KorAP: Find »[drukola/base=axiologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...72 >

1,792 matches

Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684

cu deosebire când se referă la trecut). Se poate utiliza, de aceea, și trimiterea chestionarelor prin poștă. 2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familietc "2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie" Studierea cu metode și tehnici riguros elaborate a valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal axiologic și atitudinal relativ stabil; conflictul dintre generații (generation gap), resimțit atât de acut și în familie

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în derularea vieții obișnuite de familie, ca și cu ocazia unor evenimente se petrec pe un fundal axiologic și atitudinal relativ stabil; conflictul dintre generații (generation gap), resimțit atât de acut și în familie, este cu precădere un dezacord valorico-atitudinal; concepția generală despre lume și viață a părinților (cea despre educație în mod special) este un factor cu

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în sensul opțiunilor axiologice ale subiectului tocmai pentru că se înlătură efectele de dezirabilitate, clișeu și conformism. Inventarul de valențe este un procedeu complex, ce se situează la intersecția dintre metodele directe și cele indirecte, cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
cumulând avantaje, dar și neajunsuri ale celor două tipuri de metode. El este foarte laborios (lista are peste 200 de itemi) și se pune întrebarea în ce măsură relevanța rezultatelor obținute justifică efortul investit. Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Întrebarea este legitimă mai ales pentru studierea orientării axiologice, înțeleasă ca un sistem de principii generale despre dezirabil care să fie subiacent caleidoscopului detaliat al valențelor specifice. Prin „neutralitatea” itemilor se diminuează presiunea conformismului social, introducându-se însă în interpretarea axiologică a răspunsurilor variabile necontrolate. De asemenea, prin notarea fiecărei valențe în parte, comparația lor ierarhică se face doar indirect (nu se asigură, practic, tranzitivitatea). Un procedeu specific studierii valorilor este și cel inițiat de Ch. Morris (1956), denumit „drumurile de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
de elaborare decât tehnicile obișnuite în investigarea valorilor îl are „Testul pentru valorile personale” elaborat de Ph. Vernon și G. Allport (1931), care este, de fapt, mai mult decât un simplu procedeu, întrucât angajează o anumită teorie referitoare la orientarea axiologică a personalității. Având ca fundament concepția lui G. Allport despre personalitate ca realitate unică, prin acest test se măsoară predominanța uneia față de alta a celor șase valori (teoreticul, economicul, esteticul, socialul, politicul și religiosul) la unul și același individ. Nu

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
valorilor. De asemenea, dacă deosebim interesele de valori, testul le vizează mai mult pe primele. Este de subliniat însă că acest test a fost utilizat cu oarecare succes în consultingul marital și premarital în SUA și că ideea de profil axiologic, în care valorile apar ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
SUA și că ideea de profil axiologic, în care valorile apar ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ponderat, poate fi aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
recomandă însă intercalarea printre cuvintele care ne interesează și a unora neutre. Relevanța rezultatelor depinde, bineînțeles, și de adjectivele pe care le alegem. De remarcat că există posibilitatea unei variante și mai indirecte în utilizarea diferențiatorului semantic pentru cercetarea orientării axiologice, și anume: valorile sub formă de adjective bipolare sunt luate drept cadru de referință, iar cuvintele evaluate reprezintă nume de persoane semnificative, de personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
axiologice, și anume: valorile sub formă de adjective bipolare sunt luate drept cadru de referință, iar cuvintele evaluate reprezintă nume de persoane semnificative, de personaje literare îndrăgite etc. Se presupune că profilurile obținute în acest fel schițează ceva din portretele axiologice ale subiecților înșiși. Tehnicii preconizate de Osgood i se reproșează unele neajunsuri generale ale scărilor de interval în cercetarea fenomenelor psihosociale (intervale neegale, „refugiul” în punctul 0), precum și plasarea conceptelor cu predilecție în jumătatea pozitivă a scării. De asemenea, se

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
tind indivizii, ar însemna ca subiecții să numească familii concrete din ambianța lor pe care le consideră reușite și apoi cercetătorul să vadă ce caracteristici au respectivele familii. Observația poate fi și ea inclusă printre metodele de studiere a orientării axiologice, având în vedere faptul că noi deducem valorile și atitudinile din manifestările de conduită ale subiectului, neprovocate special pentru cercetare. Contează, desigur, dacă subiectul știe sau nu că este în atenția observatorului, informațiile obținute atunci când el nu știe acest lucru

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
mai valide. Dificultatea pentru studierea familiei prin observație subzistă în aceea că ea este prin excelență un grup închis și deci comportamentele familiale sunt greu accesibile observatorului. O dificultate de principiu a utilizării observației ca metodă de investigare a orientărilor axiologice este stabilirea unității comportamentale cu sens și a semnificației acelei unități pe planul conștiinței, al valorilor și atitudinilor. O ceartă în familie, de pildă, are multe semnificații din unghiul de vedere al atitudinilor reciproce dintre soț-soție, părinți-copii. O metodă eficientă

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
în mod spontan probele experimentale sau conduita cu valorile și atitudinile personale. Însă, deoarece manifestările subiectului sunt rezultate ale unei configurații de factori, printre care și unii de natură extraevaluativă, marea dificultate legată de tehnicile indirecte rezidă în discernerea componentelor axiologice și a ponderii lor. Astfel, în probele semiproiective se ignoră, în parte, capacitatea subiectului de a cunoaște corect realitatea și de a se dedubla. Nu este sigur, de exemplu, că persoana studiată de noi se proiectează neapărat în replicile altora

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
replicile) celorlalți. Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde sunt implicate și alte caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
Interpretări eronate pot surveni și în inferența valorilor și a atitudinilor din conduită, prin metoda observației. Nu toate valorile au corespondent pe planul manifest al comportamentului deschis nonverbal, după cum nu orice act concret de conduită reflectă o opțiune axiologică. Orientarea axiologică fiind o dimensiune a sistemului personalității de mare generalitate, o vom regăsi mai greu la nivelul faptelor de comportament mai de detaliu, unde sunt implicate și alte caracteristici de personalitate și variabile contextuale. Suntem oarecum în fața unei situații tipice pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
ține de valori sau atitudini propriu-zise și ce ține de memorie, imaginație sau inteligență verbală în sine. Discutând despre avantajele și limitele metodelor directe și indirecte, se cuvine menționat că ele se refereau prioritar la aportul lor în investigarea structurilor axiologice. Respectivele metode sunt însă utilizabile și cu alte scopuri. După cum se va vedea în finalul acestui capitol, multe scale, inventare și teste privesc și alte aspecte ale vieții de familie, între care foarte importantă este comunicarea. În general, atuurile și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
sursele interacțiunii operator-respondent și, în parte, și de efectul dezirabilității. Spunem „în parte” pentru că oricât de sincer și deschis ar vrea individul să fie cu ceilalți și cu sine, oricât de intime ar fi jurnalele scrise de el, grila cenzurii axiologice funcționează. Să mai notăm ca limite și faptul că informațiile furnizate de documentele de familie sunt fragmentare și incomplete; ele nu au fost elaborate ca răspunsuri la întrebări ce operaționalizează o temă anume. Nu este de neglijat nici greutatea de

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
unor strategii de armonizare când e vorba de atins scopuri comune. Concomitent cu practicarea multiculturalismului și neintrând în coliziune cuel,în multe probleme este nevoie, la nivel de țară și, din ce în ce mai pronunțat, și la nivel planetar, de realizarea unui consens axiologic și acțional (Zamfir, 1993; Iluț, 2004). 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familieitc " 2.5.3. Utilizarea și construcția scalelor și inventarelor de studiere a familiei" Am prezentat principii și tehnici generale de investigare

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
se impun cumva. Mai aproape ne situăm de atractivitatea pentru cei ce seamănă cu noi atunci când ne referim la similaritatea în sistemele valorico-atitudinale și trăsăturile de personalitate. Investigațiile pe cupluri maritale au dovedit că există o corelație ridicată între similaritatea axiologică și de personalitate și fericirea în căsătorie. De asemenea, s-a înregistrat o corelație semnificativă între satisfacția în căsătorie și similaritatea reciproc percepută de cei doi soți. Mai mult, la cuplurile ce se declară fericite, similaritatea atitudinală percepută este mai

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu un statut social inferior, sau unul este foarte frumos, dar sărac, în timp ce celălalt e bogat, dar mai puțin frumos), cei doi progresează înspre etapa compatibilității axiologice (valorice). Acum ei își compară interesele, atitudinile, crezurile, nevoile și văd în ce măsură sunt compatibile. Deși factorii de stimuli continuă să fie prezenți, în acest stadiu ei și-au pierdut din semnificație. În etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
au arătat însă că aproximativ 30% din variabilitatea reacțiilor comportamentului deschis pot fi puse pe seama trăsăturilor de personalitate, în timp ce parametrii situaționali răspund de 70% dintre acestea. Desigur, relația personalitate-situație-comportament este mult mai complexă, intervenind restructurările date de percepție și negentropia axiologică (Iluț, 1985). Un lucru însă pare evident: situația de a face curte sau cea a unei căsătorii fără copii sunt semnificativ diferite decât cea în care, cu tot ajutorul părinților sau al altor apropiați, partenerilor le revin de rezolvat și

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
negocierea dintre cutume etnice și legislația țărilor gazdă. Dar nu este în joc o simplă adaptare la un sistem, ci chestiunea mai generală de a împăca cerințele relativismului cultural (multiculturalismul) cu drepturile omului sau cu ceea ce R. Boudon numește „ireversibilitate axiologică” (vezi, pe larg, Iluț, 2004). În contextul domestic, nu numai femeile sunt agresate. De fapt, luate împreună, în cazul actelor de violență normală și al celor grav abuzive, balanța agresională înclină doar cu puțin de partea bărbaților. Problema este, așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară cu predilecție pe planul atitudinilor și valorilor. În mod tipic, părinții consideră actuala mentalitate și conduită a tinerilor (în

[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]