1,813 matches
-
oportunități și angajare comunitară) (vezi figura 7). Evaluînd ansamblul celor mai relevante domenii ale interacțiunii interpersonale și interinstituționale în peste 80 de țări, care cuprind aproximativ 85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mîndriei de a aparține unei anumite comunități etno-naționale și construiesc generalizat atitudini sociale puternic etnocentrice și naționaliste. Dimpotrivă, societățile care favorizează valorile rațional-seculare manifestă pe tot acest set atitudinal și valoric opțiuni opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a realizat sinteze semnificative în ultimii ani (Voicu, 2005a; Voicu, 2005b, 2010; Voicu, 2007, 2009; Voicu, Voicu, 2007; Rusu, 2009). Aceste evaluări semnalează, de exemplu, cum, în cazul României, înregistrăm o și mai puternică inerție a orientărilor culturale în registru axiologic față de alte culturi naționale, care atestă practic o absență a schimbărilor semnificative în ultima decadă, precum și o persistență a mediei tradiționalismului din țara noastră pe un interval de timp de peste un deceniu, începînd din 1993 (Voicu, 2010, pp. 24-25). 7
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eșecurile unei persoane sînt determinate de soarta sa". 7.9.3. Nivelul cultural-societal al axiomelor sociale Structura cu cinci dimensiuni descrisă pînă acum se concentrează pe nivelul personal, cu individul luat ca unitate de analiză. întocmai ca și la modelul axiologic realizat de S. Schwartz, este atestat faptul că dimensiunile de la nivelul individual pot diferi numeric și compozițional față de dimensiunile de la nivel cultural. Ca să evalueze această posibilitate, Bond și colaboratorii săi din proiectul internațional Social Axioms Surveys (2010) au analizat dimensionalitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conservatoare (tradiția, ordinea socială). Aceste țări sînt caracterizate, așadar, de culturi mai pronunțat colectiviste, care pun accentul pe in grup ca unitate de subzistență și dezvoltare personală. Atît cultura națională spaniolă, cît și cea braziliană valorizează apartenența la comunitate, reperele axiologice tradiționale și mai puțin valorile ce privesc intimitatea și independența. Totuși, în timp ce spaniolii se identifică mai mult cu unitățile locale sau regionale (diferite eterogenități regionale considerabile care o caracterizează, provocate de diversitatea istorică, politică, de moștenirile tradițiilor și diversitatea lingvistică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiectul individual să adopte valori conservatoare, care să-i confere siguranță. Van Deth, Scarbrough (1998, p. 34) aprecia că acest tip de conceptualizare reprezintă o supraindividualizare a conceptului de valoare și o abordare reducționistă a valorilor. în primul rînd, domeniul axiologic este foarte variat, iar definirea și esența valorilor nu depind exclusiv de caracteristicile personale ale indivizilor. în al doilea rînd, dacă susținem că valorile au un rol important în structurarea și formarea personalității prin internalizarea lor la nivelul atitudinilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este în legătură cu conceptul de morală. Pentru a explica interacțiunea dintre aceste concepte, P. Iluț afirmă că: "Ontogeneza moralei și axiologiei sinelui, concepția despre ceea ce este demn de urmat în viață, despre just și injust, despre bine și rău, adică orientarea axiologică în centrul căreia se situează morala constituie axul fundamental al sinelui" (ibidem). Cu toate acestea, ontogeneza orientării valorice nu se suprapune în întregime cu ontogeneza moralei. Sistemul personal de valori nu cuprinde numai valori morale, ci și valori sociale, politice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
precum "viața confortabilă", "egalitatea", "libertatea", "prietenia adevărată", "înțelepciunea" etc. și cel al valorilor instrumentale (mai degrabă modele de comportament, care facilitează atingerea valorilor terminale, precum "toleranță", "onestitate", "responsabilitate", "clarviziune" etc.). Elizur și colaboratorii (1999, p. 75) au elaborat o structură axiologică tridimensională, luînd în considerare cele trei fațete ale valorilor: modalitatea de manifestare (valori instrumentale sau materiale, afective și cognitive care se referă la opinii, credințe, considerații etc.), concentrarea fiecărei valori și domeniul de viață. Centralitatea se referă la circumstanțele în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al experienței personale unice. Dispersia valorilor culturale într-o societate ajută la formularea codurilor de comunicare reciproce la care indivizii trebuie să se adapteze în instituțiile în care petrec timp împreună. Ca rezultat, membrii fiecărui grup cultural împart multe experiențe axiologic revelatoare și sînt socializați să accepte valorile sociale ale societății în care trăiesc. Desigur, în cadrul grupurilor culturale există variații individuale determinate de structura particulară și de experiența personală a fiecăruia. Oricum, media priorității atribuită fiecărei valori de către membrii societății reflectă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sisteme economice și legale mai cooperante. Deoarece valorile culturale prioritare sînt împărtășite și acceptate de toți membrii societății, rolurile din instituțiile sociale (de la liderii guvernamentali pînă la profesorii din școli sau managerii executivi ai corporațiilor) se pot baza pe orientările axiologice pentru a selecta comportamentele adecvate din punct de vedere social și pentru a justifica conduitele lor în fața celorlalți (precum mobilizarea pentru război, sancționarea unui copil sau concedierea angajaților). 9.9. Evoluția sistemelor de valori de-a lungul vieții Procesul de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să răspundă, însă le-a intuit și, mai mult, acestea au constituit puncte de plecare în cercetările ulterioare, universalitatea valorilor ajungînd să fie demonstrată de Shalom Schwartz (1994). Să amintim însă, pentru început, cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M. Rokeach: valori instrumentale și valori finalități Milton Rokeach a construit în 1973 o grilă axiologică alcătuită, operațional, dintr-o listă de atribute
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M. Rokeach: valori instrumentale și valori finalități Milton Rokeach a construit în 1973 o grilă axiologică alcătuită, operațional, dintr-o listă de atribute, fiecare desemnînd o valoare specifică. Valorile erau explicate pe scurt, semantic, iar subiecților li se cerea să le ierarhizeze în ordinea importanței valorii respective, considerînd valorile principii călăuzitoare în viață (Rokeach, 1973, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acționa din impuls, spontaneitate). Rokeach a clasificat cele 80 de valori în două tipuri de valori: valorile finalități, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valori instrumentale, desemnate de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea mai complexă și mai nuanțată configurare valorică a identităților personale și colective. De exemplu, așa cum se observă, lista idealurilor cuprinde valori de genul: stimă de sine, viață prosperă, recunoaștere socială, armonie interioară, fericire, înțelepciune. Lista modurilor de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Făra a diminua contribuția majoră pe care a avut o teoria lui Schwartz în domeniul valorilor, dorim să adăugăm unele comentarii critice, referitoare îndeosebi la cele trei elemente ce stau la baza argumentului psihosociologului israelian în construirea celor zece tipuri axiologice, precum și a ierarhiei universale a valorilor. în primul rînd, accentul pe care Schwartz îl pune pe satisfacerea nevoilor biologice ale omului, pe cerințele de conviețuire și funcționare în grup și pe coordonarea socială denotă o tendință funcționalist-structuralistă în abordarea problematicii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauza schimbărilor macrosociale și a tendinței de globalizare, nu mai există un consens cu privire la ceea ce este "bine" și ceea ce este "rău" (vezi Iluț, 2001, pp. 51-61), contemporaneitatea întreținînd un spațiu semantic ce potențează relativismul și deruta la nivel moral și axiologic. Mai mult decît atît, K. Gergen (1991) consideră că sinele a devenit "saturat" în urma atîtor "voci" care îi spun exact ceea ce ar trebui să gîndească și cum ar trebui să se comporte, încît, obosit de atîta presiune, devine inconsistent și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitarianism), în mai mare măsură decît cu valorile extrinseci (putere socială, succes financiar, autoritate). Astfel, s-a observat că persoanele care atribuiau o importanță mai mare valorilor extrinseci decît celor intrinseci (valorile endogene situîndu-se pe locuri superioare în ierarhia sistemului axiologic structurat prin intermediul grilei de valori a lui Schwartz) aveau un nivel de bine psihologic mai scăzut. Această relație este puternic influențată de semnificația pe care fiecare individ o atribuie valorilor. De exemplu, pentru unele persoane, succesul financiar poate exprima dorința
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
toate ideile, concepțiile despre realitate, atitudinile, valorile și modurile de comportament ale indivizilor. Alături de aceste studii, există de asemenea și unele cercetări psihosociale și interculturale, care au examinat, pe de o parte, tipurile de valori și importanța lor în cadrul sistemului axiologic al unor grupuri, precum și impactul ansamblului valoric asupra altor elemente ale interacțiunii sociale a individului, cum ar fi starea de bine psihologic și controlul intern/extern. Vom prezenta în continuare trei dintre aceste studii, pe care le-am considerat relevante
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de semnificație s-a obținut între dimensiunea individualism-colectivism și starea de bine psihologic. Rezultatele pentru eșantionul românesc au evidențiat următoarele caracteristici: colectivism, externalitate, satisfacție scăzută în muncă și o stare de bine psihologic descurajantă. Toate cercetările evocate dovedesc puterea structurilor axiologice în modelarea comportamentală și în elaborarea unor tipologii identitare, pliate pe patternurile culturale de referință. 9.16. Diagnoze românești (3) studiul valorilor sociale pe baza modelului Schwartz. Transferuri valorice și atitudinale intergeneraționale în România postcomunistă în ultimii ani am analizat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ceea ce susține prezența unor tipare atitudinale similare la cele trei grupe de vîrstă. Pentru a adînci analiza și pentru a explora registrul cel mai profund și mai inerțial al subiectivității sociale cel valoric -, am realizat o evaluare intergenerațională a profilului axiologic, urmărind trei cohorte generaționale, prin intermediul grilei de valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valori sociale a lui S. Schwartz. Categoriile înglobante pentru nivelul individual de colectare a datelor sînt: bunăvoință, autodirecționare, universalism, securitate, conformism, realizare, hedonism, stimulare, tradiție, putere, fiecare cu setul de valori specifice corespondente. Regrupate și agregate la nivel cultural-societal, orientările axiologice se redistribuie în șapte categorii supraordonate, după cum urmează (vezi tabelul 6): Rezultatele efective obținute prin aplicarea acestui instrument de lucru sînt redate în tabelul 7. Dacă realizăm comparații între aceste scoruri specifice și cele obținute pe eșantioanele altor culturi naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai modeste la agreabilitate, așa cum reiese din figura 2. Cum se poate distinge, aceste clustere majore corespund grupurilor afine pe o hartă culturală derivată din ampla cercetare World Values Surveys, care discriminează între cele două dimensiuni culturale fundamentale în registru axiologic: valorile tradiției versus valorile raționale seculare, pe de o parte, și valorile supraviețuirii versus valorile exprimării de sine, pe de altă parte (Inglehart, Baker, 2000; Welzel, Inglehart, 2010). Obs.: Axa orizontală reprezintă distanța euclidiană între clustere culturale; astfel, culturile învecinate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
facultate) și au început să mă preocupe analizele referitoare la statutul intelectualului public în plan social. Ideologic vorbind, cred că sunt, politic, economic și cultural vorbind, un liberal moderat. Respect, ca opțiune, conservatorismul, dar nu mă regăsesc în rigiditatea cantonării axiologice prin permanentă raportare la "tradiție". Pe de altă parte, nu pot cauționa mental și politic radicalismele, deși există contexte în care atitudinea mea se manifestă "revoluționar". Cât privește oamenii care au devenit puncte de cezură în evoluția mea umană și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
vedere cum ne raportăm la sintagmă. Oricum nu pot exista decât trei dimensiuni relevante: biologică, psihologică și socială. Cea biologică nu poate reprezenta decât fundalul, foarte important, însă numai ca punct de plecare. Cea socială este determinantă, prin construcția cadrelor axiologice și acționale, dar cea psihologică mi se pare cea mai importantă. Opțiunea pentru cea din urmă se explică prin aceea că refuzul plierii pe modelul dominant (cu necesitate receptat ca oprimant) este soluția, oricât de dificil ar fi sau aparent
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea, de care spuneam, dintre istorie și antropologia straussiană, produsă În Franța deceniului 7 al secolului trecut. Această confluență a
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]