1,747 matches
-
a recăpătat-o însă, fiindcă farmecul ei persuasiv i-a făcut pe tinerei să vrea să facă studii românești. Uneori ajung mai devreme și încă o prind la curs. Mă lasă mască ce greu se învață conjugările și declinările la banalitatea care este propria ta limbă. Îi urmăresc cum se chinuie să învețe româna, fascinați de ochii ei verzi-strălucitori și foarte expresivi, incapabili să ascundă ceva. 27 septembrie Surprise, surprise! Ieri pe la 11 p.m., cum zic ei, au venit Adina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
asemănătoare. La noi, prima supărare a devenit publică în 1994, prin cartea Ancăi Manolache Problematica femenină în Biserica lui Hristos (Mitropolia Banatului. Timișoara). Prin necuviință, ele vor înțelege ceea ce au văzut cu ochii lor la Oxford. Adică ceva de o banalitate cumințică foc, pentru culturile noastre. A fost doar o speranță. Nu, nu a fost cu putință să sparg zidul tăcerii despre acest subiect. Și în comunism era tot o imensă rușine. Formal, oamenii nu trebuiau să facă dragoste și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Da, e prieten cu Irina. Da, da, Irina, Irina Radovici. Nu, nu în sensul în care... nu, pur și simplu, prieten. Da, știu. Am auzit de el, multă lume a auzit, dar nu-l cunosc personal. Nu pot relata decât banalități știute de toți. Toată lumea cunoaște legenda Ianuli. Vancea s-a foit după țigări, nu le gasea, camera plutea într-o ceață cenușie. — Un om retras, se spune. Nu mai e cel de altădată, spune lumea. Foarte retras, am auzit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Vancea balansa de pe un picior pe altul, răsfoind ziarul în care nu găsea răspuns. Limbajul era aidoma tuturor ziarelor accesibile de-a lungul și de-a latul țării, un model, nu se putea desluși nici cea mai vagă deosebire. Sub banalitatea perfectei adaptări la mediul din jur, functiona statutul special? Pepiniera-model a subteranei, pregătită a-și desăvârși, treptat, organizarea sectară, potențialul de intervenție? Fotografului Octavian i s-ar fi potrivit, desigur. Dar celorlalți? Cum primesc și cum înțeleg comenzile-tip? Viata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
era ușor să fie văzută de către vecinul Vancea. Absența micuței doamne stăruia, ca o permanență codificată, tainică. Iar când apărea, în sfârșit, părea să contrazică magia prin care se întruchipase. O apariție absolut concretă și perfect oarecare: doamna doctor Gafton. Banalitatea prezenței nu contrazicea doar, ci potența forța insidioasă a absenței. Imprimată în vibrația tăcerii și în ritmările sonore ale mesajelor casnice, o iradiație învăluind imperceptibil întreg cadrul domestic, migrând bizar și continuu, n-aveai cum s-o înfrunți. Vastă, stinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rare, luna absentă, zadarnic ai căuta pe cer interlocutorii. De câteva ori a simțit, parcă, în preajmă, umbra obsesivă a urmăritorilor. Trecut de miezul nopții. Ora coșmarurilor, ora lui Toma... — Oamenii pot orice, vânătorule Toma A. Toma. Poți cita această banalitate în rapoartele pentru Arhiva Suspiciunii. Abia de au timp, captivii, să se înțeleagă pe ei înșiși, pe scurtul traseu care le este îngăduit. Abia de pot evalua proba de desfigurare numită om. Cine mai bine ca voi să le știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
însă le‐am cuprins prin diferite povestiri, fie ca erou principal, fie ca povestitoare și nu e cazul să mă lansez aici ma i mult decât cere un CV sentimental. Mama e o povestitoare înnăscută. Ea nu se pierde în banalități și nici nu cade în ficțiuni pentru a da amploare narațiunii. Face selecție în ceea ce spune, cu credința că mi‐ar folosi mie în explorările mele istorice, social e, folclorice. Ea știe tot ce s‐a întâmplat în satul nostru
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sună ridicol, dar așa simțeam. Când ești îndrăgostit, mintea îți e înțesată de clișee amoroase care devin și mai prezente când ești părăsit. Nimic original. Trăiești stări pe care nu le-ai mărturisi altuia, pentru că te-ai simți umilit de banalitatea cuvintelor. Yoga m-a salvat. Am început s-o practic din ce în ce mai des, când mi-am dat seama că nu mă mai pot gândi la nimic altceva decât la cerințele cursurilor. Era o oră și jumătate benefică, în sensul că mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lui Felix Amadeo și avea tot felul de conexiuni interlope. Prin acestea a reușit să-l pună pe unicul său fiu în cel mai prestigios liceu. Pardon, colegiu. Nu am fost interesat de conversația celor doi, crezând că va conține banalități cotidiene și școlare. Eram prea absorbit de discuția ce începea să se înfiripe între Filip și o colegă din banca din spatele nostru, Teodora. Deodată, atenția tuturor colegilor mei a fost atrasă către fața clasei, unde discuția dintre șeful nostru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
primei părți a acesteia, intitulat chiar „Mysticism and magic“. Marta Petreu susține că începutul prelegerii lui Nae Ionescu e împrumutat din primele pagini ale capitolului „Caracteristicile misticii“. Dar avem de-a face acolo cu o afirmație de cea mai mare banalitate, care explicitează chiar tema prelegerii: distincția dintre cele două atitudini spirituale. Cum altfel ar fi putut începe și unul și altul? Apoi ea face lista caracteristicilor - antinomice - ale magiei și misticii din cursul lui Nae Ionescu, declarându le un „rezumat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
chiar gunoaie, produc o puternică scindare între pregătirea clasică a actului de creație și spontaneitatea ce-i ia locul. Realitatea nu mai e reprodusă cu ajutorul pensulei și a culorii ci direct în tridimensionalitatea sa, iar parafrazarea ei capătă alte dimensiuni. Banalitatea realității cotidiene este ridicată prin cel mai simplu act (aducerea în fața publicului) la rangul de realitate estetica. Acest lucru însă îl facea mai ales Marcel Duchamp cu ready-made urile sale (începand din 1917 cu Fântâna), rupte din cadrul lor funcțional și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
contemporane. Artiștii lucrează cu interacțiunea, spectacolul, limitele sau lipsa lor, instalațiile fiind un laborator al structurilor și metodelor de gestionare și implicare a publicului. Observăm cum atât spiritul dada cât și alte mișcări de natura neodada, fac posibil jocul cu banalitatea, calcule cu hazardul, creația fără constrângeri și exprimarea fluidă a vieții sau a artei. Gramatica procesului creativității devine una dominată de șansă și mediu, înțeles ca ambient al desfășurării unei interacțiuni constante între artist și privitor. Schimbări și atribuiri de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
purtând numele Maria, și venită dintr-o țară Îndepărtată, semăna leit cu Ana, soția vânzătorului de pâine, soție care decedase În urmă cu câțiva ani... ** Și nu rămâne decât să te Întrebi: toate Întâmplările din viața unui om sunt simple banalități sau destinul este scris pentru fiecare În mare taină? Îmbrățișarea de “adio” Singura și ultima Îmbrățișare adevărată! Era un moment sfâșietor, de nesuportat, acel moment... A nins două săptămâni fără Întrerupere. Zăpada s-a așternut Într-un strat gros, pe
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Enumerau florile pe care le aveau În balcon sau În grădinița de la țară, cum le Îngrijeau și cât de mult țin la ele. În cuvinte simple, bâlbâieli și fraze fade, lipsite de orice urmă de frumusețe a exprimării. Pe lângă atâtea banalități, intervenția și expunerea mea era ca un balsam pentru suflet. Dar... “nimicnicia” ce poate percepe, Înțelege... “Să nu cumva să vii cu ceva deosebit deoarece “umbrele” se pot abate asupra capetelor lor. În acel moment se făceau și schimbări radicale
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Relațiile umane reduse atât de strict și, într-o oarecare măsură, frigul arctic și bogăția zăpezii au curățat-o de ceea ce era de prisos. întreaga întâmplare nu era de fapt ieșită din comun, ci mai curând trivială sau de o banalitate nesfârșită. Hotărâtoare a fost, poate, chiar lipsa ei de ciudățenie. Scriitoarea simțea o recunoștință fără margini pentru ținutul din Norsjö, pentru întreg Västerbottenul. Acum venise să le mulțumească împrejurimilor sterpe, pline de măreție, precum și populației. în ultimele decenii nu făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
o dimineață de toamnă. Nu era deci nevoia de a combate frigul de-afară, ci mai mult de a-mi încălzi mișcarea interioară care, la sfârșitul unei zile de muncă, ar fi generat în fine o frază mai presus de banalitate. Ea, fraza, tocmai se închega pe la ora patru, când ușa se deschise (nu ușa biroului, eu eram deja în lumea mea, din care Portia se vede ca într-un acvariu) și apăru tata, înalt și mai ales slab, cu fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
dat pe spate și prins cu o bentiță, iar ochii căprui, de obicei nefardați, Îi străluceau de sub un strat gros de mascara. ― Cine ești și ce-ai făcut cu Bianca cea normală? am râs eu. Bianca chicoti. ― Nu Îmi place banalitatea. Așa măcar am ocazia să mă fac remarcată. Și arată cool! ― Arată cool! am repetat eu dându-mi ochii peste cap. Aveam Îndoieli În privința asta, dar cu siguranță atrăgea atenția. Aproape toată lumea se uita la noi. Am grăbit pasul, traversând
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
mituri pune stăpânire cu lăcomie asupra oricăror evenimente surprinzătoare sau misterioase, din cariera acelora care s-au distins cât de cât de semenii lor și inventează o legendă de care apoi atașează o credință fanatică. Este protestul romantismului idilic împotriva banalității vieții. Evenimentele legendare devin cel mai valabil pașaport al eroului către nemurire. Filosoful ironic reflectează zâmbind că Sir Walter Raleigh este întronat mai sigur în amintirea omenirii pentru că și-a întins pelerina dinaintea Reginei Fecioare pentru ca aceasta să pășească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
drumul fără să li se întâmple nici un fel de evenimente deosebite. Nu-mi mai produceau nici cea mai mică surpriză, și când îi întâlneam știam destul de bine din capul locului ce o să spună. Până și idilele lor erau de o banalitate plicticoasă. Eram cu toții ca niște tramvaie care merg de la un cap de linie la altul pe șinele lor, și se putea calcula destul de exact numărul de pasageri pe care aveau să-i transporte. Viața era orânduită prea agreabil. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
te gândești fără un râs batjocoritor sau fără să dai jenat din umeri. Natura îl făcuse bufon. De fapt era pictor, dar picta foarte prost. Îl cunoscusem la Roma și încă nu-i uitasem tablourile. Avea un entuziasm sincer pentru banalitate. Sufletul lui palpita de dragoste pentru artă și picta modelele care trândăveau pe scara lui Bernini din Piazza di Spagna, fără să fie impresionat de pitorescul lor evident. Iar atelierul lui era plin de pânze pe care făcuse portrete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Stroeve. Și apoi îmi mai arătă și alte lucrări. Am descoperit că și la Paris zugrăvea exact aceleași lucruri banale, de un pitoresc naiv, pe care le pictase ani de zile și la Roma. Totul era fals, nesincer, de o banalitate vulgară. Și totuși, nimeni, nici un om nu era mai cinstit, mai sincer și mai deschis decât Dirk Stroeve. Cine oare ar fi putut dezlega enigma acestei contradicții? Nu știu ce mi-a venit să întreb: — Apropo, n-ai dat din întâmplare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
său. Dirk Stroeve avea pasiunea unui Romeo în trupul lui Sir Toby Belch. Avea o natură blândă și generoasă și totuși făcea gafă după gafă. Era înzestrat cu un simț adevărat al frumuseții, dar și cu capacitatea de a crea banalități; avea delicatețea specifică marilor sentimente, dar maniere ordinare. Era în stare să se comporte cu mult tact când era vorba de treburile altora, dar n-avea tact deloc când era vorba de ale lui. Ce farsă crudă a jucat Natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de lângă noi și rămânând necunoscuți lor. Suntem ca niște oameni trăind într-o țară a cărei limbă o știu atât de puțin încât deși ar avea de spus tot soiul de lucruri frumoase și profunde sunt osândiți să rămână la banalitățile unui ghid de conversație. Creierul lor clocotește de idei și ei nu-ți pot spune decât că umbrela mătușii grădinarului e în casă. Impresia finală a fost aceea a unui efort prodigios de a exprima o stare sufletească și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de acest gen s-a stins astăzi din lipsă de idealuri. A mai spus că, întorcînd spatele vieții și bunurilor ei când aș fi putut să mă bucur din plin de ele, înseamnă că atentez odios împotriva propriei mele persoane. Banalități, locuri comune, vorbe de clacă! Unde era elocința care mă entuziasmase cîndva? Frazele maestrului sunau calp de astădată, le lipseau căldura și forța. Ce rost ar fi avut să-i înșir tot ce s-a întîmplat, că am răpus viața
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
scăpând dintr-un nor, ne-a inundat cu un val de argint. Mihaela deveni ireală ca o făptură descinsă din vis. ― În noaptea asta luna oficiază numai pentru noi. Nu crezi? Ea a înclinat concesiv din cap. N-o interesa banalitatea ce-i debitasem, altfel ar fi găsit o replică. După un timp mi-a spus: ― Dor, nu vreau să aud din gura ta decât două, numai două cuvinte... Știi care sînt? ― Cum să nu? "Te iubesc!" A încuviințat din cap
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]