KorAP: Find »[drukola/base=bluză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...120 >

2,994 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453

În inimă, pe care o cunosc prea bine. Par mai degrabă mamă și fiică decât mătușă și nepoată. Amândouă au părul scurt, umflat cu peria - deși al lui Kerry are șuvițe blonde ușor mai pronunțate decât al mamei -, amândouă au bluze aprins colorate, care le pun În lumină bronzul decolteului și amândouă râd. Pe blatul bufetului e o sticlă de vin alb, pe jumătate golită. — La mulți ani ! spun și o pup pe mama. În momentul În care dau cu ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
French Connection. Sinceră să fiu, mi l-am luat de la Oxfam. Dar pe etichetă așa scrie, French Connection. Și, până nu-i dau datoria Înapoi lui tata, trebuie să o las mai moale cu cumpărăturile. Vreau să zic că o bluză de la French Connection e În jur de cincizeci de lire, În vreme ce pe asta am dat doar 7 și jumate. Și e aproape nouă ! Urc cu elan treptele de la metrou, soarele strălucește și sunt plină de optimism. De-abia aștept să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
că acolo vei Întâlni pe cineva. — Zici tu ? Mă privește. OK, am să Încerc. Oftează adânc și pornim iar pe trotuar. — Singurul lucru bun În weekendul ăsta, adaugă În clipa În care ajungem la colț, e că mi-am terminat bluza. Ce părere ai ? Își scoate mândră jacheta și se Învârte, iar eu mă uit la ea preț de câteva clipe, neștiind ce să zic. Nu e vorba că nu mi-ar plăcea lucrurile croșetate... OK. Ba ăsta e adevărul, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
se Învârte, iar eu mă uit la ea preț de câteva clipe, neștiind ce să zic. Nu e vorba că nu mi-ar plăcea lucrurile croșetate... OK. Ba ăsta e adevărul, nu Îmi plac deloc lucrurile croșetate. Și mai ales bluzele roz decoltate, cu găuri mari. I se vede pur și simplu sutienul. — E... super, reușesc să articulez În cele din urmă. E nemaipomenită ! — Nu-i așa ? Îmi zâmbește fericită. Și am făcut-o atât de repede ! O să-mi fac și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
el va fi o adevărată sursă de inspirație, spune admirându-se În oglinjoara de mână. Știi, o groază de oameni sunt de părere că el a schimbat, de unul singur, fața marketingului mondial. Îi cad ochii asupra mea. Ai o bluză nouă, Emma ? De unde e ? — Ăă, de la French Connection, spun după o pauză. — Am trecut pe la French Connection În weekend. Mijește ochii la mine. Și n-am văzut modelul ăsta. — Ei, probabil că se vânduseră. Îi Întorc spatele și mă fac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
holbează la umărul meu. — Ce-i aia ? — Ce anume ? spun nevinovată și ating inimioara de stras de pe umăr. A, asta. Da, se lipește pur și simplu pe piele. M-am gândit să mi-o pun, așa, de amuzament. Îmi iau bluza cu spatele gol și mi-o leg la ceafă, după care mă Încalț cu ghetele mele de antilopă, cu bot ascuțit. Mi le-am luat acum un an de la un magazin Sue Ryder și sunt un pic hărtănite, dar În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
și noi o să arătăm complet penibil ? Lissy e complet paranoică apropo de Îmbrăcămintea celorlalți. La prima petrecere de Crăciun de la ea de la cabinet, nefiind sigură ce Înseamnă exact „ținută de gală“, dacă se referă la rochii lungi sau doar la bluze cu sclipici, m-a făcut să vin cu ea și să stau pe hol În fața ușii, cu sacoșe În care aveam șase ținute diferite, ca, la nevoie, să se poată schimba. Evident că rochia pe care o avea pe ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Poate vreți totuși să vă aranjați puțin ținuta Înainte de a vă Întoarce la treabă, ce ziceți ? Ușa se Închide În urma lui și rămânem Împietriți, ca niște statui de ceară. — Vrei te rog să-ți scoți nenorocita asta de mână din bluza mea ? spun Într-un final, enervată la maximum pe Connor. Orice urmă de dorință de a face sex mi-a dispărut complet. Sunt lividă de furie. Pe mine. Pe Connor. Și pe toată lumea. ZECE Jack Harper pleacă astăzi. Slavă Domnului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
trebuie să le punem pe toate la loc, cu foarte mare grijă. La un moment dat, de afară se aude altă alarmă și tresărim amândouă Îngrozite, după care ne prefacem că nu ne-am speriat deloc. Până la urmă, Îmi aleg bluza roșie nouă, absolut incredibilă a Jemimei, cu umerii decupați, pe care o combin cu pantalonii mei negri de șifon de la DKNY (25 de lire de la Notting Hill Housing Trust shop) și cu pantofii Prada argintii cu toc Înalt ai Jemimei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
pupic. Sincer, și eu aș face asta pentru tine, dacă aș fi membră a unui club select. — Îți amintești parola, da ? — Da. Alexander. — Unde te duci ? spune Jemima, intrând În camera mea, gata Îmbrăcată de plecare. Mă privește critic. Frumoasă bluză. De unde-o ai ? — Oxfam. Vreau să spun Whistles. În seara asta m-am hotărât nici măcar să nu Încerc să mai Împrumut ceva de la Jemima. O să-mi port propriile haine, iar, dacă lui Jack nu-i plac, poate să se ducă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
bine Înainte de a face un lucru. O clipă, rămânem uitându-ne unul la celălalt În soare. Inima Îmi bate nebunește. Nu prea știu ce ar trebui să fac. Nu doriți să cumpărați niște iarbă-neagră, aducătoare de noroc ? O femeie În bluză de trening roz Îmi bagă brusc În față o legătură acoperită cu folie de aluminiu, și scutur enervată din cap. Niște iarbă-neagră norocoasă, domnule ? — Dați-mi tot coșul, spune Jack. Cred că am mare nevoie de el. Caută În portofel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598

să-ți spună, se pune ea din nou pe râs, fără zgomot. La femei ai fost? Cum să nu? răspund repezit, și ca să fiu în ton cu spusele îmi și întorc privirea spre ea, de la sânii care-i scapă din bluză la fața cu trăsături cam dure, cu ochii de tătăroaică aduși tare spre tâmple cu ajutorul unui machiaj din acelea care spre a doua jumătate a vieții distrug fața unei femei. - Auzi, puiule?... Dobrogencele au ceva special, au p... da dulce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
timp, în realitate n-a fost decât noaptea trecută, deci mai puțin de douăș’ patru de ore). Zina nu-mi mai dă timp să gândesc, își înalță brațele interminabile, parc-ar fi înșiși stâlpii care susțin sala aia, își aruncă bluza și-și arată în lumină mușchii-pereche ai burții. Hai să vezi cum îmi bate inima, cred c-o să mor! Îmi nimerește prin întuneric mâna amorțită și începe să mi-o plimbe pe sânul ei cu o carne fără nici o asprime

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
bine să ne vedem undeva să vorbim? - Corect, vino-ncoace! Mai știi s-ajungi? Știam drumul, și tot mi-a luat mai bine de două ore s-ajung, umblând prin talcioc după țoale cu Zina, care se tocmește pentru o bluză și-un blug de-mi vine s-o iau din loc, să zic că nu-i cu mine. Mai pune timpul drumului din Babadag și o să-ți dai seama că am ajuns la casa din Cuza Vodă exact la ora

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
stă ridicat pe două perne, în spate e un geam prin care poți să vezi că afară e o noapte mult mai adâncă decât a mea, îmblânzită de celebrul felinar. Fotografia format lat mai dă la vedere ținuta sciitorului, o bluză de pijama în dungi subțiri descheiată, lăsând să se vadă maieul de corp gris. Ca de obicei, altceva pornisem să povestesc, despre o colegă de facultate, altfel o ființă veselă, care în anul III s-a bătut pur și simplu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
altceva? întreabă pe un ton iritat, dând la vedere niște dinți cu strungăreață mare, când vede că nu mă dau dus. Cum se săltase pe scaun, exact în dreptul feței mele i s-a dezgolit o fâșie de spate bronzat, între bluză și pantalon. Nu, îmi iau eu inima-n dinți, voiam numai să știu cum e programul tău, ca să mai vin să cumpăr când ești tu. Păi aici mă găsiți tot timpu’, ce, nu mă știți? chicotește (căzut din plopi: deci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
descins pe la prânz dintr-un șir de trenuri regionale în Gare de Lyon, nesemănând chiar deloc cu o estică. Cu degetele nervoase cu unghii nevopsite, de femeie obișnuită să muncească, își descheie scurta de blană zbârlită, lăsându-și la vedere bluza cu strasuri pe care sânii o împing irezistibil înainte, spre marele oraș căruia nu știi de ce i s-a zis al luminilor, fiindcă stătea să plouă și când nu ploua. Nu seamănă cu o estică, fiindcă nu și-a luat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
brusc a mai răbufnit o dată furia din ea: Da’ tu pe ce lume trăiești, de te blochează porcăriile ăstea? Cum stăteam în pragul camerei unde ea se gătește de culcare, s-a întors spre mine, îmbrăcată pe jumătate, numai în bluza ei întinsă până la semilungime. În penumbră, fiindcă n-avem nevoie de lumină ca să ne dezbrăcăm de culcare, incisivii îi sticleau în fanta buzelor, vădind încă furia. cincisprezece Raymond, geniul autist, unul dintre personajele preferate ale adolescenței mele, aproape ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
care unii o văd la modul extremist, zece milioane sau ștreangul. Întârziam cu bună știință intrarea într-o viață pe picioarele mele, disprețuindu-mă pentru precipitarea de om ocupat cu care dimineața, doar dimineața, îmi trăgeam pe mine jeanșii rupți, bluza, vesta model „soldat american“ - ca după maximum cinci minute, încă plin de căldura așternutului, să mă trezesc în fața foii albe cu veșnica întrebare Unde mai mergem astăzi?, întrebarea de care ajunseseră să râdă și copiii din vecini, țipând la apariția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
niște frumuseți gitane, a căror urmărire putea să-mi umple câteva minute din viață cu un orgasm gratuit... Pe locul de vis-à-vis, fata, descheiată la blană, și-a dat la vedere decolteul cu mai multe rânduri de lanțuri aurite deasupra bluzei, râzând cu buzele umezite la ce-i tot șoptea însoțitorul ei și bătând sonor cu inelele argintate de pe fiecare deget al mâinii în speteaza scaunului (pe vremuri, la Casa Scânteii, când m-am nimerit în lift cu un grup din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322

poate întâmpla așa ceva? întreabă Suze, siderată. Parcă era vorba că stai în studio și dai sfaturi financiare, nu? — În principiu... nu știi niciodată. E mai bine să fii pregătit. Cred că ai dreptate... spune Suze cu îndoială în glas. Și bluza asta? Scoate un umeraș. Și asta e nouă! Asta e pentru emisiune, răspund prompt. Și fusta asta? — Pentru emisiune. Și pantalonii ăștia noi? — Pentru... — Bex. Suze se uită la mine, mijindu‑și ochii. Câte rânduri de haine trebuie să porți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
în câteva zile. Sunt sigură că trebuie să ajungă - sau e cumva posibil să se fi pierdut la poștă? Îmi poți, te rog, trimite un alt exemplar? În privința fotografiei cu autoarea, poți să porți orice dorești. Sună foarte bine și bluza Agnès B și cerceii descriși. Aștept cu nerăbdare să văd manuscrisul - și permite‑mi, încă o dată, să‑ți spun cât suntem de încântați de faptul că scrii pentru editura noastră. Cu cele mai bune urări, Pippa Brady, Redactor‑șef EDITURA

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
fără un alai de însoțitori gălăgioși. E ca o variantă de bonton a unei zeițe a ploii. — Bună! zice, năvălind în camera mea. Are o fustă de catifea roz foarte mișto de la Whistles, de care am și eu, dar o bluză maro cumplită, de Lurex, cu guleraș. Bună, Becky! Vii diseară? Nu, în seara asta nu pot, spun. Am de lucru. — A. Fenella se botoșește, cum s‑a întâmplat și cu Suze, apoi se luminează brusc. Atunci poți să‑mi împrumuți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
Suze, apoi se luminează brusc. Atunci poți să‑mi împrumuți și mie pantofii tăi Jimmy Choo? Purtăm același număr, nu? — OK, zic. Sunt în șifonier. Ezit puțin, încercând să abordez problema cu tact. Nu vrei să‑ți împrumut și o bluză? Întâmplarea face să am exact bluza care s‑ar potrivi cel mai bine cu fusta ta. Cașmir roz cu mărgele. Foarte drăguță. — Da? zice Fenny. Da! Mi‑am tras pe mine bluza asta fără să mă gândesc. Și‑o dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
pot să vă spun ce chilipiruri extraordinare am prins. O haină de piele fantastică, de culoarea untului, care e un pic cam strâmtă, dar sunt sigură că o să slăbesc curând un kil‑două. (Și, oricum, pielea se lasă). Plus o bluză de șifon imprimată absolut fenomenală, și niște pantofi argintii și o poșetă! Și totul n‑a făcut decât 500 de dolari! Dar asta nu e tot. Am făcut cunoștință cu o fată foarte drăguță pe nume Jodie, care mi‑a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]