare. Pagodes reflectă această concepție structurală originară, în pofida unei simplificări considerabile a tratării contrapunctice, la care recurge Debussy prin opțiunea desfășurării constante a trei sau patru planuri evolutive. De asemenea, există o unitate de concepție care transpare cu elocvență din modalitatea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îl constituie potențarea din punct de vedere interpretativ a acestui tip de discurs, ce apelează la suprapunerea constantă a două planuri contrapunctice cu evoluții distincte. Acestea generează adesea puncte de incidență rezultate din ciocnirea diferitelor entități ritmice. Astfel, se distinge avansarea predominant sincopată a liniei superiore ce se suprapune unei structuri motivice, a cărei configurație ostinato afirmă același ritm de habaneră. Reexpoziția secțiunii introductive readuce imaginile sonore de început, într-o versiune evident rarefiată, expunând viziunea unei dispariții progresive. Motivul „castanietelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
strălucitoare a motivelor stilizate din Jardins sous la pluie aduce în prim-plan o manieră tradițională de pianistică, ce datorează mult Clavecinului bine temperat al lui J. S Bach, precum și virtuozității expresive a Studiilor lui Frédéric Chopin. În pofida uniformității de avansare, figurațiile dețin o mare forță sugestivă, creând cu ingeniozitate o adevărată pictură sonoră, un caleidoscop de lumini și umbre creat prin juxtapunerea unor variate culori tonale (minor, major, scară în tonuri, cromatic). În același timp, descoperim „reflexii” ale concepției artistice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contrapunctice sau tratări polifonice cu multiple voci ce desfășoară profiluri melodico-ritmice independente). Acest aspect reprezintă, de fapt, proiecția peste secole a unei tehnici intens practicată în Baroc, la care Debussy face apel asigurând, în același timp, dinamismul, varietatea și contrastul avansării sonore. Un exemplu ce vine să confirme una din trăsăturile definitorii ale limbajului debussyist îl oferă țesătura polifonică aglomerată a debutului secțiunii secunde ce nu se asociază în mod imperios unei amplificări a nivelului dinamic. În mod paradoxal, dar într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de unificare la nivelul întregului ansamblu de discurs. În acest context, elementul armonic va îndeplini o funcție decisivă în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sa compozițională Toutes les notes marquées du signe sonores, sans dureté, le reste très léger mais sans sécheresse (toate sunetele marcate cu semnul sonore, fără duritate, restul foarte lejer, dar fără ariditate). În acest context, folosirea pedalei de rezonanță în raport cu ritmul avansării armonice se dovedește aici imperios necesară. Cercetările realizate de Richard Langham Smith pe baza manuscrisului acestei lucrări semnalează una dintre frecventele erori tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs exemplificată mai jos, notația editorului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
general extrem de redus (p ppp), cu solicitarea constantă a pedalei de surdină. Astfel, rezultatul sonor este un efect de ușor dezacordaj, 71 similar celui de gamelan (ansamblu de două orchestre acordate la distanță de semiton). Simplitatea țesăturii de discurs, cu avansarea la unison a celor două planuri constitutive, conturează o atmosferă arhaică, plină de gravitate. O influență esențială a aceluiași gamelan este receptată în modalitatea de finalizare a frazelor, care apelează frecvent la aportul agogicii. Astfel, numeroasele relaxări ale tempo-ului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în care pregnanța melodică nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările bitonale și progresiile cromatice tensionează adesea expresia, pentru ca alteori, scriitura în tonuri să producă impresia unei suspendări temporare. Configurația arhitecturală adoptă structura unei forme ternare cu coda: A (măsurile
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursul primului episod al secțiunii mediane (măsurile 30 - 45) necesită sublinierea liniei melodice superioare descrisă de traseul acordic, în pofida discontinuității produse de frecventele inserții ale motivului arpegiilor descendente. Profilul ritmico-melodic al unui nou motiv tematic (măsura 64) supus secvențării, precum și avansării progresive la nivelul registrelor claviaturii conduce la o amplificare dinamică și tensională semnificativă. Aceasta își află finalizarea odată cu atingerea primului punct culminant al structurii formale, marcat de expresia tumultuoasă a unui moment de rubato, cu o puternică încărcătură dramatică. În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dansatoare proiectate de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în registrul grav echilibrează planurile definite anterior. Sensul ascendent al liniilor melodice superioare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cea din urmă apariție în contextul discursului expozitiv (măsura 7), o intervenție îndelung premeditată, cu o atitudine inițial ezitantă ce difuzează apoi o atmosferă sumbră, „conștientă” de iminența declinului. Acest conținut noțional decurge din traseul său constant descendent al aceleiași avansări prin tonuri, prevalând ca dinamică în raport cu celelalte „prezențe”. Aspectul fluent al frazei de largă respirație afișează în mod inedit dimensiuni neobișnuit de extinse pentru limbajul debussyist. Acest fapt ar trebui să genereze la nivel interpretativ o atenție sporită în sensul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră în flexibilitatea agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato, aflată într-o consecventă utilizare a registrului mediu, depășește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
afirmată de ostinato-ul introductiv, precum și de aportul decisiv al diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui urmărită precizia ritmică în redarea în scopul de a evita deformarea expresiei printr-o eventuală augmentare a valorii de durată a acestora. Inserția care succede prima afirmație tematică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
alternează structurile de 2/4 și 3/4 într-o măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune (cresc. și decresc.) la nivelul fiecărei măsuri, fapt ce creează acea neregularitate în procesul avansării ritmice. De asemenea, aceleași momente de climax ale liniei melodice principale vor fi subliniate de traseul fluxului armonic al acesteia. Astfel, se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În acest caz, se distinge modalitatea în care elemente melodico ritmice ale materialului secund sunt adoptate și asimilate de planul superior al evoluției următoare. Astfel, se observă transferul subtil de funcții operat la nivelul acestui element care își pierde
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
principal la tonul de stabilește o legătură vitală cu viziunea conceptuală, imprimând discursului senzația căderii, acel permanent sens al prăbușirii. Această sugestie o regăsim în efectul sonor rezultat din plasarea cvartei mărite () în registrul grav al discursului, încetinirea mișcării de avansare (Plus lent), precum și oprirea pe coroana sunetului final al motivului, aspecte de limbaj care induc o profundă concentrare a simțurilor auditorului. Dezvoltarea va constitui o prelungă dezbatere a celor două materiale tematice, explorând cu insistență potențialul expresiv al primelor două
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
fredonările improvizatorice ale unei cântărețe. Acest tip de evoluție discursivă, ce juxtapune entități tematice diferite, ridică o problemă esențială la nivel interpretativ, în sensul realizării unității în pofida unui pericol evident cauzat de natura fragmentată a exprimării. În acest sens, echilibrul avansării se va obține prin respectarea riguroasă a contrastului de atmosferă, caracter și nivel dinamic creat prin alăturarea diferitelor intervenții melodico-ritmice. Astfel, arpegiul în rubato, simbol al extravaganței și frivolității, o imagine ce se dorește incisivă prin proiecția sa în dinamica
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Astfel, la nivelul planului inferior al discursului, se observă înlănțuirea de acorduri perfecte (majore și minore, cu excepția acordului micșorat plasat pe timpul IV al măsurii 29), expuse cu preponderență în răsturnarea întâi. Tensiunea acumulată se relaxează progresiv prin opțiunea inspirată de avansare a motivului ostinato spre registrul acut, precum și datorită efectului rezultat din trenarea gradată a nivelului agogic (Plus lent - Très lent - morendo - stingând treptat intensitatea sunetului și încetinind mișcarea). Sugestia acelei viziuni ce își destramă formele în „tăcere” apare difuzată deopotrivă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tremolo-ul să apară punctat de un schimb al aceluiași efect de pedală, precum și de estomparea produsă prin activarea surdinei. La nivel conceptual, inserarea elementului cromatic prototip consacrat al vocabularului sonor apelat în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la un procedeu de lansare progresivă a nivelului agogic (Commencer un peu au-dessous du mouvt - Să se înceapă puțin sub mișcare, Revenir progressivement au mouvt Animé - Să se revină progresiv la mișcarea animată) asociat amplificării gradate a indicelui dinamic, precum și avansării discursului spre registrul mediu al claviaturii. La nivel interpretativ, se disting două soluții de pedalizare a acestui tip de discurs. Astfel, este posibilă activarea pedalei de rezonanță odată cu pedala sonoră a registrul grav - fa#, și ulterior marcarea cu câte un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Cedați) ce anticipează această apariție tematică secundă constituie o modalitate subtilă de atenționare, de semnalizare a unui „eveniment” sonor, ce se dorește astfel evidențiat în mod suplimentar. Prin intermediul repetiției insistente a celei de a treia structuri pentatonic anhemitonice se realizează avansarea precipitată (Un peu animé) spre registrul acut odată cu debutul secțiunii mediane. Alături de aportul timbral perceput prin modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul actului interpretativ, o problematică esențială o constituie realizarea unui echilibru optim între sonoritate difuză și transparență, astfel încât să se evite cu prioritate menținerea unei sonorități constant confuze sau o permanentă fuziune a agregatelor armonice. Statismul pentatonicului și simetria avansării armonice (cu multiplele sale forme de paralelisme), asociate în mod organic cu uniformitatea ritmului izocron al evoluției și menținerea constantă a unui nivel dinamic extrem de redus (ppp - p) își confirmă „adecvarea” în contextul reprezentării acelei imagini statice a contemplației. Printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu imaginea de retragere a catedralei în adâncurile apelor, în rezonanțele unui murmur înăbușit al registrului grav flottant et sourd (plutitor și surd, înăbușit), ce evoluează prin linia figurativă (ostinato) a acordului de cvintocvartă. La nivel interpretativ, planul figurativ al avansării în solicită menținerea perfectă a egalității de execuție, realizată atât la nivelul derulării temporale, cât și în raport cu omogenizarea sonorității de discurs, în scopul de a contura o atmosferă de liniștire, de acalmie, ce se dorește instituită odată cu rezonanțele finale. Iar
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atribuind în același timp evocării o esențială tentă difuzăsemn al plăsmuirii unei lumi ireale. Expresia sacadată a tarantella-ei, reprezentând materialul tematic principal, difuzează o imagine rafinată ce asociază puritatea, candoarea și dezinvoltura. La nivel interpretativ, se impune facilitarea cursivității de avansare prin utilizarea unui atac lejer (evitând implicarea greutății de încheietură), precum și folosirea redusă a efectului de rezonanță, cu marcarea exclusivă a timpului tare al măsurii. Articulația motivică a măsurilor 6 - 7 reprezintă însăși metafora „cornului” lui Oberon, conducând prin traseul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]