2,653 matches
-
pe care îl va numi Bucovina își va păstra autonomia în cadrul Imperiului a ținut puțină vreme. La 1786 Bucovina a devenit un simplu cerc administrativ al Galiției. Măsurilor de atragere a boierimii locale și de echivalare a rangurilor și titlurilor boierești și nobiliare, menite să mîngîie orgoliul aristocrației locale, li s-au asociat altele, care vizau creșterea influenței germane și poloneze în zonă, iar în centru se afla școala, ca factor de formare a tineretului în spiritul ideilor cultivate de curtea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
începuturile sale de un triumvirat: Mihalache, Lupu, Stere, originari din trei regiuni diferite. Primul era fiu de țăran și ginerele unui preot din județul Argeș, locuit în cea mai mare parte de țărani care nu au suferit, în trecut, dominația boierească. Era un învățător care avea toate calitățile și slăbiciunile unui autodidact. Purta costum țărănesc: pantalon alb, cămașă brodată și căciulă mare din blană de oaie. Lupu era fiu de preot. Avocat de talent, el era totuși, prin naștere și sensibilitate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
oricărei așezări, teamă care, cimentată În secole, ne-a impregnat firea, caracterul și reflexele. Peste aceasta, o spune tot Drăghicescu, ăn cei vreo 160 de ani de dominație și de jaf fanariot - fanarioții care, abili, s-au Încuscrit cu familiie boierești locale, vechi! - s-a așternut pânza densă și sufocantă a moravurilor orientale, toate acele minusuri, defecte și păcate de care ne acuză străinii și de care ne acuzăm noi Înșine: corupția și lenea, două păcate majore, care au produs altele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literatura noastră n-a fost mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și fără apartenența națională polonă) etc., care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce aparțin comunității lor, a fiecăreia în parte, restul rămânând ca inexistenți sau, în cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai scindată ca acum (nu atât literatura în sine cât cei care fac literatură) în grupuri de asalt, în bisericuțe, sinagogi, șleahte (iau termenul în sensul în care îl folosea Hasdeu, adică acela de oaste boierească polonă, desigur fără calitatea boierească și fără apartenența națională polonă) etc., care au bunul, respectiv prostul obicei de a-i considera scriitori doar pe cei ce aparțin comunității lor, a fiecăreia în parte, restul rămânând ca inexistenți sau, în cel mai bun caz, ca oponenți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
deci un stil arhitectonic care nu era nici otoman, nici bizantin, dar cel puțin nu tipic european. Bucureștiul era deja un oraș mare încă înainte de unirea Principatelor. Deoarece fusese multă vreme capitala Valahiei, el avea multe biserici, mînăstiri și reședințe boierești impresionante. După 1862, cînd a devenit capitala României, a fost nevoie să fie înălțate clădiri guvernamentale, o reședință pentru domnitor și lăcașuri culturale și de învățămînt. A fost acordată o foarte mare atenție planului orașului și prevederii de porțiuni întinse
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care putere streină" (Aaron, 1835, p. xi). Unirea politică a poporului român, "desmădulat" după "valurile de necazuri" declanșate de popoarele migratoare, ar reîmplini unitatea primordială a Daciei Traiane. Împlinirea națională și mântuirea politică a românilor au fost obstaculate de intrigile boierești, comploturile intestine, luptele interne pentru putere și tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Kogălniceanu în 1843, principiul naționalității române, ideologia naționalistă și revendicarea unionistă devin explicite, acestea formând coloanele de susținere ale noii istoriografii romantice. Elaborând ideea enunțată inițial de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa "legătură" fiindcă i-a fost dictată de către boierii olteni, care aveau interesul de a păstra în posesia lor pe iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a trezit, încă de atunci, interesul cititorilor români, datată 1766, se evidențiază o descriere a Pakistanului și a Indiei, conținând unele date despre bogățiile și fauna acestora și despre puterea militară și elemente de detaliu privind splendoarea ultra-bizantină a "curților boierești". Prin călătorii transilvăneni în India au fost stabilite contacte directe între România și India, în secolul al XIX-lea, cu zona teritorială care prezintă interes. Astfel, Johan Martin Honingberger, născut la Brașov în anul 1796, a fost primul călător transilvănean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
îmi revine în minte obsesiv și acum. În Senegal, la Dakar, am trăit o experiență emoțională, de un alt gen, amară rău, cînd am vizitat "Gorée insula rușinii" (p. 384). Acolo am vizitat Casa Sclavilor. Era o casă similară caselor boierești de pe la noi, în Moldova, dacă ai fi văzut doar etajul, unde locuia stăpînul. La parter și pe la subsoluri era iadul. Hrube, fără lumină naturală, cu fete sclave puse "la îngrășat", alte fete erau puse "la montă" cu negri viguroși, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de virgine legate cu un lanț una de alta și urcate pe vapor s-au aruncat în mare. Au preferat moartea... Aud gemetele celor care au populat timp de secole acele hrube. Deasupra locuia stăpînul. Cu sufragerie largă, cu obiecte boierești. Cum mîncau oare în auzul durerii înăbușite care se urca inutil la ceruri? Această poartă este numită "poarta fără întoarcere". Pe aici erau scoși și îmbarcați pentru Brazilia, America și chiar Europa. Un drum cu un singur sens și la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dintre călugărițele Socolei zece erau „dascale”. Adică învățătoare. Printre acestea erau: Marina, Avramia, Lichirie, Mălana și Mitrofana. - Aceste măicuțe nu erau „dascale” numai cu numele. Ele au adus lumina învățăturii atât pentru viețuitoarele mănăstirii, dar și pentru jupânițele din familiile boierești care doreau să pătrundă taina cărților. In 1803, mitropolitul Veniamin Costache, socotind că este nevoie de o „școală de învățătură pentru feciorii de preoți și diaconi, unde să se paradosească bogoslovia și tălmăcirea Sfintelor Scripturi”, a împărtășit gândul lui Alexandru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
decembrie 1766: „Facem știre cu această a noastră adevărată și încredințată mărturie că, la leatul 1766 săptemvrie 24, întâmplându-se aicea în orașul Iașului de s-au făcutu mare ardere de foc, ars-au câteva sfinte mănăstiri cum și case boierești și altor orășăni, între care mănăstiri ars-au și mănăstirea Dancul; această mănăstiri, în clopotnița ei având dedesubtu bașcă și fiind multe lăzi boierești cât și altor orășăni s-au întâmplat de au luat această bașcă foc înuuntru și...au
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de s-au făcutu mare ardere de foc, ars-au câteva sfinte mănăstiri cum și case boierești și altor orășăni, între care mănăstiri ars-au și mănăstirea Dancul; această mănăstiri, în clopotnița ei având dedesubtu bașcă și fiind multe lăzi boierești cât și altor orășăni s-au întâmplat de au luat această bașcă foc înuuntru și...au arsu tot ce au fost într-însa, măcar că purtătorii de grijă ai mănăstirii târziu au luat veste cum că cele ce sântu în bașcă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cuprinde numai cu a sfințâi sali au cerut de la domniia mea milă de agiutoriu cum și de la dumnalor velițâi boieri. Si din osăbită milă...am rânduit ca ori câte cară s-ar sui în dealu la piatră: or domnești, or boierești, or mănăstirești, ori neguțitorești sau ori a cui ar fi, să aibă a lipăda de tot carul cu piatră câte o piatră...la biserica ce va să se facă, ca cu acestu chipu să se poată strânge piatra pentru lucrul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nostru lui Iezechiil egumenul de la svânta mănăstire de la Copou, să fie volnic cu cartea domnii mele a-și apăra ocina ce este împregiurul Copoului...și să risipească toate odăile, câte vor fi pe locul mănăstirii, să scoată toate vitele, ori boierești, ori negustorești, ori turcești...să nu calce, nici să strice țarina și fânațul, și să-și apere rediurile ce vor fi pre locul mănăstirii, nime nemică să nu taie. Iar cari n-ar înțelege...pre unii ca aceia să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unire a românilor. Ales domnitor al Moldovei, iar apoi și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859 a realizat unirea celor două țări, ducând spre crearea unui stat unitar cu efecte îmbucurătoare pentru viața țăranilor, făcându-se prima împropietărire din pământurile boierești, și chiar mănăstirești. A organizat și reorganizat multe instituții ale noului stat. - Sunt foarte multe de spus despre această persoană, despre hărnicia sa, dar eu, ca să evoc această mare personalitate, voi încerca să-l încondeiez în următoarele versuri: M ă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
din urmă de ruși. E adevărat, au fost și câteva schimburi de focuri prin sat. Dar nu s-au dus nici un fel de lupte. S-a tras mai mult în bucurie, ca să zic așa. Rușii intraseră în pivnițele din preajma conacului boieresc și dăduseră cep la butoaiele pline cu vin de viță nobilă. Dar nu cu sfredelul, ca oamenii, ci cu cartușe dum-dum. Curgea, am auzit, vinul ca pe gârlă. Rușii beau până cădeau din picioare. Dar nu s-au lăsat mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de la 13 divizii complete, la 3 divizii, cu efectiv redus, în total 10.000 de oameni. De asemeni efectivele de grăniceri și jandarmi au fost reduse de la 74.086 la 58.018 oameni. Au loc jafuri asupra multor gospodării țărănești, boierești, bisericești. în orașe, a căror industrii produc bunuri alimentare și industriale sau armament, cunosc drumul răsăritului, invocându-se pagubele pricinuite în prima parte a războiului, și nu numai atât. Sunt amestecuri grosolane în viața politică și economică a țării. Se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o năframă ca să fie protejați de intemperii, și de soare, dacă ardea prea puternic, alături având sapa, secerea sau alte scule cu care trebuia să muncească pământul, singura sursă de venit ce o aveau țăranii, după ce-și dădeau obligațiile boierești, dacă nu aveau pământ suficient. Apoi veneau și obligațiile față de statul român. Mihăiță citea și recitea notițele date de profesor. dar își aduce aminte și de pregătirea sa militară începând din 1936, în cadrul marinei regale. Cunoștea pe de rost toată
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
carismatici, e pus pe căpătuială și pe carieră. De multe ori, e zdrobit de propria importanță. Nu-i vine nici lui a crede că a ajuns unde a ajuns și e când perplex, când arogant ca un vechil în haine boierești. Efortul de a gândi logic îi provoacă inflamațiuni apoplectice și crampe stomacale. Când nu mai pricepe despre ce e vorba, se înfurie, țipă și fuge. E ticălos pentru că n-are criterii, pentru că e depășit de situație, pentru că e incompetent. În
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
INTELECTUAL ȘI POLITIC I.1. Familia Balș În decursul timpului, cei ce s-au aplecat în mod direct sau tangențial asupra istoriei familiei Balș au reliefat în mod unanim faptul că aceasta a fost una din cele mai vechi case boierești din Moldova, rădăcinile sale pierzându-se în negura veacurilor. În acest sens, principele Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriptio Moldaviae, consemna această familie în rândul neamurilor boierești care ar fi dăinuit aici de la începutul istoriei Moldovei 1, iar cronicarul Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mod unanim faptul că aceasta a fost una din cele mai vechi case boierești din Moldova, rădăcinile sale pierzându-se în negura veacurilor. În acest sens, principele Dimitrie Cantemir, în celebra sa Descriptio Moldaviae, consemna această familie în rândul neamurilor boierești care ar fi dăinuit aici de la începutul istoriei Moldovei 1, iar cronicarul Ion Neculce, în al său Letopiseț, făcea referiri la funcțiile pe care le-au deținut unii membri ai acestei familii în secolele XVII-XVIII2. Ceva mai târziu, spre jumătatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]