1,974 matches
-
rolul de mijloc de schimb, se întregește și capătă denumirea de bani sau monedă. De acum, cunoscând valoarea și cuantificând-o, omul devine o ființă socială în deplinătatea folosinței acestui cuvânt. Oamenii își vor cunoaște, cuantifica și compara în permanență avuțiile și valorile care-i înconjoară. Își vor "cunoaște drepturile și obligațiile în societate"318. Aceasta va duce la ierarhizări și la poziționări de tip social și economic cuantificabile. Odată cu apariția acestei funcții putem discuta și despre conturarea unor caracteristici specifice
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
că la rândul ei va putea fi schimbată pe alte mărfuri particulare"353. Marx consideră că această marfă nu s-ar fi putut detașa niciodată în rolul de a "treia marfă sau bani dacă, în epocă, nu ar fi reprezentat avuția prin excelență"354. Această marfă, a treia, care se insinuează în rol de monedă, "constituie obiectul celei mai generale cereri și oferte și are o valoare de întrebuințare specifică"355. Această a treia marfă apare prin raportarea tuturor celorlalte mărfuri
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru stingerea datoriilor născute din schimbul de bunuri și servicii"429. Costin Kirițescu arată că: "banii sunt o denumire generică pentru toate felurile de monede și semne de valoare. Banii reprezintă un instrument social, o formă particulară imediat mobilizată a avuției sociale, o întruchipare transmisibilă și omnivalentă a puterii de cumpărare, care conferă deținătorului dreptul asupra unei părți din produsul social al țării emitente"430 Deci, nu orice bun care îndeplinește funcțiile monedei este monedă. Ci este monedă numai un bun
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
extinderea noțiunii de monedă, dar nu dincolo de încălcarea funcției sale - lichiditatea. Deci, nu orice activ, fie el și acceptat în procesul schimbului sau în stingerea unei datorii este moneda. Intrăm deja în dezbaterea mai largă a diferenței între bani și avuție. Da, poți avea multe lucruri, inclusiv unele pe care le folosești în tranzacții, dar nu toate sunt monedă. Criza financiară a demonstrat încă odată că una este să ai bani, pur și simplu, și alta este să deții active care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să bată, oricât de multă monedă. Aurul și argintul monetar au un caracter ne-național, dacă îi putem spune așa. Ajunse în alte spații geografice și de interes politic, acestea puteau fi topite și rebătute cu chipul stăpânitorului teritoriului respectiv. Avuția națiunilor era un concept care abia prindea contur din punct de vedere teoretic, dar care se manifesta în viața imperiilor sau a altor organizări statale. Aurul și argintul "fugeau" sau reveneau după legi pe care oamenii timpului nu le cunoșteau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
macroeconomic, există o experiență, o convenționalitate în a judeca și a importanței înscrisurilor în cele două categorii: monetare și non monetare. Delimitările dintre înscrisuri de valoare și bani sunt obligatorii, deoarece ele ajung să realizeze și delimitarea dintre avere sau avuție și bani, monedă. După cum nu toate înscrisurile de valoare sunt bani, tot așa nu orice activ intră în componența averii. Pentru că este o categorie economică atât de largă, atât în teoria cât și în practica economică, moneda de hârtie joacă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și în legătură cu statul și nevoile sale de finanțare. Dacă moneda metalică avea un relativ caracter politic, hârtia monedă ca formă particulară a monedei de hârtie are un caracter politic 100%. Hârtia monedă alături de alte instrumente stă la baza transferului de avuția dinspre individ membru al comunității spre stat, ca formă sofisticată, evoluată de organizare socială. Engels, în lucrarea sa Anti-Dühring descrie modul de folosință al hârtiei monedă în contextul ieșirii din circulație al monedei din metal prețios. "În realitate însă fluturii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
față nouă întregii lumi economice și financiare. Vom asista la punerea bazelor primei diviziuni internaționale globale a muncii. Dacă Adam Smith ne învățase din punct de vedere teoretic că diviziunea muncii și schimbul sunt adevăratele fapte producătoare de valoare și avuție, abia acum aceste fenomene se întâmplă la scară planetară. Economia globală va fi o economie a bancnotei semi convertibile sau, mai bine zis, o economie a bancnotei convertibile printr-un intermediar care va fi dolarul american. Bancnota despre care discutăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
eficace, este subtil, asigură o dominație permanentă și de lungă durată, nu are costuri în vieți omenești, acționează concomitent la scară planetară, nu produce revoluții și războaie. Hegemonia monedei contemporane prilejuiește, în același timp, transferuri uriașe de capitaluri, randamente și avuții. Aceste transferuri se produc acolo unde guvernele statelor vizate nu sunt sau nu pot fi destul de atente la dependența de capitaluri internaționale și unde intrarea și ieșirea acestor capitaluri destabilizează economia. Logica de expansiune a lumii capitaliste păstrează ceva din
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și ieșirea acestor capitaluri destabilizează economia. Logica de expansiune a lumii capitaliste păstrează ceva din acel păcat originar al jafului de care amintește Hannah Arendt. Cel puțin criza din 2007 a prilejuit după estimarea noastră "cel mai mare transfer de avuție și proprietăți din istorie"715. Banul contemporan a creat o economie globală în care atacurile armatelor de altădată au fost înlocuite de atacurile financiare și monetare. Economii întregi au fost devastate și pot fi devastate ca urmare a ingineriilor financiare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
oamenilor nu le plac surprizele, mai ales în viața economică, surprize care le pot influența în mod decisiv munca și viața personală. De aceea, efortul nostru nu se îndreaptă numai înspre a ne apropia o cât mai importantă parte din avuția produsă, ci și de a păstra această avuție peste timp, în moduri cât mai sigure cu putință. Starea naturală a omului ca ființă economică se desfășoară pe două paliere importante. Unul este riscul și căutarea de a ne impune în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
viața economică, surprize care le pot influența în mod decisiv munca și viața personală. De aceea, efortul nostru nu se îndreaptă numai înspre a ne apropia o cât mai importantă parte din avuția produsă, ci și de a păstra această avuție peste timp, în moduri cât mai sigure cu putință. Starea naturală a omului ca ființă economică se desfășoară pe două paliere importante. Unul este riscul și căutarea de a ne impune în bătălia pentru resurse, iar al doilea îl reprezintă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Hume, Adam Smith și Etienne Bonnot de Condillac, au remarcat că moneda nu este nici bun de consum, nici bun de capital; în consecință, cantitatea sa nu are niciun efect asupra bogăției unei națiuni"717. Evident că cei enumerați, legau avuția și bogăția de cantitatea de bunuri materiale. Când discutăm despre reactivitatea monedei, ne gândim la toate formele sale de existență, nu numai la moneda din hârtie. Ultima, fiind prin natura sa mai flexibilă și influențând într-o și mai mare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
căutare de randamente în economia reală. Toate băncile creditează, mereu, pe baza unor dosare care conțin cifre și documente ce aparțin economiei reale. Economia reală rămâne cea care validează sau invalidează orice efort monetar. Pentru că în ultimă instanță proprietatea și avuția reprezintă ceva tangibil, la îndemâna consumului uman, banii, în sine, nu sunt avere și nu pot crea avere. "Prin emiterea bancnotelor fiduciare, ei nu produc și nu pot produce mai multă proprietate"735. Prin reactivitatea banilor înțelegem capacitatea banilor de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care se răspândește în sânge și apoi în tot organismul. Totul este un tot, iar răul mic poate deveni un rău generalizat, după cum un început de bine poate potența întreg organismul. Funcția de producție, adică proprietatea banilor de a produce avuție prin intermediul unui organism economie pe care-l susține și potențează, este o funcție cu dublă acțiune și cu dublu efect. De aceea, folosința banului are două sensuri. Putem obține efecte favorabile sau nu, în funcție de modul cum gândim și cum aplicăm
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de rezolvare a problemei repartiției pe care grupurile mai bine plasate în politică și economie o tranșează în favoarea lor1015. Fig. 8.8 Cercul închis al beneficiarilor inflației Hans Hermann Hoppe arăta în opera sa "Dezetatizarea unei Germanii unite"1016, că: "Avuția poate fi dobândită și sporită fie prin homesteading (apropiere inițială), producție și schimburi contractuale, fie prin exproprierea și exploatarea homesteader-urilor (proprietarilor inițiali), producătorilor sau contractanților. Nu există nicio altă cale. Ambele metode sunt naturale pentru omenire"1017, 1018. Efectele inflației
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
lucrarea sa "Economia politică a monarhiei și democrației și ideea ordinii naturale"1078 arată: "Caracteristica definitorie a agenției statale private este aceea că resursele expropriate și privilegiul monopolist asupra viitoarei exproprieri se află în proprietate individuală. Resursele expropriate se adaugă avuției, iar privilegiul monopolist al extorcărilor viitoare se alătură, ca un titlu de creanță, activelor sale, ducând la o creștere instantanee a valorii prezente a acestora. Lucrul cel mai important este că în calitate de proprietar privat al deținerilor statale, conducătorul este îndreptățit
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
paradis pe pământ..."1134. Da, există și această față a originii socialismului. Mereu cel aflat în sărăcie va considera că vinovat pentru această stare a sa este cel bogat, care are mai mult1135. De altfel, socialiștii au considerat întotdeauna că avuția națională este ceva asemănător unui tort din care fiecare fură câte o felie, repede, fără ca ceilalți să realizeze că se întâmplă. Este un gen de viziune statică care aduce mult la asemănări cu epoca Evului Mediu, în care economia nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, istoricește determinat, după raportul lor față de mijlocele de producție, după rolul lor în organizarea socială a muncii și, deci, după modul de obținere și după mărimea acelei părți din avuția socială de care dispun ele"1172. Marea eroare a socialiștilor a fost aceea de a confunda clasele sociale cu castele sociale. A aparține, în lumea occidentală, unei clase sociale nu era ceva dat odată pentru totdeauna. Încadrarea într-una sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
posibilele căi de răspuns nu se leagă cumva într-o proporție foarte mare de starea sa materială și de satisfacțiile obținute mai ales prin raportarea la această stare materială. Este cumva acest răspuns efectul raportării în primul rând la bani, avuție și bogăție? Mai există și alte repere de judecată? În ce măsură aceste repere pot fi luate în calcul în judecarea răspunsurilor primite? Reprezentările sunt în mod evident unele individuale, subiective, fiecare judecând averea și satisfacțiile materiale într-un mod absolut personal
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
omenești este impulsul spre fericire. În el își află temei egoismul omului"1224. Dacă fericirea este temeiul oricărei existențe, atunci putem discuta despre conceptul de fericire economică, definită ca o stare de satisfacție durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
durabilă a omului în raport cu bunurile materiale, cu avuția și banul în general? În mod sigur răspunsul este afirmativ și nu vom greși dacă vom considera asemeni lui Bertrand Russel că o anume stare materială, un confort legat de bani și avuție, stă la baza oricărei discuții despre fericire. Dacă conceptul general al fericirii este unul mai larg, care cuprinde elemente legate de sănătatea fizică, sănătatea psihică, modul de raportare la carieră, contextul socio-economic și politic în care trăiește individul; conceptul particular
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Sedlacek, T., Economia binelui și răului, Editura Publica, București, 2012. Shermer, M., Inteligența piețelor, Editura Curtea Veche, București, 2013. Simon, C., Băncile, Editura Humanitas, București, 1993. Slăvescu, V., Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929. Smith, A., Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992. Spengler, O., Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996. Spiridon, M, "Ciclul în teoria economică modernă", www.mises.ro Stalin, I. V., Raportul de activitate al CC al PC al URSS la Congresul al XVII-lea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mondială, Editura Economică, București, p. 14. 222 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 149. 223 Ibidem. 224 Fernand Braudel, Jocurile schimbului, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, p. 13. 225 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 9. 226 N.N. Constantinescu o definește astfel: "Procesul obiectiv de desprindere, diferențiere și separare a diferitelor categorii de muncă concretă din ansamblul muncii sociale și fixarea acestora ca activități specializate, de sine
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Editura Partidului Comunist Român, București, 1948, p. 172. 230 Vezi și David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. 231 Georges Bataille, Partea blestemată, Editura Institutul European, Iași, 1994, pp. 22-23. 232 Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. I, p. 13. 233 Ibidem 234 Costin Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p. 132. 236 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]