1,734 matches
-
de podețe, traverse și circa 1000 km de șină. Au fost ridicate 12 gări, 10 cantoane și trei pompe cu castel pentru apă. Clădirele gărilor erau de același tip, cu fundație de beton, zid din cărămidă de Ciurea, lăcuită, având beci, parter și etaj. La parter erau încăperi pentru mișcare, casa de bilete și magazionaj, două săli de așteptare din care una, clasa I-a și biroul șefului, iar la etaj locuința șefului de gară și a doi impegați. În incinta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de podețe, traverse și circa 1000 km de șină. Au fost ridicate 12 gări, 10 cantoane și trei pompe cu castel pentru apă. Clădirele gărilor erau de același tip, cu fundație de beton, zid din cărămidă de Ciurea, lăcuită, având beci, parter și etaj. La parter erau încăperi pentru mișcare, casa de bilete și magazionaj, două săli de așteptare din care una, clasa I-a și biroul șefului, iar la etaj locuința șefului de gară și a doi impegați. În incinta
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
doamna a continuat să "cotcodăcească" pe această temă, cea a inutilității poeziei și a meseriei de poet, toți și-au dat cu presupusul, fiecare "pricepându-se" bine la acest lucru, iar în final l-au izolat pe "inutil" într-un beci... Vă închipuiți, dacă "meseria" de poet e inutilă, cât de inutilă e cea de critic de poezie...! Adică cum să critici o frumoasă inutilitate? Apucă-te și critică răsăritul de lună! Apucă-te, dacă îți dă mâna, să critici cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a-i șantaja pe cei din munți să se predea, și ne-au dus într-o noapte cu camionul la Sighet, aveam doi ani și trei luni, iar soră mea Ileana era la sânul mamei, doar de câteva luni. În beciurile Securității din Sighet, mama a trăit o execuție simulată, într-un miez de noapte, mi-a povestit înainte de a muri că securiștii m-au prins de picioare în fața ei, simulând că îmi zdrobesc capul de pereții subsolului unde o torturau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dragoste care mi s-ar fi cuvenit și mie, ca oricărei ființe umane, și pe care nu am avut-o niciodată? Un procuror din cabinetul generalului Voinea, de la Procuratura Militară București, mi-a spus că scheletul aflat nu demult în beciurile Securității din Sighet ar putea fi al tatălui meu. Au trecut 58 de ani de la acea crimă și măcar oasele lui se cuvine să iasă, în sfârșit, la adevăr și lumină. Viața mea ar putea fi rezumată pe scurt și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu această mise en scène, cu această „tragicomedie” sacră desfășurată la porțile iadului încep unele slujbe de Înviere. Iadul îl ia în primire pe Satana și, după ce-i ține o predică moralizatoare, îl pune în lanțuri și-l aruncă la beci până la a doua Venire. Isus apucă dreapta lui Adam și rostește asupra tuturor o formulă de eliberare din păcat. Urmează urcarea la rai, unde se află deja trei personaje: Enoh, Ilie și tâlharul cel bun. Un scurt capitol al versiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe al ei, învățase sentimentul de comandă, mai mult decât din bătăile pe care le lua de la crescătoarele ci. Tot de la Lică învățase și spaima. Nu-i era teamă nici în întunericul odăilor sau ogrăzilor, nici noaptea în magazii sau beciuri. Pe stradă însă, cu trăsuri și oameni, când Lică îi scăpa mâna și se pierdea de el, sau când o lăsa la vreun colț uitată ca să vorbească cu cineva, cunoscuse frica și totodată sentimentul protecției întrupat în Lică. El se
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
așa cum te desprinzi cu orice. Nu-și zicea triumfător că teama ei a fost justificată, deoarece avea încă aceeași frică. O altă frică ... de altceva, în jurul acelorași lucruri. Impresia ei era inexplicabilă și nerezolvată. stâng. Buna Lina căzuse pe scara beciului și avea o luxație ia piciorul 223 - Am căzut cu stângul, glumea cu gura ei lată, crispată de durere. Era singură în fundul patului, când venise Elena Drăgănescu s-o vadă. Declarase că ar fi mulțumită de puțină odihnă de n-
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de Sus, de Mijloc și de Jos. Crame și acolo cu nemi luita. CÎnd, În toamna lui 1944, satele au fost atacate de trupele rusești, populația s-a retras În păduri. Rușii au spart ușile masive, ca de biserică, ale beciurilor, au tras cu pușca În butoaie și s-au Întins pe jos să soarbă tot vinul. Cum găuriseră multe doage, vinul s-a revărsat Într-atît Încît i-a Înecat pe bravii soldați sovietici beți de mult. Șvabii s-au Întors
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cu Vilmoș ca să ne mai dăm o dată, m-a Înhățat tata confiscîndu-ne și sania. Dracu’ ne pusese să ne alegem traseul chiar pe lîngă crama În care-și exercita el autoritatea locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne dibuie. Tata a ieșit pînă la crama vecină să aducă pentru odorul lui recuperat niște vin
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai mult de la piciorul de lemn decît de la cel viu scîrțîiau scîndurile și de la cioca zdravănă, bine lustruită, foarte curbată la vîrf, de care se ținea pășind. Mă temeam de fiecare dată pentru el cînd cobora cu lemnul piciorului În beci. Scara scîrțîia mai pu ter nic, de fapt mai mult plîngea, și credeam că plînge Întunericul dinăuntru asupra lui. O dată mi-au scăpat și cîteva suspine. Acum Însă, ședea pe scaun și-l obligase pe Zoli să asculte același vuiet
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dos mica lor lume de pe Întinderea Întregului ținut, Weisz nici În ruptul capului nu a vrut să spună cine l-a ascuns la Moftinu Mare. A admis să mărturisească doar că l-au adăpostit nu numai În casă și În beciul de sub ea, ci și În șură și Într-o pivniță de sub podeaua grajdului. Auzea deasupra boii și vacile mugind, dînd din copite și pișîndu-se Îmbelșugat. — Domnu’ Weisz, Încerca tata, vremurile de groază de altădată s-au terminat, Hitler s-a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Călătorea Însă liberă peste lume vorba că Rákóczi Ferenc călărea numai cai cu potcoavele Întoarse, ca urmăritorii lui, soldații Împăratului de la Viena, s-o ia În direcție opusă. Mai mult, cetatea lui din Ardud ar avea o uriașă rețea de beciuri și tuneluri numai de el știută, niciodată deznodată de alții. Unul dintre culoare ar ajunge pînă În hrubele castelului din Carei, altul s-ar opri În tainițele unei biserici din Sătmar, iar al treilea, strecurîndu-se pe sub Someș, ar ține pînă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lăsate de Dumnezeu omului să le soarbă de nevoie ori de plăcere, precum apa, vinul și rachiurile. Fără Îndoială, bău turile le găseau ei la cîrciumă, dar parcă nu trăiau mulțu mirea celui care se știe cu butoaiele lui În beci și cu clondirele pe rafturi. CÎrciuma, casa națională, biserica, școala, crucea din piatră Fecioarei, ce ținuse În vînt tricolorul cînd cu răzvrătirea din aprilie ’44, se găseau toate În răspîntia cea mare a satului, În preajma curgătorii. MÎndria obștii era, fără
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Într-un sat părăsit În care nu mai supraviețuiau decît cîinii, sălbăticiți și aceia. Împreună cu un alt soldat, stătuse ascuns În clăile de fîn, prin șuri, mîncînd din pesmeții uscați și din morcovii găsiți În grămezile de nisip de prin beciuri. Pomeanului nu-i umbla prin cap decît un plan: fuga spre România și spre Marea Neagră, iar de acolo, pe vapor, spre America. Își convinsese de asta și camaradul. Dar, cînd muscalii s-au apucat să dea foc satului, au ieșit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
La mormântul unui timp Am văzu timpul îngropat în cimitirul evreilor din Dorohoi și m-am pus să citesc ce scria pe învechita piatră a mormântului. „M-am înecat într-un beci de prin târgurile noastre. S-au așezat peste mine atâtea beciuri goale și atâtea gunoaie și crime și ciunte femei și bărbați și copii și sânge și flori ale celor ce plâng și ceară topită și muc și fitiluri și
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92920]
-
unui timp Am văzu timpul îngropat în cimitirul evreilor din Dorohoi și m-am pus să citesc ce scria pe învechita piatră a mormântului. „M-am înecat într-un beci de prin târgurile noastre. S-au așezat peste mine atâtea beciuri goale și atâtea gunoaie și crime și ciunte femei și bărbați și copii și sânge și flori ale celor ce plâng și ceară topită și muc și fitiluri și numere goale și haine vândute și case căzute și că peste
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92920]
-
ce-i ăla lampion de semnalizare?! - Știu, da’ așa ceva nu prea am. - Cum adică nu prea?! Ai sau n-ai? Asta-i întrebarea. - Aveam, domnu’, zău c-aveam, da’ l-am împrumutat la un vecin să scoată niște vin din beci, că nu și-a tras încă lumină acolo. Are beciul adânc, frumos așa, cu multe scări. S-a-mpiedicat, s-a dus de-a berbeleacu’ peste scări și mi-a spart bunătate de lampion. Ce vină am eu că nu și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
prea am. - Cum adică nu prea?! Ai sau n-ai? Asta-i întrebarea. - Aveam, domnu’, zău c-aveam, da’ l-am împrumutat la un vecin să scoată niște vin din beci, că nu și-a tras încă lumină acolo. Are beciul adânc, frumos așa, cu multe scări. S-a-mpiedicat, s-a dus de-a berbeleacu’ peste scări și mi-a spart bunătate de lampion. Ce vină am eu că nu și-a tras vecinu’ lumină în beci, a căzut de-a berbeleacu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
tras încă lumină acolo. Are beciul adânc, frumos așa, cu multe scări. S-a-mpiedicat, s-a dus de-a berbeleacu’ peste scări și mi-a spart bunătate de lampion. Ce vină am eu că nu și-a tras vecinu’ lumină în beci, a căzut de-a berbeleacu’ și mi-a spart lampionu’? N-am nici o vină. Eu sunt om de treabă, i l-am împrumutat. Acu’ ce să fac? Să-i iau gâtu’ pentru un lampion? Da’ parcă are el vreo vină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
el vreo vină? Și el e om de treabă, da’ se mai împiedică omu’. - Uite ce e, nene, eu n-am nimic cu matale, cu roata matale, cu calul, cu lampionul și, în genere, cu vecinul care a căzut în beci. Eu știu că statul mă plătește să respect legea. Deci trebuie să-ți dau o amendă ca să-ți fie învățătură de minte! CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Jucătorul și arbitrul Capătul ridicolului nu se mai întrevede în fruntea statului român. Urmărind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
mutări repetate de la o școală la alta, mă văd ca elev la Sankt Johann, un gimnaziu din orașul vechi, pe Fleischengasse, în apropierea muzeului municipal și a Bisericii Sfintei Treimi. Această instituție de învățământ s-a dovedit a dispune de beciuri gotice, gangurile ei joase ne atrăgeau până în Ani de câine. De aceea, mai târziu mi-a fost ușor să-mi trimit eroii de roman, pe elevii prieteni și totodată dușmani Eddie Amsel și Walter Matern, să învețe acolo, pentru ca, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Fiindcă Hallipa lipsise de la masă, o latitudine domnise despre fragii "cu sau fără zahăr", "cu sau fără vin". Fragii, bogat acoperiți cu pulbere fină de zahăr, apoi stropiți abundent cu șampanie nepusă la gheață, rece numai de-a dreptul din beciurile profunde ale proprietăței, era formula pe care Hallipa o impunea tuturor prin convingere și autoritate. Azi Mini îi ciugulise, unul câte unul, fără nici un adaos. In acest fel, tot serviciul se desfășurase cu gesturi ce păreau sonore și se temeau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cei care au cunoscut colhozul în prizonierat. Mai vorbiți voi mult tot așa că poate aveți fierbințeală și vi s-o făcut de răcoare ca celor trei gospodari de la Dumbravă... O săptămână întreagă i-au snopit, zi și noapte, prin cele beciuri... și au venit acasă gata înscriși, cu cererile semnate în toată regula... și cu ciocu mic, ca niște mielușei. Restul satului au semnat toți până la ultimul trăitor cu poziție în Registrul Agricol, în doar trei-patru zile. Au apărut în sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
am dus să iau fân din stog, un brand tras de ruși din vârful dealului a explodat la vreo 25 metri de mine, în grădină, unde aveam vie. Câteva schije mici mi-au ciuruit fundul. Am alegat la mama, în beci, unde erau ascunși ceilalți din casă. Mama mi-a scos schijele și rănile le-a astupat cu lână arsă, oprind sângerarea. Ce s-ar fi întâmplat dacă bomba aceea ar fi căzut mai aproape de mine? Cred că eram mort de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]