2,816 matches
-
prin care fiecare, ele însele și părțile, sunt așezate la locurile și în relațiile estetic- compoziționale cele mai potrivite pentru punerea reciprocă în valoare, parțială și în totalitate. Privind-o, această natură moartă ne trimite cu gândul la Caravaggio. Ecouri baroce se fac simțite în aglomerarea reținută a temei. Vasul de porțelan, prin formă și materialitate, este din altă lume, cea a vestului Europei, mai degrabă, decât ulcioarele noastre răcoritoare și cu iz de lut proaspăt ars. Strugurii brumați, aromați și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
-se, a fost acoperită cu tencuială și a rămas așa, nepictată. Icoanele aflate pe perețI, de dimensiuni variate, sunt lucrate în ulei, în stil neobizantin, de către Eustație Altini, fost student al Academiei din Viena. Sculputurile catapetesmei sunt executate în stil baroc, iar pe pereții interiori se observă la partea superioară o centură ornamentală (tip capitel), denticulată și înflorată, a cărei continuitate este întreruptă de așezarea ferestrelor, de pe pereții laterali și, de cafasul destinat corului, așezat deasupra intrării (peretele dinspre apus). Biserica
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Ioasaf Voinescu, pisania de pe frontspiciu spune: Alte reparații s-au mai făcut în anul 1875, după îndrumările arhitectului Kugler. Ceea ce este original în arhitectura bisericii Frumoasa este îmbinarea fericită a liniei clasice cu cea tradițională locală. Este construită în stil baroc, având în plan forma de navă, cu patru turnuri în stil ucrainean. Intrarea, pe latura de apus, este construită pe un soclu înalt, cu portic în stil doric, având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
are corespondent identic la exterior. Între pronaos și naos există o arcadă susținută de doi pilaștri. Pictura interioară, veche, executată în tempera, este în stilul renașterii, autorii fiind necunoscuț i. Catapeteasma = restaurată în secolul al XIX-lea = este în stil baroc, bogat împodobită cu sculpturi. În exterior, pereții au contraforturi înălțate până la nivelul părții de sus a ferestrelor. Tezaurul bisericii are numeroaae cărți vechi și obiecâte de cult. Mai notăm: În anul 1464 Ștefan cel Mare a donat bisericii un clopot
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
apus, pronaosul are o fereastră. Naosul are tavanul boltit, cu două bolți pronunțate. Pereții au o culoare întunecată și ambele laturi exterioare ale pronaosului au câte o imensă pictură murală reprezentând scene biblice. Catapeteasma și amvonul sunt sculptate în stil baroc și vopsite în bronz auriu. Pereții și bolțile sunt pictate de N. Roteanu. Stranele, pe ambele laturi ale naosului, precum și în absidele laterale, sunt bogat sculptate. În naos se află două candelabre mari și unul în pronaos. Privind exteriorul, remarcăm
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de trecere. Interiorul nu este boltit, tavanul fiind drept, sub formă de plafon obișnuit, pictat cu scene biblice și ornamente geometrice și florale. Întreg interiorul bisericii, inclusiv pridvorul, este pictat în stil neobizantin, de către pictori necunoscuți. Catapeteasma este în stil baroc, cu ramele icoanelor bogat sculptate și vopsite în bronz auriu. Printre obiectele de preț ale bisericii se află și un rând de Sfinte -Vase, din argint, primite în dar în anul 1868 de la Domnitorul Carol I. Se zice că biserica
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
numele lui tuturor acestor tipuri de construcții. O influență deosebită asupra elenismului timpuriu 1‑a avut Lysippus și școala sa. Rea‑ lismul clasic al antichității târzii s‑a transformat către mijlocul secolului al II‑lea î.Cr., într‑un dramatism aproape baroc. Sunt celebre lucrările: Gal murind, ofrandă adusă regelui Attalos I al Pergamului și mai târziu, Nike (Victoria) din Samotrace 11. Ca și grecii, etruscii (cca. 700 î.Cr.‑90 î.Cr.) și‑au construit orașe‑stat care au deținut controlul asupra peninsulei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
atrăgea șantierul bazilicii sfântul Petru și hăul deschis al tamburului. Nu putea să se întoarcă acasă fără să vadă cupola și, mai ales, să și‑o închipuie terminată; deși avea febră mare, tremura și ajuns acasă se aruncase arhitec turii baroce. 20 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, o.c., 10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 76 în pat, dar nu putea sta culcat. Unul dintre prietenii săi, Tiberio Calcagni, îl găsi plimbându‑se prin cameră și‑i
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
corespunzătoare destinației edificiului. De remarcat este faptul că vestibulul reprezintă în arhitectură primul exem‑ plu de spațiu închis cuprinzând în centrul său o scară independentă: este una din inovațiile lui Michelangelo care va fi dezvoltată la maximum de arhitec‑ tura barocă a secolului al XVII‑lea. 4.3. Piața Capitolină În anul 1537, papa Paul al III‑lea îi cere lui Michelangelo întocmirea unui proiect de sistematizare a pieței Capitoline. Ansamblul proiectat de Michelan‑ gelo cuprinde trei edificii, dispuse astfel, încât
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și umbră - un nou stil - care anticipă barocul. 4.6. Paolo Veronese - expertul în trompe l’oeil Impresionat de Tiziano și Miche‑ langelo, Paolo Veronese (1528‑1588) și‑a format un stil mult mai maiestu‑ os, care anticipa arta epocii baroce. În general a pictat fresce imense de plafon în trompe l’oeil în palatul do‑ gilor și a decorat și pictat numeroase retabluri. Temele religioase le‑a pic‑ tat cu aceeași eleganță și măreție ca și în cazul subiectelor mitologice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
apogeul picturii Renașterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci, Raffaelo Sanzio, Michelangelo Buonarroti și în cele ale venețienilor Giorgione, Tiziano, Veronese. Renașterea este dedublarea pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pe care arta creștină o face față de arta profană, care se finalizează în formele baroc și rococo. Acestea reflectă pe deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
deplin o mentalitate aristocrată cu preocupări specifice și cu interes spre lux, spre fast și emfază, elemente regăsite în dezinvoltura barocă. Faptul că la Michelangelo se găsesc premise clare ale barocului este aici relevant. Epoca Renașterii este necesară pentru că dezinvoltura barocă nu se putea manifesta direct, ci era nevoie de pregătirea terenului. Însă trebuie înțe‑ les că în țara unde au avut loc primele manifestări ale Renașterii, Italia, goticul nu a impresionat: Domul din Milano construit în stil gotic era ridiculizat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de vedere fizic și sporește presiunea descendentă. Din punct de vedere vizual, această apăsare este contrabalansată de tendința capului Meduzei de a acționa ca un centru independent, ridicându-se ca un balon. Prin urmare, judecând contribuția greutății în anumite opere baroce - de exemplu, unele dintre figurile lui Bernini -, este esențial nu numai să aplicăm criteriile echilibrului fizic și să admitem că aglomerarea din partea superioară a operei o face prea grea. Un cal ce se cabrează sau o figură gesticulând și care
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dintre contemplarea plafonului și cea a pavimentului. O decorație de plafon este văzută de la distanță și, prin urmare, este percepută în întregime și fără impedimente. Sub un unghi de vedere relativ îngust, privitorul poate surprinde în întregime fresca unui plafon baroc, împreună cu cercul de scene înrudite. Pavimentul, dimpotrivă, este baza multor acțiuni umane, astfel încât, atunci când este folosit pentru decorație, el trebuie să îndeplinească două funcții opuse. Picioarele stau în calea ochilor noștri. Oare nu ar fi ciudat să traversăm pardoseala unei
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
decât dacă ar fi bine ancorată pe plafon sau de pardoseală și adecvată formei clădirii. O pictură realizată pe plafon trebuie fie să-și împartă cu suportul soliditatea fizică, fie să îl depășească, așa cum fac imaginile celeste ale unor bolți baroce. O decorație pavimentală, la rându-i, trebuie să-l asigure pe vizitator că poate să pășească pe ea fără grijă. Lumea privită pieziș Există un alt aspect al relației spațiale dintre privitor și lucrul privit care se cuvine să fie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în felul în care este așezată Cina cea de taină de Leonardo sau de Dieric Bouts (vezi figurile 25 și 120). Totuși, adesea stabilitatea creată de coincidența a doi centri principali nu este avantajoasă pentru artist. În operele manieriste și baroce mai ales, tensiunea izvorâtă dintr-un focar al perspectivei, localizat excentric, corespunde stilului perioadei. Se creează astfel o problemă optică. Schema marginilor convergente este distorsionată de proiecția optică atunci când privim oblic la centrul său, ceea ce se întâmplă cu orice formă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru a crea o contradicție agasantă între un element menținut mic în mod deliberat și importanța sa crucială în cadrul poveștii prezentate. Tensiunea generată printr-un atare paradox a fost foarte la modă în timpul | 111Centrii ca pivoți fazei manieriste a artei baroce. De exemplu, peisajul complex al lui Pieter Bruegel cu subiectul căderii lui Icar (figura 69) este centrat în jurul figurii minuscule a păstorului care privește spre locul căderii mortale din ceruri. Deși el întruchipează unica reacție la tragedia la care asistăm
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dreapta. Acum personajul, în loc să se revolte împotriva șarpantei compoziționale, se sprijină pe axa centrală, susținând-o la rându-i. Pictorul a făcut pace cu lumea. Mi se pare că ambiguitatea care încurajează ambele lecturi ale operei este caracteristică barocului. Stilul baroc este cunoscut ca generator de tensiune în multe feluri diferite. În acest caz, efectul se realizează prin oscilarea privitorului între două imagini semnificative, destul de apropiate pentru a se îmbina în imaginea unitară a unei poziții intrinsec contradictorii. Exemplul următor al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
nască în imagine o mișcare ondulatorie sau circulară. Arta barocului este cel mai elocvent exemplu de compoziție cu linii curbe și contracurbe, din care se realizează o neliniștitoare mișcare a formelor în imagine. Tensiunea acestor relații a dat naștere dramatismului baroc și a iluzionismului pictural, în care formele de arhitectură reală se prelungesc în forme de arhitectură sugerată cu ajutorul picturii, care se bazează pe folosirea perspectivei și a culorii. Tot în același univers de forme se situează și stilul rococo (mai
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
până la ramă, ea este gata de expus. Lucrările de pictură și grafică se prezintă fie neînrămate, mărginite doar de baghete de lemn, fie cu sticlă și colțari, fie cu paspartu și ramă, care poate să fie simplă sau complicată, ornamentată, barocă, constituind în sine un al doilea spectacol de frumusețe. Arta de a compune înseamnă nu numai capacitatea de a organiza expresiv o suprafață sau un spațiu, dar și arta de a descoperi în realitate compoziții gata făcute și de a
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe Argumentare. Discurs. Coerență. Logică 101 referințe Arhitectura limbajelor simbolice 189 referințe Aspecte sociologice ale activității sportive din România 9 referințe Avangardism 50 referințe Axiologie generală 187 referințe Barocul și influențele baroce în literatură 247 referințe Bibliografia cărților de literatură neogreacă (Grecia și Cipru) în România 60 referințe Bibliografia relațiilor diplomatice, economice și culturale românobritanice 140 de referințe Biserica coptă în primul mileniu creștin 50 referințe Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău, ctitorie
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
simfonie a artelor În rugăciune, construită de meșterul Ianachi, Între anii 1635-1639. De dimensiuni nu foarte mari, interiorul are o decorație simplă În marmură, smalț, fildeș și bronz. Exteriorul impresionează prin broderia de piatră, din temelie până la acoperiș, În stil baroc. Actuala Înfățișare a bisericii este rezultatul lucrărilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Noüy, desfășurate În perioada 1882-1904. S-a păstrat structura exterioară datorită căreia biserica este unică În cadrul arhitecturii ecleziastice românești. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul În Întregime
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cantemir Elena, Ignea Marieana () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93557]
-
făcuse mult zgomot în timpul licitației. Pânza înfățișa o scenă care aducea cu scena reală a licitației din urbea transilvană. Ba chiar cineva recunoscuse în tablou câteva mutre din oraș. Tatăl lui Chiril însă avea o adevărată slăbiciune pentru cupidonul acela baroc, rupt, descleiat pe care îl reparase cu mâna lui, apelând la unele detalii și la un meșter tâmplar șvab ce completase, după multe consultații, știrbiturile, cu esența de lemn cuvenită, lăcuind totul astfel încât nu se mai puteau desluși cârpiturile. Abea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de pe Corso Umberto, strada cea mai importantă din Taormina, ne-a lăsat fără grai. Frumusețea Siracuzei, o așezare veche grecească, unde a trăit marele matematician Arhimede este dincolo de orice descriere. Castelul Maniaces, o fortăreață impresionantă, Catedrala din Siracuza în stilul baroc, ruinele unui templu vechi dedicat Athenei, zeița înțelepciunii, Teatrul grec și amfiteatrul roman, ne-au făcut să admirăm cu respect si admirație aceste locuri. Am avut, de asemenea, posibilitatea de a vedea un apus de soare pe malul Mării Mediterane
Sfera by Ancuţa David, Andrieş Andreea, Hărmănescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93594]