1,932 matches
-
torturați. Tot Popa menționează o scenă dramatică după moartea lui Alexandru Radovan, la care contribuise și Grama: 'Ce, eu l-am omorât? L-au omorât cei de la 104 și, în definitiv, ce ți-e milă de el? A fost un bandit. Eu fac ce-mi dictează conștiința mea. Ce-o să-mi facă, altă condamnare n-o să-mi dea'. Se pare că a cerut el însuși să meargă la Canal și a fost transferat în martie 1951. Sucegan i-a spus că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să șteargă sângele și urmele de violență din celulă, ajutați de Gheorghe Roșca. Țurcanu a anunțat calm gardianul: 'Domnu șef, anunțați doctoru că a încetat să mai bată inima unui bandit!'. Silvestru Nanu a fost și el martorul uciderii lui Niță și adaugă că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: ' Nu mă omorâți, dom Țurcanu!'. Aurel
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care l-au torturat la o cameră de la parter. Totuși, la scurtă vreme după acest incident, în cameră au sosit directorul Gheorghiu și celălalt ofițer politic, Avădanei, primul strigându-i: 'Ce, mă, Pangrate, nu vrei să te faci om, tot bandit ai rămas? Unde sunt ceilalți, aduceți-i înapoi, ca să-l învețe minte odată!'. Realizând că administrația este complice și nu are scăpare, Pangrate a sărit la geam și a țipat: 'Sunt Pangrate, la camera 103, sunt bătut și chinuit încontinuu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a cedat în anchete fiind șantajat că nu va primi sângele necesar condiției sale de TBC-ist. Mai târziu, închis fiind la Aiud, și-a manifestat din nou instinctul de conservare în diverse situații, cu toate că avea puternice izbucniri împotriva colegilor 'bandiți'-reminiscențe din perioada de la Gherla. A reușit totuși să supraviețuiască închisorii, iar după eliberare, survenită în 1964, a lucrat la biblioteca societății medicale din Sibiu. Destinul său este foarte controversat, în mare parte și datorită refuzului constant de a vorbi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o declarație a sa semnificativă: 'Mi-e groază de tot ceea ce am făcut și nu sunt crezut'. Procurorul spune că, după eliberare, Romanescu s-a prezentat la Securitatea din Oradea și 'și-a demascat părinții și toți cumnații ca fiind bandiți, pentru a putea obține încrederea organelor de stat și a deveni informator'. Emil Sebeșan Născut la Simeria pe 15 martie 1926, Sebeșan era student în anul III la Facultatea de Agronomie din Timișoara și unul dintre liderii tineretului țărănist din
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de la brigada 13 l-au șicanat permanent. Odată au agățat o funie într-un loc pe unde trecea Simionescu, care s-a făcut inițial că nu o vede; au pornit de aici reproșurile: Ce, te faci că nu vezi funia, banditule? Este pentru tine, porcule. Nu meriți altceva, după nenorocirile pe care le-ai adus poporului român în 25 de ani de beznă. De ce nu-ți bagi gâtul în lanț, dacă ești om de onoare? Atunci te-am crede că ești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
care le-ai adus poporului român în 25 de ani de beznă. De ce nu-ți bagi gâtul în lanț, dacă ești om de onoare? Atunci te-am crede că ești om de atitudine. Dar ți-e frică că te doare, banditule!. Ion Cârja s-a întâlnit cu el pe când era bătut deja, iar Simionescu i-a mărturisit: Simt că voi înnebuni. Mi se fac cele mai îngrozitoare șicane și, în fiecare seară, sunt obligat să ascult insultele care se aduc generației
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a privit cu suspiciune, bănuind că ar încerca să evite implicarea în torturi. Probabil amenințat, adaugă mai târziu că a participat 'cu mult zel' la bătaia cruntă de pe 25 decembrie, pentru a-i demonstra lui Țurcanu că nu pactizează cu 'bandiții'. A fost inclus chiar în 'comitetul' camerei, alături de Adrian Prisăcaru, Popa 'Țanu' și alți doi deținuți. A fost folosit ca agresor și în alte camere din Pitești până în martie 1950, când a fost transferat la Brașov, după discuții cu directorul
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost torturat în prezența gardienilor. L-a înfruntat și pe Stoian când acesta îi smulgea unghiile, spunându-i că îl compătimește pentru că autoritățile se folosesc de ei și îi vor împușca. Infatuat, acesta i-a răspuns că e un bandit prost, care nu știe cum s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și îi va face ofițeri de Securitate dacă obțin informații
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ședință legionară, ce va constitui prilej de tortură suplimentară. De altfel, când Țurcanu a intrat în cameră alături de alți agresori (Livinschi, Popa, Mărtinuș, Pușcașu, Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: ' Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?'. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: ' Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?', însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: ' Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?'. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: ' Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?', însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe spate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
blând al lui Ungureanu, care i-a spus că plânge pentru durerea fraților, l-a enervat pe Zaharia: ' Cum, nu te-au bătut? Ia să-i faci tu o caracterizare și să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?'. Ungureanu a răspuns simplu: 'Fratele Bordeianu este un om blajin'-declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie. Dumitru Bordeianu spune că, deși era o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost bătut la tălpi și pe tot corpul gol, obligat să alerge fără haine în jurul camerei și să strige: 'Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț'. Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni să își facă nevoile: 'Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați!', iar K. a fost pus să le mănânce pe toate: ' O viață întreagă ai mâncat căcat în amvon, acum să-l mănânci în fața noastră, ca să te vedem!'. Supliciile nu s-au încheiat aici, căci același
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
erau niște fățarnici. Mulțumesc reeducării că mi-a dat posibilitatea să mă trezesc și să văd realitatea. Am fost crescut în promiscuitatea familiei burgheze și am fost imbecilizat de educația național-creștin-legionară. Vreau să lupt și să ajut și pe alți bandiți să se trezească la realitate. Este dificil de precizat numărul celor care au murit din cauza bătăilor, în primul rând prin lipsa documentelor. Mulți deținuți au murit după o perioadă de câteva luni ori la câțiva ani după ce au fost torturați
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de poliție” din numărul 2 al săptămânalului, unde citim: „Luptătorul”, oficiosul lui Teodorovici, își îndreptase atacurile împotriva unității noastre naționale, iar pe de altă parte căuta să învrăjbească populația, denigrând autoritățile, desigur pentru a înlesni operațiile lui Teodorovici. Acest ingenios bandit prinsese rădăcini în Cernăuți și pentru izbânda ideilor sale își organizase ziarul „Luptătorul” unde grupase oameni de teapa sa spre a face apologia banditismului și școalei crimei... ...După prinderea faimosului asasin Teodorovici și a celor trei membrii din banda sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cum se pot păstra proaspete ouăle, boli de gură și de picioare la vite (febra aftoasă etc.). Se publicau și atunci diferite curiozități ori fapte de viață ca acestea: un fiu își omoară tatăl; nuntă sângeroasă la Tătărășeni; uciderea fiorosului bandit Tcaciuc; Voievodul Mihai avansat caporal în batalionul vânătorilor de munte etc. Să insistăm mai pe larg asupra a două știri din pagina informativă a Foaei : „Copil ținut în cușcă” cu detailarea: Poliția din orașul Suceava, primind o reclamație, a făcut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pașcanu de 75 de ani, omorându-l pe loc”... 123 Informatorul Bucovinei din 13 septembrie 1931 este realizat ca și primele numere, cu o singură semnătură R.V., cu articole despre traiul zilnic din Bucovina, un material despre „o luptă cu bandiții Teodorovici și Tcaciuc a poliției și jandarmilor, dar și despre... cum se câștigă milioanele. Era vorba despre Romul Boilă, un nepot al lui Iuliu Maniu care avea datorii la Banca Albina din Sibiu mai multe sute de mii, dar, după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și strigăte disperate. Ca prin minune gloanțele nu le atingeau. Jurowschi, Voicov și alți câțiva cekiști s-au apropiat de ele și le-au pus revolverul la cap, trăgând cât mai multe focuri. ... Nici o victimă nu se mai mișca, dar bandiții tot au mai străpuns trupurile cu baionetele spre a se asigura că nimeni n-a mai rămas în viață. Trupurile celor în agonie se mototoleau pe jos în poze înfiorătoare și cu fețele desfigurate de groază și de sânge. Podeaua
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bine și noi, soția mea și cu mine, îi prezentăm omagiile noastre pline de simpatie. Vă trimit urările mele de mai bine, Stig Wikander P.S. Bineînțeles, căderea Anei Pauker a bucurat pe toată lumea - dar ce înseamnă asta? - mereu vor exista bandiți care s-o înlocuiască... ȘȘAm remarcat prea târziu că am trimis cartea lui Abrahamsson la o adresă greșită, scriind arondismentul XVI în loc de XVIII - sper că o veți primi totuși.ȚȚ* XXItc "XXI" ELIADE către WIKANDERtc "ELIADE către WIKANDER" Paris, 7
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
îndeplinit involuntar rolul de cronicar al luptei anticomuniste duse de poporul român. Limbajul utilizat în prezentarea inculpaților este tipic concepțiilor comuniste, în care toți cei care nu erau de acord cu doctrina și programul Partidului Comunist erau etichetați drept legionari, bandiți și dușmani ai poporului. Motivarea sentințelor dovedește pe deplin cele de mai sus". La această oră, cînd inclusiv proiectul de lege a lui Ticu Dumitrescu de deconspirare a Securității ca poliție politică este sabotat de parlamentari, nu se cunoaște și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
printr-o totală neadaptare la sistem. Ești un marginal, un paria, trăitor de azi pe mîine din expediente, la periferia societății. Zurbagiul, eroul lui Zinoviev, "s-a proiectat (în stil existențialist) odată pentru totdeauna cîine de pripas, capră rîioasă, călugăr, bandit, cerșetor, smintit, nebun, pentru (întru) libertate". O astfel de poziționare te imunizează, nu poți fi supus presiunilor, nici ademenit, nu au ce-ți lua, nu au ce-ți oferi. Ultima soluție, a lui Winston Churchill și Vladimir Bukovski este, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la circ: cum se poate ca pentru niște vorbe să primești 25 de ani de pușcărie? Cea mai mică pedeapsă a fost pentru Sandu Jaucă: 7 ani pentru omisiune de denunț; nu-l denunțase pe frate-său! Cometariul securiștilor: "Uite, bandiții, mai și rîd!"" Au apelat la una din formele de rezistență prezentată de Steinhardt. În 1963, va fi eliberat, în urma recursului. În libertate, ca să scape de securiști, care-i cereau să devină informator, îi refuza, declarînd că dacă e nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
oamenii și credincioșii. Eram un mincinos și un farsor... N-a fost suficient atîta. Țurcanu a selecționat vreo 20-30 de oameni dintre cei torturați ca să-și facă nevoile în 15 gamele alăturate, înșirate în mijlocul camerei. Striga Țurcanu la cei striviți: Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați! Sub emoții și lovituri nemaipomenite, cei selecționați și-au făcut necesitățile în gamelele din care mîncau. Apoi a început torturarea mea, să mănînc toate acele materii fecale. Striga Țurcanu batjocoritor: O viață întreagă ai mîncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar nu trebuie admis nimănui". Marea prioritate: "Să avem pe toate sectoarele oamenii noștri, nu se admite o fabrică, o instituție să nu avem ochiul nostru acolo". În ce privește pe cei eliberați, atenționează că trebuie supravegheat, filat. Dacă socotim că este bandit (îi mai) dăm 10 ani de zile. Viața condamnatului depinde de decizia arbitrară a securistului. Despre recrutarea sculei mai dă alte sfaturi: Depinde cum îl recrutăm, poate îl plătim cu bani, sau poate îi facem un cadou. Dacă copilul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spune într-un raport al direcției regionale a Securității din Pitești că, pentru a-i prinde pe frații Arnăuțoiu, rudele și prietenii au fost trași la grindă cu funia, legați cu mîinile la spate, bătuți și trimiși în munte după bandiți. Tot neamul Motreștilor din Vicovul de Jos a avut de suferit ani grei de temniță" (L.H.L.). Erau metode ale NKVD-ului preluate de Securitate și aplicate nu doar din 1948 pînă în 1960, cum credea Ion Gavrilă Ogoranu, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]