12,392 matches
-
nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere, vornicul cu alți doi boieri ce nu îi mai vrură domnia vasală leșilor, în fruntea celor două mii de tătari, în apropierea lacului Dracșani, pe drumul dintre Hârlău și Botoșani, tăie drumul fugarilor, făcându-i prizonieri. Cum îl văzu în mâna supușilor lui se apropie ca
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
auzi vocea gâfâindă a vornicului. Noi avem alt domn care să ne fie alături. Din sfatul țării vor pieri toți leșii pe care i-ai considerat ca adevărați sfetnici. Uite cum te-au adus! Ai atras ura sultanului și moartea boierilor! - Eu n-am ucis pe nimeni, vornice, răspunse puțin tulburat de cuvintele boierului Bucioc, Vodă Alexandru. - Nu tu. Dar polonii pe care i-ai avut în slujbă au ucis pe toți aceia ce s-au împotrivit dorinței lor. Și i-
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
alături. Din sfatul țării vor pieri toți leșii pe care i-ai considerat ca adevărați sfetnici. Uite cum te-au adus! Ai atras ura sultanului și moartea boierilor! - Eu n-am ucis pe nimeni, vornice, răspunse puțin tulburat de cuvintele boierului Bucioc, Vodă Alexandru. - Nu tu. Dar polonii pe care i-ai avut în slujbă au ucis pe toți aceia ce s-au împotrivit dorinței lor. Și i-ai lăsat. N-ai vrut să crezi că vor Moldova pentru craiul lor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Moldova pentru craiul lor. Privește-i pe toți cei care te-au urmat că vor cădea sub securea pașei. Ne-am ucis între noi, frați de același neam și cu același sânge. Se întoarse căutând cu privirile în gloata de boieri ce se afla în dreapta lui vodă. Fiind călare, zări capul plecat al vornicului Ureche. Hei, vornice Ureche! Ti-am spus că mult nu va domni! Nu era al ăstui pământ! Vornicul Ureche ridică privirile obosite către cel ce ședea în fața
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
vornice că l-am părăsit și nu i-am arătat drumul drept. Mi-am dat seama târziu de asta. Și când am vrut să stau de vorbă cu fiecare din partida opusă, nu te-am mai găsit. Părăsiseși cu alți boieri atât Sfatul ce-l cerusem lui Vodă, cu prețul capului meu, cât și pământul ista, la cei ce îl râvnesc... - Nu voi sfaturi acum vornice. Întoarse capul, depărtându-se de toți aceia care, tăcuți, așteptau ce se va întâmpla cu
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
fel numai pentru faptul că, născuți mai târziu, sunt apărați de marota intangibilă și sacră a drepturilor omului pe care le-o vântură pe sub nas diferite organizații și instituții internaționale și chiar interne de profil? Fani și spoitori, gigei și boieri, clămpari și corduneni, albi, negri, galbeni sau tuciurii și alții din „libertate”, liberi ca pasărea cerului cum se spune, unii granguri și mafioți potentați nici măcar pregustați din amărăciunea purtării fie și numai în treacăt a cuvenitelor „brățări” și pe care
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
ce intră în corespondență cu trecutul, de unde absoarbe elementele ancestrale, cosmogonice, pe care le aplică în planul vieții telurice, contemporane. „Muzulie era hotărât să repună în drepturile lui neamul nostru direct coborâtor din sângele și carnea Palaghiei, cea pe care boierul francmason Caracostea o adusese cu peste două sute de ani în urmă înaintea intrării în Templu și o lăsase acolo paznic al unei tradiții care se pierdea în timp.” Hora s-a născut la noi În împlinirea datoriilor lor față de viață
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul, scriitorul Petre
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
la un moment dat că avea prea puține note în catalog. Atunci, după ce rostea binecunoscuta frază din Sadoveanu, „ei, s-au îngrășat berbecii”, adăugând apoi de la sine: „ia să trecem noi la cântărirea lor” (în Sadoveanu era vorba de „junghierea” boierilor), ridica în picioare câte un rând întreg din clasă și punea tuturor rapid aceeași întrebare scurtă. Luați prin surprindere, elevii care tărăgănau răspunsul erau numaidecât așezați la loc, spunându-li-se: „Ei, berbecul! Nu știe berbecul, he, he! Nota 1
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Aurul lui DURAN Pe timpuri imemorabile când satul nu luase înfățișarea de astăzi, trăia în Dealul Piscului un om ce-și pusese gospodăria pe loturie proaspăt dăruite de boierul Lixăndrel. Acest om se numea Tudor Dobre; toți sătenii îi ziceau mai pe înțelesul lor, Duran, de la Tudoran. Bătrânul Duran, fiul lui Motroc, se însurase și luase fata lui Ion Stan Stănică, pe Maria, o fată harnică și bogată. La
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
doilea țigan care stătea în spatele lui Polizache. -Boiarule, zise al treilea, pușcăria ne mănâncă dacă ne prinde șefu de post, te rugăm să-ți ții gura... -Bă, băieți, unul este Tudor, tot satul îl știe...Dar c-o condiție... -Care, boierule? -Vă încui în beci să nu știe nimeni de voi! -Fie, boiarule, dar cu mâncarea și băutura dumitale... -Vă dau ce vreți voi, numai treaba să iasă bine... Ne-nvoim, nea Tudore, hotărî Polizache, după ce schimbă câteva priviri cu cei
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
ce vor trăi nu știau încă. Poate îi iertau și de datorii dacă nu mai aveau pământ. El se descurca cu Jeni din salariul de mecanic la Gospodăria Agricolă de Stat, amplasată pe pământul și conacul lui Funogea, un mare boier al zonei, acum deportat cine știe pe unde de către comuniști. Pentru bucătăria casei, cultivau în grădina din curte, toate legumele necesare unei familii. Pâine se găsea și la magazin sau aducea el pe cupoane de la chioșcul fermei agricole unde lucra
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > EROII BOIERI ȘI FĂURITORI DE ȚARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Prof. Nicolae N. Tomoniu EROI, BOIERI ȘI FĂURITORI DE ȚARĂ NOUĂ Extras adaptat
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > EROII BOIERI ȘI FĂURITORI DE ȚARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 900 din 18 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Prof. Nicolae N. Tomoniu EROI, BOIERI ȘI FĂURITORI DE ȚARĂ NOUĂ Extras adaptat pentru publicații din cartea „Neamul întemeietor al lui Basarabă”, vol. II, aflat în pregătire la editura „Semănătorul” Tismana. PĂSTORII SOHODOLENI, OȘTENI AI BASARABILOR În privința vechilor păstori sohodoleni ai Tismanei, ni se confirmă pe
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
lor având fie numele Frățilescu, fie Gavrilescu după originea lor, transilvană sau olteană. Frățileștii își ziceau așa după cultul religios primit când migrau vremelnic în Ardeal și unde membrii cultului se apelau întrei ei cu „frate”. Căpeteniile lor erau dintre boierii pribegi din Transilvania, printre aceștia fiind și tatăl lui Matei Vodă, boierul oltean Danciu din Brâncoveni, care îl naște pe domn în anul 1599, la revenirea în Oltenia. Gavrileștii își ziceau așa fiind și ei legați de boierii din spița
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
olteană. Frățileștii își ziceau așa după cultul religios primit când migrau vremelnic în Ardeal și unde membrii cultului se apelau întrei ei cu „frate”. Căpeteniile lor erau dintre boierii pribegi din Transilvania, printre aceștia fiind și tatăl lui Matei Vodă, boierul oltean Danciu din Brâncoveni, care îl naște pe domn în anul 1599, la revenirea în Oltenia. Gavrileștii își ziceau așa fiind și ei legați de boierii din spița Gavrilă din Strehaia, participanți cu oștenii din munții din vestul Olteniei atât
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
erau dintre boierii pribegi din Transilvania, printre aceștia fiind și tatăl lui Matei Vodă, boierul oltean Danciu din Brâncoveni, care îl naște pe domn în anul 1599, la revenirea în Oltenia. Gavrileștii își ziceau așa fiind și ei legați de boierii din spița Gavrilă din Strehaia, participanți cu oștenii din munții din vestul Olteniei atât la răscoala din anul 1617 condusă de Lupu din Mehedinți contra abuzurilor domnitorului și fiscalității excesive, cât și la revolta boierilor din anul 1630 condusă de
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
fiind și ei legați de boierii din spița Gavrilă din Strehaia, participanți cu oștenii din munții din vestul Olteniei atât la răscoala din anul 1617 condusă de Lupu din Mehedinți contra abuzurilor domnitorului și fiscalității excesive, cât și la revolta boierilor din anul 1630 condusă de Matei Vodă contra negustorului grec Leon, poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Țării Românești de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
contra negustorului grec Leon, poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Țării Românești de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși, la mijlocul veacului al XIII-lea, boierii olteni făcuseră din
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Țării Românești de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși, la mijlocul veacului al XIII-lea, boierii olteni făcuseră din Oltenia basarabească centrul cel
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
Timocului, cnezatul lui Ioan, dincoace de Dunăre și voievodatul lui Litovoi ce cuprindea toți munții până în fața Hațegului (cf. terra Lytua, excepta terra Harszoc ). Acesta era teritoriul pomenit cu toate drepturile sale vechi de diploma Ordinului Ioaniților din 1247. Tăria boierilor olteni care se trăgeau din vechea clasă predomnitoare - basarabii - consta în faptul că, spre deosebire de alte teritorii valahe, ei aveau oaste proprie. ÎNTEMEIEREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI Boierii basarabești se opuseseră tătarilor cu oaste și deși teritoriul lor fusese cucerit de aceștia, nici măcar
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
să încoroneze pe Mihail co-împărat la nici doi ani. In anul 1277 fu ucis în luptă împotriva Ivailo, fiul său Mihail Asen al II-lea devenind împăratul legitim din Bulgaria. Tihomir rămase așadar să întemeieze singur „Țară nouă” așa cum doreau boierii olteni și spera în ajutorul lor. Deocamdată însă, cutuma alegerii domnului deși era foarte veche, era precis stabilită. Puterea voievodală ca și puterea domnească, se transmiteau atunci după principiile ereditar-elective, primând primul principiu: cel care moștenea tronul trebuia să fie
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
ginerelui său partea sa dintre Jiu și Olt, din dreptul Strehaiei, Tihomir devenind astfel și cneaz. La începutul acestor mici formațiuni prestatale, nu mitropolitul făcea ungerea și încoronarea ca în cazul domnitorilor de țară ci alte înalte fețe bisericești împreună cu boierii care aveau drept de judecată pe moșia lor și făceau parte din sfatul conducătorului. În aceste cazuri, după oficierea juridică și religioasă actele voievodale erau pre-intitulate IO dar cu semnificația ιω=”Noi” (ΙΩ cu majuscule), titlul venind pe filiera slavă
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
trebuiau însă respectate: Bărbat primi înapoi voievodatul său la 1279, primi iar - prin diploma de la 1285 - și partea lui Seneslav „aliquam partem de Regno nostro ultra alpes” . Le ținu până în anul 1290, când, dând toată partea sa lui Tihomir propuse boierilor Olteni alegerea, apoi ungerea și încoronarea ginerelui său ca domn al Țării basarabești. Boierii ținură în acel an sfat: „os domnesc” Tihomir era din „două părți”. Una prin căsătoria lui cu fiica lui Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
de la 1285 - și partea lui Seneslav „aliquam partem de Regno nostro ultra alpes” . Le ținu până în anul 1290, când, dând toată partea sa lui Tihomir propuse boierilor Olteni alegerea, apoi ungerea și încoronarea ginerelui său ca domn al Țării basarabești. Boierii ținură în acel an sfat: „os domnesc” Tihomir era din „două părți”. Una prin căsătoria lui cu fiica lui Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș, fusese împărat în dinastia asăneștilor. Se știa că lui Ioniță Caloianul (1197-1207) îi pusese
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]