5,096 matches
-
Mângâie-mă ploaie,Cu picurii tăi,Simte-mi bucuria,Cănd alerg prin ei!... XXII. IUBESC... DE NELUTA STAICUT, de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016. Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin, Iubesc doina cea frumoasă, Iubesc balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
ei, Iubesc și pe Fecioara Maria, Iubesc mămăligă vârtoasa pe masă, Iubesc pâinea cea copta pe vatra, Iubesc fantezia și chiar bucuria, Iubesc și pe tata Aglaia, ... Citește mai mult Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin,Iubesc doina cea frumoasă,Iubesc balada cea tărăgănata,Iubesc Miorița cea mult cântată,Iubesc sârbă, hora și chiar perinița,Iubesc și pe neica Bădița,Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau,Iubesc pe Creangă și pupăza să,Iubesc pe Coșbuc alături de Mama,Iubesc pe Enescu cu rapsodia
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
28 noiembrie 2016. Prof.dr.Constantin Dobrescu Autorul dedică aceste modeste rânduri despre ing. Petre Lucaciu preotului stavrofor Radu Botiș din Ulmeni Maramureșului, distins om de cultură și patriot de excepție, precum și fiicei sale Andreia, care prezintă cu talent și hâr Balada lui Vasile Lucaciu. Acesta s-a născut la 15 ianuarie 1866, la Baia Mare, ca fiu al preotului institutor Mihail Lucaciu. Era fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu (1852-1922), supranumit „leul din Sisești”, om politic și luptător pentru drepturile românilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
laudae”. Citește mai mult Prof.dr.Constantin DobrescuAutorul dedică aceste modeste rânduri despre ing. Petre Lucaciu preotului stavrofor Radu Botiș din Ulmeni Maramureșului, distins om de cultură și patriot de excepție, precum și fiicei sale Andreia, care prezintă cu talent și hâr Balada lui Vasile Lucaciu.Acesta s-a născut la 15 ianuarie 1866, la Baia Mare, ca fiu al preotului institutor Mihail Lucaciu. Era fratele mai mic al lui Vasile Lucaciu (1852-1922), supranumit „leul din Sisești”, om politic și luptător pentru drepturile românilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
CREDO, concurs organizat de 15 ani de Nicolae Băciuț director al Direcției pentru Cultura Mureș. Festivitatea de premiere a celei de-a XV-a ediții a avut loc în cadrul Proiectului cultural - educativ - științific și de divertisment, pus sub genericul Tabăra Baladele verii, si care a cuprins și alte câteva module: Bibliotecă de vacanță - Să citim în fan (15 elevi, coordonați de Secția împrumut carte pentru copii, bibliotecar Lihăt Carmen și Bibliotecă Ibănești, bibliotecar Mân Nicoleta); Terapii complementare, coordonat de Angela Socolean
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
CREDO, concurs organizat de 15 ani de Nicolae Băciuț director al Direcției pentru Cultura Mureș.Festivitatea de premiere a celei de-a XV-a ediții a avut loc în cadrul Proiectului cultural - educativ - științific și de divertisment, pus sub genericul Tabăra Baladele verii, si care a cuprins și alte câteva module: Bibliotecă de vacanță - Să citim în fan (15 elevi, coordonați de Secția împrumut carte pentru copii, bibliotecar Lihăt Carmen și Bibliotecă Ibănești, bibliotecar Mân Nicoleta); Terapii complementare, coordonat de Angela Socolean
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
DE ADINA MARIA DIACONESCU TOAMNA Coboară încărcată de rod ca răsplată muncii țăranului în cele două anotimpuri anterioare, în care cu râvnă și sudoare prevestea belșugul sub oblonul tras peste hambare. CERNA Însoțit de adierea vântului, ca un ecou de baladă prin pădurile de fag coboară în cascade ca un balaur uriaș, unduind printre câmpii, și până la Dunăre, înnobilându-le, râul Cerna. Adina Maria Diaconescu, cls. a VII - Școala gimnazială Com. Lăpușata - Vâlcea ... Citește mai mult POEZII DE ADINA MARIA DIACONESCUTOAMNACoboară
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (3) - ULTIMA PARTE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (3) (Continuare) În timp ce Nerun era încă în simbria boieroaicei cele hapsâne și nerecunoscătoare, prin satul unde trăise
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > BALADA LUI NERUN (3) - ULTIMA PARTE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada lui Nerun (3) (Continuare) În timp ce Nerun era încă în simbria boieroaicei cele hapsâne și nerecunoscătoare, prin satul unde trăise Nerun, trecu un negustor bogat cu un car mare plin de lucruri frumoase și de preț. Deși rar, acesta obișnuia să
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
tăi, cu tot! Eu voi pleca în lume unde voi vedea cu ochii! Și voi munci precum cel mai sărac om din lume! Să nu mai aud niciodată nici de zloți, nici de trai bogat și neomenesc!... (Sfarsit) Referință Bibliografică: Balada lui Nerun (3) - Ultima parte / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
și o legatura spirituală prin faptul că atât noi, cât și plantele și toate fiintele, suntem rezultatul creației universale. Ne unește originea comună. Folclorul nostru - mai ales când este vorba de iubire dar și de vremuri de restriște că în balade - este plin de evocări privind codrul, pădurile, florile arborii, plantele tămăduitoare. Aici îl voi cita pe Academician Dr Fărm Ovidiu Bojor care se îndreaptă în acest deceniu spre centenar, și-l sărbătorim cu multă prețuire an de an - domnia sa fiind
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
Sonete > SONETE CU RĂSUNETE 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului se scutura floarea de tei dar nu se scutur anii mei se duce ploaia din petale mai pică rar balade nu de jale e vreme de potire și pocale dar lasă-mă să te petrec agale pe fir de păpădii struguri de vii și să mă ocolesc de tine tu grădina mea cu fulgi de nea și glas de turturea
SONETE CU RĂSUNETE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373463_a_374792]
-
Creatie > CATRENE CU MIGRENE 6 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1997 din 19 iunie 2016 Toate Articolele Autorului nici o sudalmă nu-mi socoate întregul drum al somnului meu ca în apă luna frământă lumini peste catrenul meu balade se zvonesc prin frumuseți de cuvinte nu pentru Sinele meu icoana e tot pe perete de suflet doar tămâia zbucium aromat cădelnițat Referință Bibliografică: CATRENE CU MIGRENE 6 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1997, Anul VI
CATRENE CU MIGRENE 6 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373576_a_374905]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eu gata șanț de plecare Mi-am scos pașaportul și viza Dar nu știu tặrâmul spre care Mi-oi duce de-acuma
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
mamặ, n-am frate, Șanț mielul cel slab dupặ turmặ Și dorul de țarặ mặ roade. Mặ-ntorc deci la vatrặ, acasặ Adesea ĵn tainặ mi-am zis Durerea de aripi m-apasặ Nu știu de-i aevea, sau vis? Referință Bibliografica: BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (Parodie) / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
Acasă > Poezie > Credință > BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND - Vinerea Patimilor - 1919 Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
Acasă > Poezie > Credință > BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015 Toate Articolele Autorului BALADA PREOȚILOR ROMÂNI MARTIRI DIN ȘIMAND - Vinerea Patimilor - 1919 Închinare: Pios omagiu Martirilor Preoți ortodocși români din Șimand: Cornel Popescu și Cornel Leucuța care în Vinerea Patimilor din anul 1919 au fost urmăriți, prinși prin trădare și legați unul de altul
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
de Cintei Duce apă plâns și dor Prin câmpul de mohor... O troița la răscruce, De ei aminte-aduce. La biserică-n Șimand, Bustul lor străluminat - Loc de ruga, pomenire - A satului întreg cinstire. Șimand, Hațeg, 1956-2015 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1583, Anul V, 02 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
sufletul înnegrit de goana nebună după partea materială a vieții, lux și huzur. Inedită este și includerea în volumul poetului gorjean a doi autori - Alexie DUȚĂ și Ionel PARASCHIVESCU, cu ale lor peripluri cu ecouri și nuanțe folclorice - doine și balade. Acest fapt denotă generozitatea lui Ion C. DUȚĂ, ce dăruiește firesc din crâmpeiele sufletului său ales. OPINII ȘI OBSESII reprezintă povestea unei vieți întregi - dinamică, vie, cu bucuriile și tristețile, satisfacțiile sau nemulțumirile ei, dar pe care poetul o trăiește
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
de omenie. Și așa au și ajuns! Cel care s-a străduit, nu ușor, ca să fie preot, părintele Gheorghe Bârjovanu nu s-a dezlipit nici o clipă de ea. Viața părintelui, înrădăcinată acasă, lângă mama sa, a căpătat întruchipare străveche, de baladă. Numai altădată copiii rămâneau acasă. Azi se împrăștie în toate zările pământești, împinși de speranță, așteptați de lume! Nu s-a-nstrăinat de așezarea natală, nu s-a îndepărtat de conlocuitori, nu și-a părăsit mama. Nu s-a putut familiariza cu
PR. GHEORGHE BÂRJOVANU. MAMA, CUVÂNTUL DINCOLO DE CUVÂNT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371515_a_372844]
-
din textul lumii, dintr-un mental pe care l-au consacrat romanticii în poeme de factură fantastică inscriptibile în tema călătoriei mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra baladă Lenore, ori maghiarul Aràny Jànos (1817-1882) cu nu mai puțin celebrul pantum Viteazul Bor, cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
călătoriei mortului în compania unui partener viu: cele mai la îndemână exemple fiind germanul Gottfried August Bürger (1745-1794) cu celebra baladă Lenore, ori maghiarul Aràny Jànos (1817-1882) cu nu mai puțin celebrul pantum Viteazul Bor, cărora le-am alătura ilustra baladă folclorică românească Voica, impecabil înterpretată de Tudor Gheorghe. Revenind la Gina Zaharia, întâlnim un poem în care războinicul apare de peste moarte s-o răpească pe cea care-l așteaptă. El e, rând pe rând, haiduc de ninsoare, soldat care nu
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
ne primejduim veșnicia și propria mântuire. Partea a doua a volumului se intitulează „Cântec și rugă” - și cuprinde poeme-rugăciuni de aceeași factură spirituală. Poeta cere răbdare, îngăduință, iertare, tărie în credință. Unele poezii sunt scrise în rimt de doină sau baladă. „Binecuvântare”; „Cântec și rugă”; Sămânța cea bună”; „Venim la tine, Maică!” sunt exempe în acest sens. Un frumos pastel primăvăratic este „E luna mai” - în care poeta aduce slavă naturii, ca și creație a lui Dumnezeu. Un alt pastel, la fel de
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
acoperit cu folie, să încerce măcar să vadă dacă nu uitase cumva să cânte. Se strecură pe lângă florile de trifoi fără să fie văzut sau auzit de cineva, după care, așezat pe o piatră rece, începu să cânte la vioară o baladă tristă cum era sufletul lui. În sunetele ascuțite ale viorii sale, i se păru că aude ceva. Se opri și ascultă cu atenție. - Viorel, tu ești? Tresări, nevenindu-i să creadă că era vocea dragului său prieten dispărut. - Hărnicel, unde
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
de Marcel Dragomir, „Mă gândesc la dumneata” de Edmond Deda), Aura Urziceanu („Mai rămâi și nu pleca” de Marcel Dragomir), Margareta Pâslaru („Cu tine” de V. Veselovski - Premiul Radioteleviziunii 1965, „Liniștea mea” de Gelu Solomonescu), Margareta Pâslaru și Marina Voica („Balada” de Radu Șerban), Dan Spătaru („Prietene” de Temistocle Popa), Aurelian Andreescu („Te-ai schimbat” de Petre Mihăescu), Mădălina Manole („Fără dragostea ta”, „Vino, dragoste”, „Marea, cât dragostea noastră” de Șerban Georgescu), Mirabela Dauer („Să știi că nu e adevărat” de
A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ AUREL STORIN! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374930_a_376259]