1,688 matches
-
a depăși greața ce mă cuprindea când, toată ziua bună ziua, o întâlneam pe vecină la bucătărie sau la WC, sau atunci când treceam prin pasajul sordid care ducea spre intrarea în imobil. Pasajul ăsta vopsit cu ulei de culoare cafenie, unde bețivii de la cârciuma de stat - care înlocuise fosta brutărie - se ușurau pe ziduri în timpul nopții, a fost una din grozăviile acelor timpuri din viața noastră. Astăzi, datorită unui efect selectiv al memoriei, mi se întâmplă să mă gândesc cu o oarecare
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cum nu dorește moartea... Rețeta: descântătoarea merge la cimitir, cu femeia bețivanului viu. Și, îngroapă într-un mormânt puțin unt și trei ouă, toate învelite, ca să nu se strice în nouă zile. După acest timp, se vor dezgropa și nevasta bețivului îi va face scrob, pe care i-l va da să-l mănânce (tară să știe), după care bărbatul nu va mai bea. Descântecul de mai sus se zice la îngroparea și dezgroparea ouălor și untului. Descântec pentru creșterea părului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
jos!", p. 147) în cuvinte inspirate de același apostol: "Nu știți, oare, că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu vă amăgiți: Nici desfrânații, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiții, nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu." (Corinteni 1, 6, 9-10); [31] Caracterizarea divinului via negationis, pe care Teodor i-o reamintește lui Kesarion ("Pre Dumnezeu nimene nu l-a văzut niciodinioară, scrie evanghelistul nostru Ioan: într-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
intre în cadru. Acum depinde și de situație că dacă sar 20 de oameni pe noi, n-au nici colegii mei ce să facă. Mi s-a întâmplat la Spitalul Universitar când dădeam un live foarte simplu să sară un bețiv pe mine. Voia să-mi spună ceva, să-i transmită ceva mamei lui. Până să vadă cameramanul că ăla a sărit pe mine și să poată face ceva, bețivul mi-a stricat live ul. Un live foarte simplu care nu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Spitalul Universitar când dădeam un live foarte simplu să sară un bețiv pe mine. Voia să-mi spună ceva, să-i transmită ceva mamei lui. Până să vadă cameramanul că ăla a sărit pe mine și să poată face ceva, bețivul mi-a stricat live ul. Un live foarte simplu care nu trebuia să pună probleme. A.N.: Cu notițe sau fără notițe în live? C.Z.: Niciodată cu notițe. Cred că n-am mai scris textul de live de zece
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cele peste douăzeci de locuințe închiriate în opt ani de curs secundar, tânărul s-a confruntat cu "trei, patru elevi într-o cameră; copii mici, care țipau; gazde, care furau din alimentele aduse de părinți; certuri și bătăi în familie; bețivi în casă cu pretenții de a-i ajuta la dezbrăcat și de a le cânta cântece de chef și voie bună; bolnavi, de care trebuiai să ai grijă și să alergi, uneori, noaptea după medicamente; fete care-și primeau în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe care o face bucăți într-o intimitate furioasă, ratează el Revelionul cu colegii lui. Deși se declară tragic, el e comic. Umorul lui gâlgâie fie din situații penibile în care tot cade de popa prostu, fie din limbaj. Limbajul bețivului este cel lipsit de logică, și plin de confuzii zemoase. Limbajul naivului e al unuia de se tot miră, născând un irezistibil comic al situațiilor. Ba ajungem, la scena cu scara, la un umor de tip zen. Mama îi aprobă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că dacă Rusiei nu i se va da o replică fermă, aceasta din urmă nu se va opri până la Constantinopol. în Encyclopaedia Britannica din 1782, Rusia era prezentată ca un despotism total, oamenii săi fiind descriși ca „brutali, vicioși și bețivi sălbatici”. Un moment de cotitură în conștientizarea pericolului reprezentat de Rusia față de interesele britanice în Orientul Mijlociu și Europa de sud-est l-a reprezentat anexarea Ociakovului de către Rusia, la 1791. Până atunci relațiile comerciale între cele două Puteri se dezvoltaseră continuu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unei a treia puteri”. Dar astfel de incidente au continuat și în anii următori, în ciuda numirii unor viceconsuli la Iași, Brăila și Galați, care adresau frecvent memorii de protest. Din rapoartele consulului francez, Hugot, aflăm despre un astfel de incident: „Bețivul de polițist a înștiințat adineauri pe consulul Angliei că, dacă nu trimite îndată cheile casei lui Riss, unul din sudiții săi, plecat în Transilvania, el va ordona să se spargă ușile și să se arunce mobilele pe fereastră. Și notați
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
crescători de vite În destinație turistică, cu mici hoteluri și pensiuni, În care mirosul grajdului Încă persistă și să nu vezi o hârtie aruncată, o pungă, un pet, nici un individ care umblă agitat și fără rost de ici-colo și nici un bețiv, asta chiar e deranjant. Să nu mint, seara se adunau prin baruri oameni care beau și vorbeau tare. Dar englezește. Punctul culminant a fost la Întoarcere. La câteva zeci de kilometri Înainte de granița noastră, șoferii autobuzului ne-au oprit la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-mi satisfac viciul târziu, butonarea după mesaje și știri. În jur, copii (unii, preșcolari) și tineri, dar și vârstnici, ne salutăm ca Între cunoscuți. Încă un amănunt, În mai multe zile de marș prin aceste sate, n-am văzut nici un bețiv, nici un cerșetor. Desigur, mi se va spune, Spania e bogată, iar Catalonia e o provincie de vârf. Care a primit În ultimii ani un milion de imigranți, la o populație de șase milioane. Sunt și ei În recesiune Însă, a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
generos. Ajuns la Chișinău, l-am sunat să-i mulțumesc. Spre surprinderea mea, dl Marino a început printr-o scuză: „Vă rog foarte mult să mă iertați pentru mojicia insului care v-aț”. I-am spus că deja uitasem reacția acelui bețiv imbecil și că oricum nu el, Adrian Marino, era responsabil de cele întâmplate. Dar el se simțea responsabil. Până la reîntoarcerea la Washington, contactul meu cu dl Marino a rămas foarte strâns. Am schimbat cărți, articole, comentarii, gânduri și îngrijorări. Discutam
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
pământească cât se poată de fericită” (G. Carpati). Sufletul publicației a fost I. Tălmăcel, care, cu fiecare număr dădea publicației un conținut tematic mai complex: viața sfinților, pilde morale, sfaturi gospodărești, leacuri ieftine, despre semănături și animale, povestioare cu țărani, bețivi și crâșmari, etc. Din 1914 „Viața” își urmează maestrul la Răducăneni (1916), Huși (1918), Bacău (unde părintele a activat între 1920-1942). În 1920 „Viața” s-a aflat la Hălăucești, sub conducerea scurtă a părintelui B. Moraru; în 1923, la un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
compromisese definitiv copleșindu-l pe țar cu avansurile ei. Unchiul său Georges, deopotrivă adorat și detestat, era urmărit de reputația unor relații împotriva firii. Căutat de poliție, acesta este cunoscut ca un împătimit al jocurilor de noroc, ca un mare bețiv și ca un obișnuit al lupanarelor. Toate speranțele de redresare socială fuseseră concentrate asupra micuței Marie. Este crescută ca o viitoare regină, idolatrizată de toți ai casei. Oare nu-i prevestise o ghicitoare că avea să devină într-o bună
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în sat la mine: „O, fătul-meu, deșteaptă-te din morți Fii demn de „personajul”care-l porți! Fii demn de gestul tău, de stirpea ta! Fii demn de bărbăția-ți! Sus! În șa! La bot-de-cal, mai toarnă-i tejghetare! Bețivii mor ca arborii-n picioare!” Sau cum ar fi cuvântat același poet în cazul cuiva care i-ar fi cerut evidențele, bilanțurile: „Deăi scrisă, astăzi, clipa cea divină La „Roata Lumii”să mă dau în lanțuri, Tovarășul Butușină Ar zice
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
coada unei comete, ca să mă salveze pe mine de insistențele exagerate ale italianului deșirat, famelic și beat care mă urmărea de cînd coborîsem din tren. În orice caz, cu o clipă mai înainte, Bruno Valetti nu fusese acolo. Era doar bețivul care se încurca în propriile sale cuvinte și mai eram eu, care apăsam cu disperare butoanele hotelurilor de mîna a zecea de pe planul turistic al Florenței. În zadar: beculețele rămîneau stinse nici un pat liber. Exact în clipa aceea, ridicînd ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
purta în mînă o valiză de mărime mijlocie și de cea mai bună calitate. Singura mea salvare, în clipa aceea, era să-i vorbesc, să-l fac să nu plece, să nu mă lase iar singură, pradă verbiajului agresiv al bețivului. Și pentru că harta Florenței era unicul subiect de care mă puteam agăța, am exclamat cu disperare în glas: Nu e nici un loc ieftin! Da, nu e nici unul! a răspuns omulețul încercînd să-și compună o figură tristă, în concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Toamna, am lăsat gardul lui "cuconu Nicu" și am găsit un decorator la Teatrul Național, Nicolae Alexandrescu zis Nicola, fost actor, cu meseria de scenograf învățată în Italia. Nevasta, femeie cu carte, violonistă și șchioapă. El, bărbat bine, cartofor, puțin bețiv și curvar. Cu mine s-au purtat cu omenie pentru că și eu eram bun. Aici a fost, pentru mine, poarta de intrare în altă lume. Bietul Signior Nicola! Prin 1957, după ce făcuse o ședere de câțiva ani la Jilava, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
urmă, nu-i nimic, se încuraja singură. Se hotărî să pornească pe jos în căutarea unui hotel pentru că era obosită, transpirata și se simțea incomod. Orașul semăna mai degrabă cu o ruină, era plin de gropi, de noroaie și de bețivi. Asta a fost prima ei impreise , cel putin...Se simțea foarte jenata, exact ca o intrusa venită aici să tulbure apele limpezi, să facă ce? -Trebuie să fii puțin ticnita să rămâi aici, isi zicea în gând. Trebuie să nu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Hades și s-o întoarcă în lumea celor vii. Aflat în drum spre înfăptuirea uneia din muncile sale eroice - capturarea cailor lui Diomede -, oaspetele lui Admetos se manifestă inițial ca un personaj tipic de comedie sau de dramă satirică : gurmand, bețiv și scandalagiu, el chefuiește la curtea îndoliată fără să știe de nenorocirea abătută asupra gazdei sale. Ulterior, el se dovedește a fi sensibil la suferința altuia și plin de delicatețe, dar prima sa apariție este de un grotesc extravagant. Dincolo de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
convingere, lipsiți de vlagă (II, p. 41), în fața unui public plictisit de tragedii, îngrozit de comedii și îngrijorat de soarta ce-l așteaptă (II, p. 42). De vreme ce nimeni nu-și mai cunoaște viitorul, oamenii se mișcă la întâmplare ca niște bețivi (II, p. 43). Mânați de acuta lor nevoie de certitudini, grecii amenință să se coalizeze împotriva orașului Delphi și să aducă o altă preoteasă (II, p. 43). Disprețuitoare la adresa celor care n-au curaj să încheie nicio afacere, oricât de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ceea ce putem numi clasa de jos a negrilor, nu există vreo explorare a modului de viață și a condițiilor de muncă opresive în film. Toate personajele își definesc identitatea în termeni specifici modei, pieței de consum și stilului cultural. Doar bețivul bătrîn, Da Mayor, se îmbracă neîngrijit, în timp ce toate celelalte personaje par să participe din plin la viața într-o societate consumatoristă (mare parte din film se preocupă, de fapt, cu consumul de pizza, înghețată, bere și alte băuturi, mîncare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
știu. Știu doar că fără poezie m-aș fi sinucis demult. Când lovit de nedreptăți și încercări destule, când mi-au spart capul cu bățul cu verigă, în sfatul popular din Mărașu, de hunta roșie, o echipă de ciomăgari și bețivi trimiși în baltă să ne bage ca pe vite în colhoz, îmi spuneam: am de partea mea și a timpului, poezia. Mi se arată în răspântiile vieții, himeră îmbrăcată într-o giulgie auree, cu un colac de salvare drept colier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția P. Jitariu; „Ion Creangă”; „Amintiri din copilărie” de I. Creangă; „Mărgărit bețivul” de Jean Bart; „Cântec” (poezie populară); „Clește ține-l, ciocan dă-i” de Leca Morariu; Ghicitori; „Frunză verde peliniță (melodie populară) din colecția Alexandru Voevidca; „Sempacă doi dușmani” de I. Agârbiceanu; „Însemnări relative la comuna Sucevița, județul Rădăuți” de T.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]