7,814 matches
-
lor din papirus, într-un crepuscul luminos ca un „palimpsest rozaliu”. Ce decurge de aici? Pus în fața situației de-a opta pentru Carte sau pentru o fată, autorul recurge la un delicios subterfugiu, înzestrînd carnea trandafirie a iubitei cu însușirile „bietului obiect beletristic”, recomandînd cu o vădită satisfacție „o Prințesă/ crescută în foi de papirus,/ învelită în pergament rozaliu magistralul/ integument” (apologia ființei elogii la frumusețile cărții). Drept consecință întreaga-i producție lirică va balansa între cele două extreme. Grăbindu- se
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
avându-i ca protagoniști pe Mazilescu și pe Foarță însuși („Eu și Virgil aveam un joc/ de un cu totul alt calibru,/ mai neriscant, mai nătântoc,/ mai compatibil cu un claun:/ de-a cine stă în echilibru,/ mai mult, pe bietele picioare/ din spate ale unui scaun!”). Nu lipsesc, din acest volum, nici holorimele, unele de o severă simetrie, îmbinând expresivitatea calofilă și retranșarea într-un trecut ipotetic: „Adie liniștea de seară/ sub luna-n rozalb: astru pal; /sub luna-n
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
Un mutilat cerșea la semafor. Corporatiști stresați coborau grăbiți în stația de metrou. În vârful unei clădiri, un afiș gigantic făcea reclamă la un tratament pentru hemoroizi și fisuri anale. Totul protestând că e prea vast și prost făcut pentru ca bieții oameni să știe ce să facă, cum să-l păstreze sau să-l stăpânească. Arăta ca unul dintre acele tablouri de secol XIX, pictate de englezi și francezi în Orientul Mijlociu, cu băștinași care și-au ridicat colibele murdare și bazarele
Acolo „unde viața cotidiană se încăpățânează să meargă mai departe“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4376_a_5701]
-
fiindcă era al copilului. „De data asta copilul nu înțelegea tot”, a spus Luisa. „Era transmiterea unei dorințe a lui și o recunoștea. Ei bine: chipul lui îndoit era în așteptarea unui Da ori a unui Nu din partea mea și bietul copil rămăsese cu sufletul la gură, cu ochii larg deschiși.” („Așa cum inculpatul își așteaptă sentința“, mi-am spus fără s-o întrerup; „ce-i drept, un inculpat optimist”.) „Cum nu știam ce înseamnă exact pentru ea «un tort», și pe lângă
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
gândul apter care strânge de gât uimirea, impostura care vrea să violeze inefabilul. Multă vreme s-a vorbit de o alchimie a sincerității. Dar ce facem cu sentimentele mediocre, cu lenea și insensibilitatea individului care nu vrea să-și sacrifice bietele certitudini? Și măcar dacă lumea «pozitivă» ar fi atât de fermă și bine cimentată prin raționalitate! Căci, iată, aceiași fizicieni perplecși se întreabă de nu cumva uriașe efecte de oglinzi încețoșează reprezentarea spațiului cosmic așa cum îl vedem noi. Tot ei
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
misterioasă, spre deosebire de infatuatul raționalism transmis de epoca Luminilor. Ajungem însă în miezul uneia din acele bizarerii care fac doxa postmodernă nesuferită. Științele, cele concret investigatoare, ca și cele speculative, se dau la o parte de bunăvoie și trec drept niște biete îndeletniciri periferice, chiar în momentul maximei lor străluciri! În vreme ce praxisul productiv-comercial dictează peste tot și tinde să ne facă viața de zi cu zi imposibilă, iar între timp aruncă la vechituri și această genială înzestrare pe care și-a cultivat
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
se radicalizează dintr-o dată. O succintă Artă poetică exprimă cel mai bine noua traiectorie în termeni balistici: „Cuvântul mutului/ când e să fie/ se repede-n lume ca un glonț.” (p. 227) Așa se repede și poezia lui Dorin Tudoran: Biet fenomen individual, Puzzle, Singură, clipa, Străinul, Abatorul imaginației, Fructele amintirii, Respirație artificială, Satiră duhului nostru, Dreptul la frică, În rest, Primul Testament, Tenebrele speranței, Poetul, Marginea de tablă, La vie en rose, Poeților de azbest, Despre viperă, El Iskandarîya sau
Editura Timpul a avut răbdare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5765_a_7090]
-
simțit niciodată prea bine în prezența oamenilor. Pe drumuri de munte reprezintă o colecție de mărturii ale mizantropiei transformate în stil de existență. Făpturile umane întîlnite pe drum apar, toate, caricaturizate, ironizate ori detestate - începînd cu tovarășul său de drumeție, biet om rămas fără nume, victimă desemnată a ironiilor și a sarcasmelor scriitorului. Se înșiră apoi o lungă serie de călugări leneși ori sălbăticiți, de călugărițe bătrîne și țîfnoase, de țărani stupizi, înfricoșați ori alcoolici agresivi, de hangii neospitalieri, de tineri
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
la conducători ai revoluției și adversarii lor. A fost încă o experiență fascinantă. Cu toate că, la drept vorbind, nu era ușor să urmărești sensul povestirii, chiar și pentru cei mai versați în argoul lunfardo, simțeai și te dureau loviturile primite de bietul boxer în singurătatea ringului, și-ți venea să plângi pentru iluziile și nefericirea lui, căci Cortázar izbutise să creeze o comunicare atât de intimă cu auditoriul, încât nu-i mai păsa nimănui ce voiau să spună sau să nu spună
Gabriel García Márquez - N-am venit să țin un discurs () [Corola-journal/Journalistic/5528_a_6853]
-
grea, scurtă, ingrată. Mai întîi trebuie să recunoască pe deplin geniul consortului, pentru că dacă nu-l recunosc înseamnă că și-au ratat existența. Dar dacă-l recunosc doar ele n-au făcut nimic, așa că acum intervin premiile: le dau acestor biete femei, de regulă filoloage, justificarea pentru atîția ani de renunțări la propriul scris, de sacrificii inimaginabile.” Oferim, desigur, această mostră de ironie și autoironie ca preambul la acordarea, peste câteva săptămâni, a Premiilor USR.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5551_a_6876]
-
spațiul conjugal. Și totuși, așa tăcută cum e, când iese pe stradă cu tocurile ei și cu toate bijuteriile și cu poșeta doldora de nimicuri și toate celelalte artificii ale seducției, provoacă un zgomot enorm, pare o întreagă cavalerie... Săracele, bietele femei! Cu aceste și cu alte visări nedeslușite mi-am hrănit de-a lungul anilor timpul liber de băiețandru. Pentru că îmi plac iluziile. De asemenea, îmi place să meditez, dar cred că gândurile cele mai importante sunt cele care conțin
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
Distinsă cu diverse premii și mențiuni literare. Recviem Toată dimineața un cal rodea cerul Printr-o bortă am zărit-o pe bunica, moartă Purta o rochie de casă, veche, năpădită de iarbă Și spăla niște cazane uriașe Și-acolo robotea biata bunică-mea Pe lângă ea plângea o Sfântă tinerică Lacrimile i se prefăceau în peștișori de aur Bunica pusese pe foc o tigaie Uleiul sfârâia Ea apuca peștișorii, îi da prin făină Și-i arunca în untdelemnul încins Aceia la-nceput
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
curând se va umple de rani și nu va mai fi nimic de făcut... Va rog, distribuiți povestea lui...", a fost mesajul scris de persoana care are în prezent grijă de cățel. Toți cei care vor să îl ajute pe bietul animăluț pot accesa pagina de Facebook: https://www.facebook.com/events/675577379132073/
Cazul sfâșietor al unui cățeluș din România. "A fost mână de om hain" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50921_a_52246]
-
pe vremea primului om. în tăcerea viitorului, / în dezmărginire, încolțeau cărțile din spinii / cuvintelor”. Viața lăuntrică, materie primă a lirismului, apare congruentă cu textul sacru, confruntîndu-se ca atare cu cotidianul anost. E un impact aici între absolutul Scripturii și contingentul bietei noastre viețuiri fenomenale: „citeam în Psaltirea / picată cu ceară. ploaia aceea neîncetată. ia să mai / răbdăm un pic / mi-am zis. oameni uzi, grăbiți prin ploaie, / alergau fără țintă”. Dincolo de acest orizont al scrisului plin de devoțiune, întîlnim semnele mai
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
va intra în categoria „vocațională” sau va fi accesibil doar celor plini de bani, dispuși să plătească sume enorme pentru a se instrui, dar fără a aștepta ca studiile să le asigure un loc de muncă. Și iată cum, asemeni bietei prințese de Montpensier, o întreagă cultură și civilizație și-a pus la gât, de bunăvoie și nesilită de nimeni - neacceptând să fie călăuzită de „virtute și prudență” - lațul autosuprimării. Din păcate, sălile de cinematograf - sau librăriile și bibliotecile - care spun
Spectacol pentru doi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5482_a_6807]
-
urma să facem noi toți, împreună, solidari, pentru a purta bătălia, pentru a găsi „un lobby parlamentar”? Un prim pas foarte mic și aparent foarte simplu, deși în practică se dovedește adeseori imposibil: să respectăm propriile reguli, adică să plătim biata cotizație de membru USR, pentru a putea măcar participa la Adunarea Generală a Filialelor, unde să ne expunem asemenea idei miraculos salvatoare pentru breaslă! O „instituție timișoreană“ de prestigiu Revista ORIZONT (numărul 8) îl omagiază pe Cornel Ungureanu, care a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
celor doi „regi” era cât pe-aici să fie proclamată „prințesa Diana”! Decese și televiziuni Și tot despre decese și televiziuni. În aceste zile, într-un nefericit accident (o piatră s-a desprins din munte și a lovit-o pe biata femeie exact în momentul când aceasta, turistă în munții din Gorj, coborâse din autobuz să facă o fotografie!), a pierit mama a două domniș oare care s-au afirmat ca prezențe foarte active în viața mondenă și atât. Ei bine
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
III. Îmi mai pui în scrisoarea dșumițtale și întrebarea relativă la tinerii scriitori cu care am venit în contact. Îi cunosc, din nenorocire, pe toți! Și toți aproape m-au dezamăgit. Cu excepția câtorva talente și băieți subțiri, toți sunt niște bieți închipuiți și niște puturoși, lipsiți nu numai de curiozitate intelectuală, dar și de caracter și de acea etică înaltă, scriitoricească. Întotdeauna m-am interesat de soarta și de literatura lor și, iată, și acum am pe masă manuscrisul unui tânăr
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
înfricoșată. De unul singur, la farmacie și la bancă. Lasă că, deși prevăzut cu instrumentul aferent, nu prea auzeam ce mi se spunea. Dar ce răspunsuri la întrebări! Am plecat din ambele „locații” simțind cum vine în urma mea un oftat: „Bietul bătrân!” Ciudată zi! La prânz primesc o hârtie de la administrația financiară prin care sunt înștiințat că am un rest de plată la impozit în sumă de 0 lei. Și mi se comunică, în termeni drastici, ce urmează să mi se
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3458_a_4783]
-
spre a se ridica la tronul științei propriuzise, gîndirea speculativă fiind un fel de pronaos șubred menit a călăuzi pașii omenirii spre altarul invulnerabil al matematicii. Din acest motiv, gînditorul de cuvinte este predecesorul umil al gînditorului de formule, un biet lictor deschizînd drum spre pritaneul cunoașterii. Și deși amîndoi oferă un model de interpretare a lumii, primul are proasta inspirație de a face uz de o țesătură lexicală de o larghețe stînjenitoare, în vreme ce al doilea are la îndemînă un cod
Legi de conservare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3670_a_4995]
-
fericire! Astfel că vulturul sisific, sacrificat începând cu anul diavolului, 48, să mănânce inutil ficații unor făpturi vinovate, lasă acești ficați să rămână inexistenți, mântuindu-i de orice durere... Agamiță, vulturul impenetrabil, a descoperit secretul decredibilizării Politicii - Moralitatea! Scrisorica - o biată foaie de hârtie! - deschide și închide toate ușile necesare implementării moralei în societate: căci până și vinovații de codașlâcuri etice nu vor mai avea curajul să greșească precum niște fraieri, tulburând viața socială și viața femeilor! Le mulțumesc domnilor Cornișteanu
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
ale scrisorii adresată lui Cioran, la 17 februarie 1939: "Am ținut să-ți scriu într-o zi mare din istoria neamului nostru și am ales această dată: un an de la votarea delirantă a Constituției, prin care s-a introdus în biata țară românească ritmul nou al înțelepciunii, cinstea și libertatea. Emoția mea nu mai cunoaște margini din gândul că tu trăiești departe de toate prefacerile splendide care s-au abătut asupra României. Cum ai plecat tu - și cum ai s-o
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
alt poem al aceluiași autor, dna A. O. propune traducerea prin „tovarăș pașnic de pahar”. Aș! Rusul nu s-ar fi mulțumit cu o „restrângere” atât de drastică a amplorii și viziunilor sale, pentru că poetul se referă nu la un biet băutor cuminte, „pașnic”, ci la unul de rang... mondial, universal! Pentru că în acest caz „mirovoi” nu vine de la mir = pace, ci de la „mir” cu sensul de „lume”. Titlul unui poem, ce s-ar traduce „Cântecel de victorie”, A. O. îl
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
un reprezentant al minorităților. După isprăvirea banchetului, am așteptat la poarta de ieșire. La trecerea lui Marghiloman, însoțit și de militari superiori germani, noi bucovinenii și ardelenii i-am făcut o manifestație, strigând din răsputeri: "Noi vrem Ardealul și Bucovina". Bietul Marghiloman, care-l avea la dreapta sa pe neamț, a întors mâinile spre noi, spunând: "Eu am făcut ce am putut, vor veni alții și vă vor da restul ce ni se cuvine." Un "trăiască" puternic a urmat cuvintelor frumoase
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
E deja un sistem. Se cunosc sumele dinainte, nu se mai negociază, tariful este fix. Depinde unde vrei să ajungi, tot trebuie să dai. Cu cit urci mai sus ierarhic, prețurile cresc fără nicio rușine. O sumă e la un biet portar de spital să te lase să intri, și alta la un președinte de Consiliu Județean. Spune-mi ce șpagă iei ca să iți spun cine ești! Și cel care dă și cel care ia are corupția în reflex", a scris
Șeful TVR face apologia corupției. "E aerul pe care-l respirăm" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/37222_a_38547]