1,486 matches
-
Lamartine, Dante, Ariosto, Torquato Tasso, Byron, aceștia sunt autorii preferați, la care se adaugă alții, unii dintre cei mai obscuri. În 1846 scriitorul își propunea să publice o "bibliotecă universală", în a cărei secție filozofică găsim anunțați pe Platon, Aristot, Bacon, Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz, Wolff, Berkeley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel (Fenomenologia Spiritului, Enciclopedia științelor filozofice). Autodidacticismul lui Eliade mai are drept consecință tratarea cu ușurință a celor mai grave probleme, trecerea neașteptată de la idei de bun-simț la cele mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon IPSA SCIENTIA POTESTA EST (Știință însăși este putere). Dacă în anul bicentenarului va fi realizată și o medalie strict jubiliara, nu vedem nici-un impediment în folosirea pe revers și a imaginii palatului Universității din Dealul Copoului văzut din Nord-Est, întrucât
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Militară, București 75 29. Iosifescu, Șerban, (coord.), 2003 - „Management educațional”, vol. I și II, Institutul Român de Management Educațional, Editura CDRMO, Iași 30. Johnson, D.W. and Johnson, F.P., 1997 - „Joining together. Group theory and group skills”. Boston: Allyn and Bacon 31. Mayer, B.S., 1995 - „Conflict resolution”. In R.L. Edwards et. al. 32. Mayer, B.S., 2000 - „The dynamics of conflict resolution. A practictioner’s guide”. San Francisco: Josey Bass. 33. Nica, P., 2000 - „Managementul calității în instituțiile de învățământ” (curs), Editura
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
două ca fiind reprezentative și pentru problemele mai generale cu care se confruntă conștiința noastră istorică, și anume "eroarea mimetică" sau "eroarea jocului de puzzle" (după formula lui Michael Oakeshott) și "eroarea teatrală" (pornind de la valoroasele sugestii ale lui Francis Bacon atunci când discuta despre idola theatri). "Eroarea mimetică" conduce în mod fals interpretul la a căuta corespondențe între etichetele, denumirile și diagnozele istoricului și evenimentele sau faptele din realitate, ignorând că de cele mai multe ori există diferențe sensibile între prezentarea de manual
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
legate de cele ale consensului" (Condiția postmodernă, p. 97). Pentru Rorty, teoriile au nevoie de "autocertificare", de "auto-întemeiere" și tocmai de aceea intervine în această problemă "acțiunea socială" ("social praxis"), situație care îl determină pe Rorty să îl reabiliteze pe Bacon în pofida lui Descartes: "Păstrarea ideii platonice potrivit căreia facultatea umană specifică este mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie socială, a fost contribuția cea mai importantă și mai regretabilă a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
specifică este mai degrabă aceea de a mânui "idei clare și distincte", decât de a face fapte de inginerie socială, a fost contribuția cea mai importantă și mai regretabilă a lui Descartes la ceea ce noi numim acum "filosofia modernă". Dacă Bacon profetul autoafirmării, opusul auto-întemeierii ar fi fost luat mai în serios, poate că nu am fi fost afectați de canonul "marilor filosofi moderni" care și-au ales drept temă "subiectivitatea"" (Richard Rorty, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, p.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să-i admită pe novicii lor la profesiune dacă nu au terminat un an de încercare. De fapt, ei obișnuiau să-i admită la profesiune, dacă ei o doreau, chiar în ziua intrării în Ordin, așa cum a făcut fratele Robert Bacon, de fericită amintire. Însă frații predicatori, foarte tulburați, au făcut recurs la papa Inocențiu al IV-lea, cerându-i ca frații minori să nu poată accepta în Ordin pe aceia care se angajaseră că vor intra la ei, iar cel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ochiometrică”108 inițială, sursa variabilitații intrași interobservatori (ca urmare a inspecției vizuale arbitrare) ajungând de la o simplă proiecție bidimensională a lumenului (“luminogramă”, “umbrogramă” - shadowgram 108) o explorare a cărei interpretare are avantajul prelucrării matematice. {i știm prea bine că Roger Bacon spunea că “nici o investigație umană nu se poate intitula știință adevărată dacă nu trece prin demonstrația matematicii”. Măsurarea unor cantități fizice se face în funcție de unele coordonate spațiale care pot fi 1-D (ex. deplasarea unui fir-ghid în sistemul arterial - impedanță
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de cuvânt. Și, Într-adevăr, găsiseră. Un rezultat neașteptat Ideea implicării clienților interni și externi În afacerea dumneavoastră are sens din mai multe motive. Primul Ă și cel mai evidentă este că astfel puteți afla informații oportune. Cunoscutul filosof Francis Bacon afirma că știința este putere. Ceea ce Înseamnă, cu siguranță, că informațiile oportune au o putere explozivă! Un alt avantaj al implicării personalului și clienților este faptul că toți sunt motivați de impresia că părerile lor sunt apreciate. De multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cîteodată un soi de balenă foarte ciudată, din al cărei creier țîșnesc, bolborosind, tot felul de jeturi inepuizabile, jocuri de apă sau izvoare calde și reci, ca acelea de la Saratoga sau din Baden-Baden. Pe frontispiciul ediției originale a cărții lui Bacon, Despre dezvoltarea științei, se pot vedea niște balene ciudate. Dar să lăsăm toate aceste încercări ale unor amatori, pentru a arunca o privire asupra acelor imagini ale balenei, care se pretind sobre și științifice, opere ale unor cunoscători. în străvechiul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
personalități populiste în România postcomunistă, Iași, Editura Institutul European, pp. 191-232. Vincent, R.J. (1995), Human rights and international relations, New York, Melbourne, Cambridge University Press. Viotti, Paul, Kauppi, Mark (1999), International relations theory. Realism, pluralism, globalism and beyond, London, Allyn and Bacon. Vlad, Constantin (1981), "Conceptul românesc cu privire la securitatea europeană", în Vlad, Constantin, (coord.), România și securitatea europeană, București, Editura Politică. Vlad, Corneliu (1987), Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, București, Editura Politică. Volokitina, T. V. (2006), "Convorbirile sovieto-române de la Moscova
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
2. �Stephen Fischer-Gala? i, Europa de Est ? i R? zboiul Rece 3. �Fr. Kellogg, O istorie a istoriografiei rom�ne 4. �Catherine Durandin, Istoria Rom�nilor 5. �Stephen Fischer-Gala? i, Rom�nia �n secolul al XX-lea �n preg? țîre: Walter M. Bacon, Nicolae Titulescu Format 1/16 (70 x 100) Bun de tipar: 1998; Ap? rut: 1999 PRINTED ÎN ROMÂNIA � Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-? tiin? ific? Ia? i ��str. Cronicar Mustea nr. 17 ��C.P. 161ʥ�cod 6600ʥ�Țel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
formation, ESF, Issy-les-Moulineaux. Gladding, S. (1996), Counselling. A Comprehensive Profession, Prentice Hall, New Jersey. Gregory, A. (1997), Planning and Managing a Public Relations Campaign, Peterson’s, New Jersey. Gysbers, N.C.; Heppner, M.J.; Johnston, J.A. (1998), Careers Counselling Process, Allyn & Bacon, Boston. Gysbers, N.C. (2001), „School Guidance and Counselling in the 21st Century: Remember the Past into the Future”, vol. V, nr. 2. Hawley, J.D.; Sommers, D.; Melendez, E. (2005), „The impact of institutional collaboration on the earnigs of adult workforces
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formation, ESF, Issy-les-Moulineaux. Gladding, S. (1996), Counselling. A Comprehensive Profession, Prentice Hall, New Jersey. Gregory, A. (1997), Planning and Managing a Public Relations Campaign, Peterson’s, New Jersey. Gysbers, N.C.; Heppner, M.J.; Johnston, J.A. (1998), Careers Counselling Process, Allyn & Bacon, Boston. Gysbers, N.C. (2001), „School Guidance and Counselling in the 21st Century: Remember the Past into the Future”, vol. V, nr. 2. Hawley, J.D.; Sommers, D.; Melendez, E. (2005), „The impact of institutional collaboration on the earnigs of adult workforces
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
măsurată în kilogram forță pe cm pătrat) caracterizează rezistența la șoc”(Manciaux, 2001). într-o bine documentată urmărire de-a lungul timpurilor a utilizării conceptului de reziliență, Șerban Ionescu (2008) amintește o primă utilizare a conceptului de către filosoful iluminist Francis Bacon, deja în 1626, în una din scrierile sale. în 1668, conceptul apare în scrierile filosofului platonician Henry More, iar în 1857 este folosit într-o accepțiune asemănătoare celei din psihopatologia actuală, de către medicul Tomes, cu referire la capacitatea japonezilor de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
New York, Holt, Rinehart and Winston, 1968). Kramer, S.N.: History Begins at Sumer (New York: Doubleday, Anchor, 1959). ---------------: Sumerian Mythology (New York: Harper & Row, 1961). ---------------: The Sumerians (Chicago: University of Chicago Press, 1963). Larue, G. A.: Old Testament Life and Literature (Boston, Allyn&Bacon, 1968). Murray, M.A.: The Splendour That Was Egypt (New York, Hawthorn Books, Inc., 1963). Oppenheim, A.L.: Ancient Mesopotamia (University of Chicago Press, 1964). PARTEA A II-A MARILE TRADIȚII ETICE 4 Etică indian] PURUßOTTAMA BILIMORIA Preambul Deseori se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primelor principii? ("Este evident că trebuie să cunoaștem primele principii cu ajutorul inducției", pretinde el). Ce rol are intelectul intuitiv și cum se raportează la el inducția? Lăsând la o parte opiniile de mai târziu asupra inducției aristotelice (considerată, de Fr. Bacon, numai ca silogism inductiv, așadar ca inducție completă; pe baza acestui model, socotită astfel și de alții), putem constata că în Analitica secundă, există un întreg scenariu al inducției, care are rolul de a stabili reguli primare ale constituirii cunoștinței
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă nu a fost proiectat ca atare acest demers de lămurire, dar când știm că sensul său se află în legătura dintre judecată și imagine, când, cu toate acestea, el încă se lasă așteptat, sunt: teoria idolilor a lui Fr. Bacon, teoria experienței și judecății a lui Husserl și teoria experienței pre-judicative a lui M. Merleau-Ponty. Toate acestea, așadar, referitoare la cercetarea legăturii necesare, din perspectivă judicativ-regulativă, a imaginii cu judecata. Indice bibliografic Lucrări citate și consultate Afloroaei, Ștefan, Lumea ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființa umană pentru a deveni eventual stăpân pe domeniul său terestru. Perspectiva a migrat de pe pânzele artiștilor Renașterii la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluministă, devenind principalul instrument conceptual pentru a reface lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era mult mai interesat În utilizarea naturii decât În contemplarea ei. El prefera Întrebarea cum sunt lucrurile Întrebării de ce. În lucrarea sa fundamentală, Novum organum, el schițează o nouă și radicălă schemă pentru organizarea lumii naturale, pe care a numit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de știință face cam același lucru pe masa de laborator. Natura a Încetat să fie un domeniu privit cu uimire și teamă și a fost redusă la resurse care așteaptă să fie transformate după imaginea omului. Înarmat cu cunoștiințe obiective, Bacon a prezis ca va fi posibil să „extindem limitele imperiului uman până la influențarea tuturor lucrurilor posibile”12. În timp ce anticii vedeau cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care așteaptă să fie transformate după imaginea omului. Înarmat cu cunoștiințe obiective, Bacon a prezis ca va fi posibil să „extindem limitele imperiului uman până la influențarea tuturor lucrurilor posibile”12. În timp ce anticii vedeau cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură. Făcând uz de metoda științifică, natura putea fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cunoașterea ca pe o fereastră spre divinitate, Bacon a văzut-o ca pe o modalitate de a domina Întreaga natură. Făcând uz de metoda științifică, natura putea fi „forțată din starea ei primară și modelată”13. În toate scrierile sale, Bacon, a pus accentul pe nevoia de a lansa un atac concentrat asupra naturii. Prin intermediul metodei științifice el a afirmat că avem „puterea să cucerim și să subjugăm” natura și „s-o zguduim din temelii”. Scopul noii științe, a spus Bacon
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]