KorAP: Find »[drukola/base=basarabean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...123 >

3,060 matches

Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340

moldovenii nu sunt „nemți”, adică niște oameni temeinici, pricepuți și coerenți în acțiune, care să-și dorească și să fie capabili să realizeze un proiect național. Realitatea ultimilor 10 ani este o dovadă. De aceea - ca să reiau ideea - șansa românilor basarabeni, lăsând la o parte prejudecățile cultivate de generații, teama pierderii neprețuitului nostru specific local și neliniștea estompării „tradițiilor strămoșești”, este să devină o verigă în rețeaua ce se extinde. Dar cum să împaci această perspectivă pe drept cuvânt „milenaristă” cu

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
Sinonime ale întunericului Câteva zile petrecute la țară, cele văzute, auzite și simțite acolo, mi-au sugerat însemnările de față, obligându-mă într-un fel să abandonez subiectele strict literare la care lucram. Chipul altădată blând și energizant al satului basarabean - desigur nu spun o noutate -, este astăzi de nerecunoscut, în plină degradare. Acolo, în sat, văzând fețele chinuite și disperate ale țăranilor, înțelegi că există în aceste timpuri mai multe cercuri ale suferinței omenești. Lipsurile și stresurile cu care ne

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
vremuri atât de grele. Și trebuie să fie ceva adevărat în aceste suspine, dacă până și foametea din ’46-’47, organizată de comuniști, a încetat să mai fie definiția absolută a Răului în provincia transpruteană. Ce se întâmplă în satul basarabean? În linii mari, fără nuanțări și trimiteri la specificul locului - convențional Basarabia se împarte și ea în zona de nord, de centru și de sud, împărțire care presupune tot atâtea trepte ale nivelului de trai -, situația e cunoscută. „Întuneric, frig

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
lucrurile, se pare că Chișinăul și provincia trăiesc, la 1996, vieți paralele. În timp ce unii încearcă, de ochii lumii, să-și lustruiască o imagine pozitivă, alții s-au scufundat de mult într-o multilateral dezvoltată eră a deznădejdii. Provincia, adică satul basarabean, ca orice ființă bolnavă, neputincioasă, se lasă din când în când contemplată. Convulsiile și gemetele sale ne oripilează. „Să vezi că e posibil și așa ceva” - constatăm stupefiați, atunci când doar pentru o clipă privim întra-acolo. Doar atât, în rest - nimic

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
doar pentru o clipă privim întra-acolo. Doar atât, în rest - nimic. Fire conservatoare, respingând cu o frică animalică orice intenție de a schimba ceva în „ordinea” pe care a apucat-o de la Dumnezeu (de fapt, de la „sfinții roșii”), țăranul basarabean, azi, se simte definitiv abandonat. O disperare mută, implacabilă ca destinul, îl face să nu mai aștepte nimic bun de la viață, în deplină concordanță cu îndemnul scrijelit pe porțile infernului. Nu știu, nu pot să înțeleg (astăzi nimeni nu se

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
timp: aniversarea zilei de naștere a celui care a fost Andrei Lupan și trimiterea la topit a unui important lot de carte românească sechestrat la frontiera de la Prut. Ambele au răscolit sensibilități și au stârnit reacții diferite în opinia publică basarabeană. O opinie publică divizată, așa cum au demonstrat-o și alegerile prezidențiale din toamna trecută. Cei 85 de ani de la nașterea lui Andrei Lupan au prilejuit unei anumite părți a presei, inclusiv celei de limbă rusă, de altfel destul de refractară, riguros-selectivă

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
atitudine din partea Puterii de la Chișinău deși cuvântul „logică” mi se pare nepotrivit în acest context. Aceste „evenimente” nu pot exista, nu se pot „întâmpla” decât împreună și relevă o mentalitate care supraviețuiește - iată, după șase ani de independență - sub cerul basarabean. Sunt semne, mărturii ale timpului pe care îl trăim în această „rezervație experimentală” numită Republica Moldova. martie, 1997 Despre televiziune Televiziunea (pretins) publică din Basarabia, „Teleradio-Moldova”, a fost deseori în acești ani obiectul unor critici foarte severe privind activitatea sa. Cu

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
curent electric și-și poate difuza programele, „o vedetă de scandal”, care pare, în mod ciudat, că se alimentează tocmai din ura și disprețul celor pentru care de fapt ar trebui să existe. Cea mai importantă hibă a televiziunii publice basarabene este, cum spuneam, jenanta sa subordonare politică în fața mai-marilor ocazionali ai zilei de la Chișinău. În ciuda scandaloaselor schimbări ale unor șefi (vezi demiterea în mai multe episoade a lui Adrian Usatâi și Dumitru Țurcanu, debarcarea lui Iurie Tăbârță etc.) - un fel

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
cu adevărat o alternativă reală la ceea ce a fost până în 1989. Dimpotrivă, atât modelul statal s-au degradat continuu, cât și cel social, cu o anume mediocră stabilitate, moștenită de la comunism. Înseamnă oare, luând în calcul rezultatele alegerilor, că românii basarabeni și minoritarii de altă expresie lingvistică, de obicei limbă rusă, care viețuiesc în stânga Prutului, sunt structural programați pe ideologia comunistă? Înseamnă oare că partidul comunist în Basarabia este unul foarte puternic, realist, convingător în demersul său electoral, devotat intereselor populației

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
demersul său electoral, devotat intereselor populației, iar celelalte formațiuni politice, pretins „democratice”, sunt anemice și rupte de realitate, fără prea mare impact la alegători? A pune astfel problema este echivalent cu a încerca o radiografie a conștiinței politice a electoratului basarabean, o conștiință politică pe care acesta n-o are. Șapte din zece basarabeni nu pot să identifice corect numele vreunui partid sau bloc electoral (numărul acestora, e drept, crescând de la an la an, după cum se multiplică interesele!) care le cerșește

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
articol, și rezultatele alegerilor locale, care trimit Basarabia, ca opțiune politică, aproape în preistorie. Este o înfrângere nu numai a clasei politice, dar și a intelectualității care i-a sprijinit moral pe autorii dezastrului. Este o lecție pe care intelectualul basarabean ar trebui să și-o însușească, din care ar trebui să tragă învățăminte, dacă ele, tristele învățăminte, îi mai pot servi la ceva. Ar putea fi ultima experiență de acest gen livrată orgoliului său reflexiv. Întunericul care vine peste noi

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
parcurge cu avionul distanța ce separă Republica Moldova de Estonia este soluția cea mai potrivită, dacă vrei să eviți impresia dizgrațioasă a traversării deșertului numit astăzi încifrat-abscons CSI. Ai astfel posibilitatea să confrunți în mod direct și rapid două spații distincte: basarabean și estonian, care au aparținut înainte, vreme de 50 de ani, aceluiași conglomerat sovietic. Diferența este capitală și însăși experiența trăirii ei echivalează cu un catharsis, cu o iluminare. Dar există pe acest traseu o escală inevitabilă - Moscova -, care îți

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
Statele Unite desfășoară, după 1989, ample programe de susținere și creditare a fostelor țări comuniste. Grant-urile americane au ajuns și în Republica Moldova, constituind adesea, pentru multe categorii sociale - intelectuali, studenți, cercetători, medici, elevi etc. -, singura sursă de existență, iar țăranilor basarabeni le dau posibilitatea de a se debarasa de jugul colhozurilor, oferindu-le o sursă de informație și de asistență financiară pentru a-și pune pe picioare propria afacere. Dacă a funcționat ceva în Basarabia în ultimii zece ani, acestea au

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
a Moldovei; cenzura instaurată de comuniști, e atât de puternică și sfidătoare pe cât de mare e resemnarea celora care le-au oferit puterea - inconștient, din disperare, printr-un simulacru de alegeri libere și democratice. Votându-i pe acești „talibani roșii”, basarabenii s-au pomenit ostaticii propriilor lor iluzii de salvare... Revăd deseori - cu bucuria developării în ralanti a secvențelor - „filmul” meu american. Cele aproape trei luni de zile petrecute acolo, ca participant la International Writing Program în Iowa City, mi se

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
distanțare de trecut, așa cum s-a întâmplat în fostele țări ale Tratatului de la Varșovia (minus Rusia, evident), care au adoptat aceste legi. Traseul parcurs de R.M. până acum - o cacofonie a celor mai bizare experimente - ne demonstrează că oamenii politici basarabeni sunt într-un grad destul de mare șantajabili. Rezultatul acestei ecuații nu putea fi altul decât fundătura în care ne găsim acum, postură indiscutabil „eroică”, din care vom rezista în fața Europei - așa cum vorbește în numele nostru, al tuturor, generalul Voronin - precum Cuba

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
Carte Albă” a războiului din Transnistria, pe care să o traducem în limbi de circulație internațională și să o depunem la marile cancelarii ale lumii. Sigur, o atitudine demnă în această problemă i-ar fi expus unor riscuri pe politicienii basarabeni, i-ar fi adus în situația de a înfrunta deschis politica Rusiei în Moldova. Și mulți dintre ei, așa cum sugeram mai sus, n-au avut nici libertatea și nici curajul să-și asume asemenea... incomodități. Politica lașității și duplicității pe

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
rudimentari (Snegur, Diacov, Rusu etc.) - un adevărat club al rataților politici. Pe lângă faptul că această idee de unire a partidelor vine prea târziu (ca o oblojeală la un picior amputat, cum s-a spus), autorii morali (și penali!) ai dezastrului basarabean par să fi înțeles prea puține din cele întâmplate. În această ordine de idei, este de urmărit, cu speranță, evoluția noului Partid Social-Liberal, condus de Oleg Serebrian - intelectual remarcabil și apreciat analist politic -, o formațiune politică reprezentând spiritul tânăr, ofensiv

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
orbecăit atât de penibil - mereu obligată să retracteze declarații, să anuleze decrete prost întocmite și ordine românofobe - prin hățișurile legislației naționale și europene, cum au făcut-o comuniștii în acest prim an scurs de la alegeri. O altă caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat cu o lipsă de complexe greu de imaginat pentru epoca în care trăim. Ești insultat zilnic, oră de oră, ca intelectual și ca persoană obișnuită să gândească, de felul în care guvernanții actuali vorbesc și

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
Republica Moldova. În asemenea situații, mărturisesc, simt o frică acută pentru ființa umană, ajunsă la niște forme de degradare greu de imaginat. Întrebarea care derivă din această schiță de „sociologie a puterii”, prezentată mai sus, este următoarea: cum arată restul comunității basarabene, eventualii anticomuniști, ce pondere și consistență au aceștia, dacă am ajuns ca PCR.M., așa debil intelectualicește cum îl vedem, să domine autoritar în Republica Moldova? O întrebare grea, sufocantă, neplăcută, la care nu poți răspunde univoc. Există câteva straturi, relativ

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
ales, împlinirea lui pe scena realității politice de la noi, mi se pare singurul act de patriotism autentic care mai poate fi realizat astăzi în Basarabia. Restul sunt vorbe goale și manevre sinucigașe... Iar un exemplu de unitate pentru partidele democratice basarabene poate servi chiar clasa politică din România care, dincolo de bătăliile electorale, adesea de o virulență acută, din ultimul deceniu, a știut să promoveze interesul național. Locul onorant pe care România e pe cale de a-l ocupa în rândul țărilor civilizate

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
să râdă. Râsul lui are ceva care, pe mine personal, mă face să simt o teamă pentru ființa umană. Episodul 2 Inadecvare la realitate sau elogiu nesimțirii Iunie, 1997 Ieșit pentru o perioadă de timp din prim-planul vieții publice basarabene, îndată după încheierea campaniei prezidențiale, în care a fost agentul electoral al lui Andrei Sangheli, Ion Druță și-a marcat reapariția printr-un one man show televizat, programat într-o duminică de mai la o oră de maximă audiență, atunci când

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
după încheierea campaniei prezidențiale, în care a fost agentul electoral al lui Andrei Sangheli, Ion Druță și-a marcat reapariția printr-un one man show televizat, programat într-o duminică de mai la o oră de maximă audiență, atunci când bietului basarabean i se sloboade puțină lumină electrică pentru a se pregăti de somn. Singur, fără bodyguarzi (între timp imaginea lui Andrei Hropotinschi, eternul său însoțitor, a fost mototolită rău de tot), instalat într-un fotoliu cu o măsuță în față, sorbind

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
într-un fotoliu cu o măsuță în față, sorbind zgomotos, cu naturalețe, dintr-o ceașcă pentru a-și curăța vocea, Druță și-a ținut netulburat prelegerea intitulată apostolic „Ora limpezirii sufletului”. Desigur că și această întâlnire a sa cu telespectatorul basarabean i-a fost sugerată (chiar cerută) de o cititoare, „o femeie de larg suflet” (de mult Druță vorbește numai în numele poporului și pentru popor). O altă motivație formulată de prozator a fost aceea că a venit primăvara, că este mai

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
pro PDAM și pro Andrei Sangheli, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare. S-ar putea să fie așa, timpul va verifica și această supoziție. Mie recitalul său - cu respectul cuvenit pentru vârsta scriitorului - mi s-a părut total inadecvat față de realitățile basarabene, un elogiu al nesimțirii. Episodul 3 Intelectualul ca diversiune Octombrie, 1999 Mediocru și amorf, leneș somnolând în pauzele dintre o sfâșietoare doină de jale interpretată de un taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
1999 Mediocru și amorf, leneș somnolând în pauzele dintre o sfâșietoare doină de jale interpretată de un taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o zi de naștere sau, vai, de o înmormântare), mediul cultural basarabean este cu regularitate scurtcircuitat de câte o diversiune care animă pentru un timp spiritele în rândurile intelighenției. Ambalată artistic, emanând groase fumigații biblice, ultima diversiune lansată pe piața chișinăuană poartă semnătura inconfundabilă a lui Ion Druță, un maestru al genului

[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]