4,354 matches
-
nr. 1594 din 13 mai 2015. Uneori mă gîndesc la tine ca la o carte cu coperți albastre în care dorm păsări dintr-o altă viață, o ecuație pe care am învățat-o din logica lui Kizeveter deși vîntul încă bîntuie printre trestii cu bucuria aceea neștiută care mă duce departe de Timp, de mine care-mi umplu buzunarele cu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă, într-un echilibru fragil și cu regretul de a nu-mi fi de ajuns
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
această mare de dragoste și recunostință. Citește mai mult Uneori mă gîndesc la tine ca la o carte cu coperți albastreîn care dorm păsări dintr-o altă viață, o ecuațiepe care am învățat-o din logica lui Kizeveterdeși vîntul încă bîntuie printre trestiicu bucuria aceea neștiută care mă ducedeparte de Timp, de mine care-mi umplu buzunarelecu solzi de pește, vara tîrziu, către toamnă,într-un echilibru fragil și cu regretulde a nu-mi fi de ajuns această bucată pustie de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
un buen retiro pentru îngeri ce nu vor veni niciodată să-i simți, să-i vezi, să-i auzi, la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoarele și scările înainte de somn, am ajuns tîrziu la acest adevăr bîntuit de dorade și midii rămase de la retragerea fluxului umplîndu-mi nările de parfumul largului limpede, firesc, ca și cum vremea aceea abia ar urma să vină la ivirea primei gene de lumină cînd tu încă dormi și ne visezi ieșind din constrîngeri într-
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
teatre din carton decupat,un buen retiropentru îngeri ce nu vor veni niciodatăsă-i simți, să-i vezi, să-i auzi,la ce mi-ar folosi să întreb cine-a-ncurcat coridoareleși scările înainte de somn,am ajuns tîrziu la acest adevăr bîntuit dedorade și midii rămase de la retragerea fluxuluiumplîndu-mi nările de parfumul larguluilimpede, firesc, ca și cum vremea aceea abiaar urma să vină la ivirea primei gene de luminăcînd tu încă dormi și ne viseziieșind din constrîngeriîntr-o naivă, necesară uitare de sine.... XIII. OCTOMBRIE
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
privit în albul hârtiei lui o imagine tulburată de posibil,și de regretul după toate semnele ce nu vor fi alese,nici n-a văzut în limpedele aer a construcției ce nu este acolo,acela pe care nu l-a bântuit amețeala îndepărtării de un țel,neliniștea de mijloace,previziunea întârzierilor și-a deznădejdilor,nu a cunoscut edenul imaginar.Unii poeți europeni văd edenul în imaginea tulburată de posibil,așa cum după Valery,logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
jennesse?),poetul rus se întreabă:Oare nu mi-am băut,parcă ieri,tinerețea?Aceasta fiind timpul edenic,și își mărturisește pustiul ce-l chinuie:Nu mă lăsa cu privirea ta rece, /nu m ă-ntreba câți ani am,cum arăt, / Bântuit de un spasm epileptic,/sufletul mi-e ca un galben schelet.Poetul,totuși, cunoaște frecvente interludii de scăpărări de lumină,pe care le putem lua ca edenice,atunci scrie Balada celor 26 și Drumul meu.Poezia eseniană refuză happy-end-ul.Puterea
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
te iubește, mi-ai spus încet cuvinte ce s-au spart că talazurile mării de țărmul inimii mele. Și din cer caldă ploaie mi-a spălat aripile de culori ce s-au prelins încet colorând pânză noului început. NUMAI TU Bântuiam prin tristeți Că o fantomă într-un bătrân castel Numai tu ai știut să mă smulgi din ceață trecutului și mi-ai adus primăvăratecele fori de bucurie. Gândurile mele se transformă în fluturi Ce în ludicul lor dans Acoperă trecerea
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
Nu mi-ai cules florile albe, ca nopțile insomniace în care ți-am scris poezii de dragoste, pe care nu le vei citi niciodată. Am plâns toate ploile cu tunete și fulgere din lunile fierbinți de vară când mi-ai bântuit nopțile. Cu ce cheie fermecată ai deschis lacătul ruginit al inimii mele împietrite, după ani mulți de tristețe și lipsă de iubire, nu știu! Într-o dimineață banală de vară, când navigai pe pagini virtuale, ți-ai oprit o clipă
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
fac dragoste cu tine, îmi șoptea deseori la ureche. - Ești minunată, draga mea, ești sufletul meu pereche, îi răspundeam eu docil. - Dacă mor, o să-ți fie dor de mine ? - Ha ! ... dar dacă mor eu, ție ți-ar fi ? Te-aș bântui o viață întreagă ! - Nu mă speria. Tu știi că eu nu cred în viața de după moarte. Ceea ce ți s-a întâmplat la operație, cu anestezia aia generală, nu a fost decât un vis. De ce nu vrei să pricepi ? Din moarte
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
viața noastră ține de un fi r de ață. Toamna pustie Plouă cu frunze, frunzele-s moarte Îngropând vise - multe deșarte Picură versul singurătății La poarta tăcerii eternității Plouă cu gânduri rupte din carte Toate-l acuză pe Zeul Marte Bântuie neguri vorace și seci Plouă cu cețuri cupide și reci Cântă-n neștire într-o răsură Păsări pornite pe aventură Șuieră vântul a erezie Solul peren în toamna pustie. Somnul pădurii Cu regret înlăcrimată de trecutul anotimp Pădurea-și începe
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În jur de 15 Ianuarie 1990, tocmai revenisem în țară, la câteva zile după Revoluție. Am mers in Piata Amzei să cumpăr câte ceva de mâncare. Dezolare, tarabe goale, magazine cu vitrine bântuite de vântul sărăciei. În mijlocul pieței s-a format spontan o coadă mică. Merg să văd. Pe o stiva de lăzi de lemn, un individ umflat, cu degete groase și unghii murdare, îmbrăcat într-un halat alb slinos, vindea cartoane de
COGITO ERGO SUM: OUĂLE de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369538_a_370867]
-
aș putea să fiu un rug imens, că viața mea de-abia capătă sens. Încă ne-nfrânt destinul mi-l anunț: la ce mi-a dat Cel Sfânt n-am să renunț! Aștept Am trecut senin pe aici, pe colo ca să bântui solo prin al meu destin. Să dărâm pereți spre-a ieși afară, dând o șansă iară tristei mele vieți. Nu te-am întâlnit, erai prea departe, într-o altă parte, într-un timp mâhnit. Și cât aș fi vrut să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369562_a_370891]
-
-i fi sfâșiat; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca foametea să fi pustiit țara; în locul potopului pe care l-ai dezlănțuit, ar fi fost mai bine ca ciuma', venind pe neașteptate să fi bântuit printre oameni! Cât despre mine, n-am dat în vileag taina marilor zei, și numai fiindcă i-am trimis un vis Celui -Prea-înțelept ,a aflat taina zeilor. Și acum, hotărăște-i soarta!" Atunci Enlil s-a urcat pe corabie, și
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
prin foc și sabie tot. Distrug orașele și vilele române, nici prin gând nu le trece să le locuiască; au oroare de construcțiile din piatră, cărămidă și sticlă la ferestre și sunt convinși că noaptea strigoii ies din morminte să bântuie casele pe care le-au locuit și în care saxonii i-au măcelărit. Își construiesc colibe din lemn de stejar, frumos lustruit și pictat, aranjate în jurul unui conac (hall) al stăpânului; apar târgurile rurale și, în timp, devin agriculturi, pierzând
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
moștenirea mea avere și-a făcut! Doamne, făcutu- m-ai prea blând?! De ce nu pot s-o scutur, de-aicea s-o alung? Decât întorc obrazul și mă apuc să plâng Când cântecul din țară e un oftat prelung. Mă bântuie vedenii de îngeri, de strămoși, De domnitori și de oieri cu chipul încruntat, De flori din văi adânci, păduri și munți stâncoși Și mă-ngrozește gândul la cât am așteptat... Dar nimeni nu-mi mai poate spune: Deșteaptă-te, române
DECIZIE (TREZIT DIN SOMN ADÂNC) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369646_a_370975]
-
le păzește; pe prunci îi crește, tinerețile le călăuzește, bătrânețele le întărește, pe cei slabi de suflet îi îmbărbătează, pe cei risipiț îi adună, pe cei rătăciți îi întoarce și-i împreună cu Sfânta Ta sobornicească și apostolească Biserică. Pe cei bântuiți de duhuri necurate îi slobozește; cu cei ce călătoresc pe ape, pe uscat și prin aer, călătorește; văduvelor le ajută, pe cei bolnavi îi tămăduiește. Adu-ți aminte Doamne, și de cei ce sunt în judecăți, în închisori, în prigoniri
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
și să cânt, cu sufletul,pe naiul numit viață. M-am hotărât să nu mai rătăcesc decât bătând potecile-n firesc, uitând de lacrimi pentru totdeauna și abordând un zâmbet fericit să îmi continui mersul liniștit pe drumul unde-a bântuit furtuna. M-am hotărât ca în niciun pustiu să nu mai rătăcesc și-altul să fiu. Anatol Covali Referință Bibliografică: M-am hotărât / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor
M-AM HOTĂRÂT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369748_a_371077]
-
vremea să-și facă cunoscute versurile și citiorilor de limbă engleză. Am ales din paginile acestui volum, un singur poem, cred eu edificator pentru modul în care George Roca intră în relație cu Poezia, pentru starea aceea inefabilă ce te bântuie ca om, și căreia îi spunem simplu: Talent. Talentul nu se măsoară nici la metru, nici cu balanța, talentul este sau nu este, dar se simte deîndată ce, citintind un text, simți fluturi în stomac. Să fie dragostea? Dragostea de
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
cu miros de sânge de iepuri și mistreți răpuși în zori, Să ne iubim în noaptea care strânge în pântecu-i bastard, doi vânători. O lacrimă se sinucide-n gând de dorurile noastre absolute. Te simt în mine totuși, ca și când, Ai bântui prin frunzele căzute. Referință Bibliografică: EMPATIE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
EMPATIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362769_a_364098]
-
ritual de vânzare însă deasupra unui mormânt. Anii au trecut și obiceiul a început să fie uitat însă mai sunt puțini dintre bătrânii satului care mai cunosc acest ritual al schimbării numelui prin dăruire, în cazul în care duhurile rele bântuie sufletul copilului. Schimbarea numelui s-a moștenit din străvechime, ca un fapt neînțeles a îmbolnăvirii copilului după botez. Însă, acest ritual era întâlnit la multe popoare din Europa, dar și în Africa, Asia sau Oceania unde șamanii invocau tot felul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
junelui este una economică: absolvă Școala de Comerț Elementar din Roșiorii de Vede, apoi, Școala de Comerț Superior din Turnu Măgurele. Aparent, nici o legătură cu ceea ce ne imaginăm noi a fi un scriitor: o ființă aflată mai presus de realitate, bântuită de muze și viziuni onirice. Aparent, precizez. De fapt, după cum vom vedea în continuare, taman această formație neconvențională pentru un literat îi va da lui Pena nota sa distinctă, particulară. După ce-și finalizează studiile, junele Pena obține un post
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
BASARABIE MARTIRA ! JURAM, PE OLT, PE PRUT, PE TISA, PE MUREȘ, BISTRIȚA ORI NISTRU, PE CRIȘ, PE SIRET, PE TÂRNAVE, PE JIU, PE ARGEȘ ȘI PE ISTRU: CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
am aflat că scrie, m-a invitat la el. Avea o cameră la mansardă, văruită impecabil, având pe pereți citate și panseuri personale, scrise într-o dezordine lucie, cu cărbune. Mi-a spus să nu mă sperii, că dacă mă bântuie vreo idee, o va mâzgăli pe loc. L-a întrebarea dacă scriu, am dat din cap a negație, mi-a propus să-mi citească ceva proaspăt, am acceptat și m-am făcut comod într-un fel de fotoliu ușor incomod
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
dinainte sortită mortii! Dar într-o lume în care ai de ales între siguranța zilei și schimbare, ce mai poți face? Duci o luptă cu tine însuți, potrivnică feldeinței tale, rămasă-n urmă. desuetă și aparținând adolescenței... și iar te bântuie amintirile stupide, de pe vremea când erai jună și înconjurată de... libertate și îngrădeli părintești... Dacă tot ne naștem ca niște frunze-n vânt, d ece n-am avea dreptul să-nfrunzim acolo unde ne place, să-nverzim când ne place
RĂBDĂRI ÎMBLÂNZITE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353277_a_354606]
-
în apele mele, Eu nu sunt în ele. Les dames galantes, dans la ville, Vasile, Monseigneur le duc de Surtuc, De Brabant, în flenduri de Flandra, Vasile și Sandra. Nu e locul aici Să vă laud, licuricii mei dragi. Ciuma bântuie ca și prostia. Lasă bucătăria, mâncătorul de oameni , Vasile -golanul. Copil al secolului, Lasă sfecla și dăruie inima, intima. Vasile continua să vorbească, Voce cecececerească. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Ersatz / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1168, Anul
ERSATZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353463_a_354792]