1,574 matches
-
Membrii „gospodăriei difuze” nu sînt neapărat părinți și copiii lor, relațiile putînd cuprinde și nepoți, frați, surori, mătuși, unchi, veri etc. : „Păi vine și cumnatu’ meu, vine și văru’ de la București, ce să facă și ei ?”. Sau : „Eu, aici, pe bătătura mea, de bine, de rău, găsesc ce mînca, dar el la oraș trebuie să stea cu banu’ în mînă. Fratele lui are trei copii, fratele meu de la Giurgiu are soția de nu lucrează, trebuie să-l ajut și pe el
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mînă. Fratele lui are trei copii, fratele meu de la Giurgiu are soția de nu lucrează, trebuie să-l ajut și pe el. Ăla de la Slobozia, vorba aia, vine la mine, îi dau o pasăre, lapte, ce am și eu pe bătătură”. Nemaifiind reglementate prin practici și norme cotidiene, aceste relații și schimburi sînt adesea conflictuale : „Hai să zicem că vin trei zile pe săptămînă, de vineri pînă duminică. Dar pe lîngă cît consumă cînd vin, mai iau și-ntr-o geantă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
în pielea goală, laolaltă cu bărbații, fără să se rușineze, iarna era mai greu, mergea doar pe la casele care aveau apă curentă. Săraca de ea, avea mâini „de spălătoreasă“, roșii și umflate. Rar de tot, când îl mângâia, îi simțea bătăturile din palmă, mai mult îi răzuia obrajii. Străinul, sprijinit cu capul pe niște zdrențe și învelit cu o pătură cafenie, se uita către fereastra prin care abia pătrundea lumina, iar la câte-o adiere intrau să moară înăuntru și câțiva
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și la adrese destul de îndepărtate una de alta, dar și câteva bacșișuri pe măsură, mamă sa spăla rufele cu leșie și le dădea pe-o frecătoare cu niște șerpi ondulați, care-ți gâdilau palmele dacă-i mângâiai, dar îți făceau bătături dacă spălai cum trebuie. Mama a pus cămășile și batistele la fiert, într-un cazan cu scrobeală, între timp au mâncat, apoi Nicu s-a oferit să scoată el albia și să-ntindă rufele pe sârmă. Îi plăcea că, de cum
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
frumoasele tradiții, obiceiuri și îndeletniciri ale țăranilor noștri. Nu cred că vă imaginați ce oameni gospodari locuiau în aceste sate ceva mai înainte de venirea dumneavoastră, pe vremea când tata încă mai trăia. Până și cei mai nevoiași tot aveau în bătătură o unealtă cu care să muncească pământul, o casă și o curte plină de orătănii, o pereche de boi fără de care nu se considera gospodar, o căruță cu cai, unelte de tot felul și alte obiecte trebuincioase într-o gospodărie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
să înțeleagă mai limpede lumea din jurul ei. Domnica, femeie tânără, vrednică și voinică... de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu toate treburile gospodărești. Nu se da îngenuncheată de greutăți și nevoi. Viața și munca, în bătătură casei, și-o împărțea cu bătrâna ei soacră, Zoița, mama lui Ion, mort în război. Ca vadană de război cu trei copii, toți mititei, cel mare - Fănuță - nu împlinise încă cinci ani, nu era deloc ușoară. Dar Domnica era o
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
o zi și o noapte... Anuca îl căuta disperată... Pentru el, din adâncurile codrului răsuna o chemare ancestrală... o chemare pe care o auzea numai el, și, ori de câte ori auzea această chemare tainică, tulburătoare și irezistibilă, se simțea silit să părăsească bătătura ocinei pădurarului, și pe Anuca... și să se afunde în codru, departe, apoi, tot mai departe, fără a ști nici încotro, nici pentru ce se duce... chemarea sunând imperios din adâncurile codrului. Dar... ori unde ar fi ajuns, în rătăcirile
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
lui au trăit în miezul codrilor, creșteau pe lângă ei pui de lupi. A trăit de mic copil între pui de lupi, cu care mânca alături și se juca cu ei. Lupii le mai țineau de urât, dar, le mai apărau bătătura de sălbăticiuni. Inspira nu atât milă pentru singurătatea și părăsirea în care fusese alungat de societatea cu care nu se împăca... cât, dârzenia lui în lupta vieții și forța cu care biruise lumea dușmanoasă, oameni care, pentru el, erau adevăratele
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
un cer frumos și senin, parcă spălat cu lacrimi decurând.. La horă Era de Sf. Maria Mare... Arșița nu mai contenea... Cerul neclintit, rămânea senin și limpede ca lacrima. Soarele nu atinsese cumpăna cerului, când tot satul se adunase în bătătură crâșmei lui Șmil. Voioșia era mare; toți se bucurau de sărbătoarea Maicii Domnului. Dar mai ales, ritmul drăcesc al sârbei nu slăbea deloc. Crâșma lui Smil-jidanul, cum i se spunea, era așezată pe malul râpei, în marginea de miază-noapte a
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Șmil, de tresar gărăfile cu zghihară și frâncușă, pe mesele de scândură de brad. La o altă masă, niște bătrâni stau tâmplă lângă tâmplă, pun la cale parcă, soarta întregii lumi; cinstesc și se sfătuiesc întruna. Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
la zid, am să-l condamn la cazne pentru că n-a anticipat norocul care mă va lovi ca un taifun prieten aici, în Little Cayman, ultimul loc din lume în care aș fi crezut că mă mai poate călca pe bătături cineva, chiar amăgindu-mă și cu o lesă bătută cu briliante. Majed, om normal la cap, nu vezi că am riduri? Ahmad, nu vezi că am făcut bătături în palme culegând, cu mare plăcere, nuci de cocos? Nu vezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lume în care aș fi crezut că mă mai poate călca pe bătături cineva, chiar amăgindu-mă și cu o lesă bătută cu briliante. Majed, om normal la cap, nu vezi că am riduri? Ahmad, nu vezi că am făcut bătături în palme culegând, cu mare plăcere, nuci de cocos? Nu vezi că fumez ca un drac dat dracului, creștin adică? Ai luat-o razna, Ahmad? Vrei să-ți arat pașaportul? Nu vrei să știi de câți ani fac umbră pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
anchete În ziare, oamenii muncii aduc argumente zdrobitoare. „Nu avem nevoie de Încălțăminte cu vîrf ascuțit, picioarele noastre sînt puternice, nu degeaba ni se spunea talpa țării, vrem să fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă nimeni de bătături, dați-ne ghete pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cînd nici nu-i deteră dinții și mămăița Îi mai turna și cîte-o linguriță de țuică pă gît să nu să mai scoale noaptea că a doua zi, de, toată ograda era În capul ei... dă mîncare la orătănii, mătură bătătura, bate putineiu, pune aluatu În țest țși mama aplecată deasupra vanei ochii ei verzi răcoroși de mentă săpunul cu care mă spală oval alunecos topindu-se ca șerbetul În apa cristalină Îl iubesc Îl ascund sub pernă mușc din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că veți cârcoti împotriva preocupărilor mele actuale și-mi veți spune plini de nostalgie, că pe lumea aceasta mai există câteva bunicuțe, care au, fiecare, câte 10-15 găini, care mănâncă porumb netratat și fac fitness toată ziulica la liber, prin bătătură, că în urma unor cercetări aprofundate s-a descoperit că mai există și câteva lădițe de roșii, pe toată planeta, nemodificate genetic și crescute în condiții perfect „bio". Sunt perfect de acord, numai că planeta asta a noastră este mare al
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
treacă, fie și cu un centimetru, înaintea lor. Doar din pură coincidență ceremoniile au început chiar în același moment, în ambele părți ale lumii. La Londra, sutele de mii de oameni din asistență, se împing și se calcă englezește pe bătături, chiuind cu entuziasm și aclamând o caleașcă, încărcată corespunzător cu un prinț și o prințesă, în timp ce dincoace în România, miile de creștini năvălesc hăulind și scrâșnind, către un butoi plin cu apă de izvor, care cică ar fi tămăduitoare. Pentru ca
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sezoniere. În rest nu ne deranjam prea tare. Când găinile lor veneau prin fața ferestrei noastre, scoteam o seringă cu apă și le împroșcam cu jeturi mici. La privata din curte aveam un sistem de semnalizare, ca să nu ne călcăm pe bătături. Zană bătuse în ușă un cui de care atârnase un carton. Pe o parte apărea Gică Petrescu - atunci era liber -, pe alta Pamela Anderson - atunci era ocupat. Iarna era mai romantic: Zane venea la noi și din doi pumni oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în Bârlad le-au naționalizat pe toate, au băgat țigani în ele, să le pună la pământ. Și copiii ce mare fandoseală au făcut? Fetele s-au măritat după popi de țară, în ideea că o să-și crească plozii pe bătătură și o să aibă mămăligă în ceaun. O să fie doamnele satului. Ce să-ți zic! S-au țărănit toate și s-au spălat până la șaizeci de ani în lighean, cu apă încălzită pe soba hrănită cu coceni. Singura care a spart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Mahării afacerilor cu acțiuni Noua Generație erau doi vecini de-ai lui, Safta și Fănel, care dețineau acțiuni la cluburi italiene. Ăștia se lăudau că stăpâneau un sfert de sfârc de-al lui Mutu - autentic pentru că era tatuat - și o bătătură din talpa lui Chivu. Din cauza asta fuseseră nevoiți să-și pună uși metalice și gratii la balcon, chiar dacă locuiau la etajul opt. Cosmin ieși pe balcon, să nu scape scrumul pe covor. Printre blocuri văzu mișunând trupuri obeze sau ațoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vorbă cu tânăra de câteva ori întâlnindu-se la marginea unui lăstăriș și au hotărât să fugă la părinții băiatului. Mult s-au mai bucurat neamurile mirelui, dar și gospodarul s-a supărat văzând că fata i-a plecat din bătătură. Au trecut mulți ani până i-a trecut supărarea. El știa că fiica lui este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
exerciții. Erau descendenții comunarzilor și nu le era deloc greu să-și aleagă opțiunile politice. Știau cine le Împușcaseră tații, rudele, frații, prietenii, atunci când trupele din Versailles au ocupat orașul după căderea Comunei, și-i executaseră pe toți cei cu bătături la mâini sau care purtau șapcă sau arătau prin ceva a muncitori. Și În sărăcia aia, În cartierul ăla, peste drum de o Bucherie Chevaline și o cooperativă de vinuri, scrisese el Începutul a tot ce avea să facă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
rău În toată puterea cuvântului, prea e delicat și se vede că mâinile alea n-au fost puse la muncă În viața lor. N-a muncit la sfeclă. Știu că n-a făcut asta. Are mâini prea fine și nici o bătătură. Știu eu că trebuie să fie vreun fel de tip rău. Mă duc chiar acum să mă rog pentru el. Bietul Cayetano, suferă Îngrozitor și nu scoate un sunet. De ce-au trebuit să-l Împuște? O, bietul de Cayetano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dacă îl ajut să fugă, replică Valerius. Și asta e destul ca să refuz să-l iau cu mine. Fata își acoperi fața cu mâinile. — Nici lacrimile nu-s de ajutor. Valerius îi privi mâinile tinere, dar aspre și pline de bătături, mâini de țesătoare. Umerii îi erau înguști, ca la subnutriți. Încă o dată se întrebă ce însemna Imperiul Roman, pentru gloria căruia fratele său Antonius își dedicase viața, dacă în provincii populația era chinuită, copleșită de birurile impuse de guvernatori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-și locul mai ales în luptele de la 1877-1878, când au căzut pe redute și câțiva oameni din Dolhești, dovedindu se a fi europeni c ând ei nici nu prea știau prea multe despre aceasta, dar cunoșteau atâtea despre pământul din bătătura comunei lor și a cel or vecine. Eroii căzuți în războiul din 1916 1918, ca și cei din 1940 1945, mulți mai numeroși, nu s-au jertfit doar pentru cauza României și a satului din care plecaseră la luptă, ci
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
îmbrâncită de la ușa case i bogatului - unde nu i se dădeau nici firmiturile... ca să le împartă cu cânii... Lumânărică o vedea ori de câte ori o întâlnea, o mângâia, îi făcea promisiuni care-i alimentau zâmbetul, iar a doua zi ea avea în bătătură o vacă ce cu lapt ele ei sătura gloata copiilor flămânzi, introducând bucurie în bordeiul deznădăjduitei... Îi era greu monografistului să înșire toate f apte le bune pe care le făcea zilnic Lumânărică. Fapte de om sfânt - le califica N.A.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]