1,815 matches
-
de vânătoare de noapte. Britanicii nici nu puteau concepe că transmisiuniel radarului H2S pot fi detectate și urmărite, în ciuda faptului că rapoartelor germane criptate cu mașina Enigma (și decriptate de serviciile speciale aliate) arătau că 210 dintre cele 494 de bombardiere doborâte în ianuarie - februarie 1944 deasupra Germaniei se datorau identificării sus-numitelor . Luftwaffe a introdus radarul de bandă joasă VHF montat pe avioane "Lichtenstein" SN2, care a fost considerat imposibil de bruiat. Acest tip de radar a cunoscut o folosire extinsă
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
radarul de bandă joasă VHF montat pe avioane "Lichtenstein" SN2, care a fost considerat imposibil de bruiat. Acest tip de radar a cunoscut o folosire extinsă din toamna anului 1943 până la începutul anului 1944. Noul radar a cauzat rapid probleme bombardierelor britanice. Sistemul german de marcarea a avioanelor a fost rapid îmbunătățt și a crescut eficiența defensivei aeriene. În ciuda raidurilor false, care continuau să atragă în cursă avioanele de vânătoare germane și să reducă astfel pierderile, noile sisteme germane au dus
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de marcarea a avioanelor a fost rapid îmbunătățt și a crescut eficiența defensivei aeriene. În ciuda raidurilor false, care continuau să atragă în cursă avioanele de vânătoare germane și să reducă astfel pierderile, noile sisteme germane au dus la creșterea pierderilor bombardierelor cu 8-9%. Pierderile avioanelor de vânătoare germane s-au ridicat la 664 de aparate în 1944, o cifră considerată acceptabilă. Dezvoltările tehnologice ale Luftwaffe au avut un impact considerabil asupra operațiunilor din prima jumătate a anului 1944. Noua ofensivă a
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
din prima jumătate a anului 1944. Noua ofensivă a lui Harris, care a culminat cu Bătălia Berlinului , a suferit pierderi grele și nu și-a atins obiectivele. Planul era să zdrobească moralul germanilor cu pierderi de cel mult 500 de bombardiere. Moralul germanilor a fost afectat într-o măsură mai mică decât s-au așteptat planificatorii britanici, RAF pierzând în timpul campaniei 1.128 de bombardiere. În același timp, germanii au pierdut doar 256 de avioane de vânătoare. Harris a încercat să
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
a atins obiectivele. Planul era să zdrobească moralul germanilor cu pierderi de cel mult 500 de bombardiere. Moralul germanilor a fost afectat într-o măsură mai mică decât s-au așteptat planificatorii britanici, RAF pierzând în timpul campaniei 1.128 de bombardiere. În același timp, germanii au pierdut doar 256 de avioane de vânătoare. Harris a încercat să reducă pierderile prin introducerea avionului de vânoare nocturnă De Havilland Mosquito pe post de escortă a bombardierelor. Aparatul folosit până atunci, Bristol Beaufighter se
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
RAF pierzând în timpul campaniei 1.128 de bombardiere. În același timp, germanii au pierdut doar 256 de avioane de vânătoare. Harris a încercat să reducă pierderile prin introducerea avionului de vânoare nocturnă De Havilland Mosquito pe post de escortă a bombardierelor. Aparatul folosit până atunci, Bristol Beaufighter se dovedise ineficient și a fost nevoie de înlocuirea sa. Tehnologia și tactica îi favorizau pe piloții de vânoare. Serviciile de informații britanice au descoperit însă în iulie 1944, după ce un avion Ju 88G-1
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
domeniul de frecvența de 10 GHz, se se pare că nu a fost detectat de vreun sistem al Luftvaffe care să fi existat până la sfârșitul războiului. Eliberarea Franței și a Țărilor de Jos în 1944 a dus la amplificarea ofensivei bombardierelor. Aliații au fost capabili să depășească cele mai multe sisteme de avertizare a liniei Kammhuber. Până atunci, avioanele de vânătoare noctură reușiseră să provoace o rată generală de pierderi bombardierelor britanice care atacau Germania de 3,8% în iulie 1944. Într-o
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
și a Țărilor de Jos în 1944 a dus la amplificarea ofensivei bombardierelor. Aliații au fost capabili să depășească cele mai multe sisteme de avertizare a liniei Kammhuber. Până atunci, avioanele de vânătoare noctură reușiseră să provoace o rată generală de pierderi bombardierelor britanice care atacau Germania de 3,8% în iulie 1944. Într-o singură noapte (28-29 iulie) aceste cifre s-au ridicat la 8,4%, deși s-a considerat că acestea au fost datorate nopții foarte luminoase. În plus, forțele de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
crize locale profunde și că este nevoie de intensificarea bombardamentelor asupra trenurilor cu cisterne petroliere și a rezervoarelor din apropierea gărilor. Flotele aeriene americane 8AF și 15AF au demonstrat o creștere a preciziei atacurilor prin folosirea radarelor de ghidare H2X, iar bombardierele RAF și-au îmbunătățit la rândul lor precizia de navigare prin folosirea sistemului de ghidare radio Gee-H. Aliații au constatat că uzinele de benzină sintetică erau ținte asupra cărora atacurile aeriene aveau un succes mai mare decât bombardamentele asupra rafinăriilor
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
la o oarecare distanță de orașe și apăreau mai clar pe ecranele radarelor pentru direcționarea bombardamentelor. 15AF și-a îmbunătățit rapid precizia atacurilor și a dezvoltat tehnici noi, precum folosirea formațiilor „diamant”, care asigura un grad de securitate sporit pentru bombardiere și o mai mare precizie de lansare. Efortul de distrugere a rezervelor de combustibil a fost întărit odată cu crearea "Joint Oil Targets Committee" cu sediul în Londra, care avea ca obiectiv conducerea campaniei de bombardamente într-un mod științific. Această
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Tripartit, Axa a primit acces la rezervele de țiței ale României . USAAF a dorit să facă din țiței ținta prioritară. La sfârșitul primăverii anului 1944, americanii dispuneau de avioanele de vântoare cu rază lungă de acțiune, capabile să asigure protecția bombardierelor care aveau să declanșeze atacurile împotriva rafinăriilor de la Ploiești. În acel moment, USAAF avea mai multe obiective divergente: campania de bombardamente americano-britanică împotriva țintelor din Germania, Operațiunea Pointblank și sprijinirea tactică a armatelor aliate debarcate în Normandia . Spaatz și Harris
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Fw 190A-8/R2 "Sturmbock" a intrat în serviciu alături de "Jadgeschwader", care era deja alocată apărării României. Avionul A-8/R2 era dotat cu două tunuri de 30mm MK 108, unul sub fiecare aripă. Aceste tunuri erau capabile să distrugă un bombardier B-17 cu trei lovituri și să doboare un bombardier B-24 cu o singură lovitură. Avionul Fw 190A-8/R2 avea blindaj și era aproape invulnerabil la focul defensiv al bombardierelor. Pe de altă parte, blindajul și armamentul greu îi limitau mult
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Jadgeschwader", care era deja alocată apărării României. Avionul A-8/R2 era dotat cu două tunuri de 30mm MK 108, unul sub fiecare aripă. Aceste tunuri erau capabile să distrugă un bombardier B-17 cu trei lovituri și să doboare un bombardier B-24 cu o singură lovitură. Avionul Fw 190A-8/R2 avea blindaj și era aproape invulnerabil la focul defensiv al bombardierelor. Pe de altă parte, blindajul și armamentul greu îi limitau mult performanțele acestui avion la mare altitudine. La fel ca
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
unul sub fiecare aripă. Aceste tunuri erau capabile să distrugă un bombardier B-17 cu trei lovituri și să doboare un bombardier B-24 cu o singură lovitură. Avionul Fw 190A-8/R2 avea blindaj și era aproape invulnerabil la focul defensiv al bombardierelor. Pe de altă parte, blindajul și armamentul greu îi limitau mult performanțele acestui avion la mare altitudine. La fel ca în cazul avioanelor bimotoare Ju 88, Bf 110 și Me 410s, și acesta trebuia escortat de avioane de vânătoare Bf
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
seria de atacuri devastatoare împotriva țintelor petroliere din aprilie-mai 1944, germanii au început să facă încercări cu noi măsuri defensive, care s-au dovedit doarte eficiente pentru o perioadă de timp. De fiecare dată când sistemele de alertare indicau prezența bombardierele deasupraIugoslaviei cu direcția România, germanii aveau la dispoziție 40 de minute pentru organizarea apărării. Ei ridicau perdele de fum în jurul rafinăriilor, astfel încât întreaga zonă să fie acoperită de fum în momentul în care bombardierele americane apăreau în zonă. Din acest
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
când sistemele de alertare indicau prezența bombardierele deasupraIugoslaviei cu direcția România, germanii aveau la dispoziție 40 de minute pentru organizarea apărării. Ei ridicau perdele de fum în jurul rafinăriilor, astfel încât întreaga zonă să fie acoperită de fum în momentul în care bombardierele americane apăreau în zonă. Din acest motiv, atacurile de precizie erau imposibile. Pentru depășirea acestei măsuri de apărare, 15AF a organizat pe 10 iuni 1944 un atac aerian la joasă înălțime al avioanelor P-38 dotate cu bombe de 450
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
sintetic din regiunea Ruhr. "Luftwaffe" se afla în acest timp într-o poziție dificilă. Apărarea rafinăriilor și uzinelor de combustibil sintetic era greu de asigurat. "I. Jagdkorps" avea o rată a pierderilor de avioane de 10% pe misiune, în vreme ce pierderile bombardierelor americane se situau la cel mult 2%. În septembrie 1944, rata pierderilor era în defavoarea "Luftwaffe". Cu unele excepții, rata pierderilor de avioane aliae a rămas sub 1%, în vreme ce pierderile germane variau între 10% și 20%. Formațiile aliate erau și de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
făcut ca aceste misiuni să poată fi încheiate cu succes de către RAF. Speer i-a raportat lui Hitler că se ajunsese în situația în care atacurile nocturne să fie mai distructive decât cele pe timp de zi, deoarece aliații foloseau bombardiere grele și obțineau precizie mai mare pe timpul nopții. În medie, în timpul operațiunilor britanice împotriva țintelor petroliere din timpul toamenei anului 1944 erau lansate 600 t de bombe iar, în aceeași perioadă, USAAF lansa 352 t împotriva acelorași ținte. Producția de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de pe frontul de răsărit pentru întărirea apărării Reichului. Göring a orodonat depunerea unor eforturi mai mari pentru pregătirea completă a piloților într-un ritm mai ridicat, în paralel forțelor de vânătoare "Jagdflieger". El a cerut de asemenea convertirea piloților de bombardiere în piloți de vânătoare. Obiectivele lui Göring nu au fost atinse. Pregătirea piloților a trebuit să fie scurtată pentru ca să fie asigurat necesarul crescut al forțelor defensive. În 1944, programul de pregătire a piloților a fost redus la opt luni și
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
aveau un necesar de 54.000 - 74.000 t de benzină pe lună. Cu aceste cantități de combustibil, școlile ar fi fost capabile să pregătească 1.200 de piloți de vânătoare, 250 pentru avioanele de atac la sol, 40 pentru bombardiere, 75 pentru bombardierele cu reacție, 64 pentru recunoaștere și 40 pentru vânătoarea nocturnă. Cererile școlilor de piloți nu au fost niciodată satisfăcute. În iulie 1944 au fost asigurate 12.400 t, iar în agust 12.200 t de benzină și
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
de 54.000 - 74.000 t de benzină pe lună. Cu aceste cantități de combustibil, școlile ar fi fost capabile să pregătească 1.200 de piloți de vânătoare, 250 pentru avioanele de atac la sol, 40 pentru bombardiere, 75 pentru bombardierele cu reacție, 64 pentru recunoaștere și 40 pentru vânătoarea nocturnă. Cererile școlilor de piloți nu au fost niciodată satisfăcute. În iulie 1944 au fost asigurate 12.400 t, iar în agust 12.200 t de benzină și în septembrie doar
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
benzină și în septembrie doar 5.700 t. Numeroși tineri erau dornici să facă școlile de piloți, dar germanii nu mai aveau resursele necesare pregătirii lor, care mai erau disponibile doar pentru școlile de specializare avansată. Influxul de piloți de bombardiere a asigurat doar pentru o vreme rezervele necesare pregătirii piloților de vânătoare. Până în toamnă, "Luftwaffe" recruta orice tânăr care avea pregătirea de zbor de bază, pentru a putea evita măcar stagiile de început a antrenamentelor. În prioada interbelică și până în
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
lipsit pe germani de sistemele de avertizare timpurie a raidurilor aeriene. La toate acestea s-au adăugat contramăsurile luate de RAF Bomber Command. Printre acestea s-au numărat atacarea avioanelor de vânătoare germane mai înainte ca să intre în contact cu bombardierele, sau pe drumul de întoarcere către bază. Din acest motiv, germanii au fost obligați să restricționeze iluminarea aeroporturilor și să reducă la maxim folosirea balizelor luminoase de pe piste. Criza de combustibil a dus la scăderea calității pregătirii echipajelor "Nachtjagdgeschwader". În
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
iulie și 1 octombrie 1944. Dintre acestea, 685 în iulie, respectiv 830 în octombrie au fost angajate în luptele împotriva RAF Bomber Command. La sfârșitul anului 1944, linia aeriană defensivă germană se întindea din Danemarca până în Elveția. În acest moment, bombardierele britanice puteau să zboare spre teritoriul german fără să fie întâlnească vreo opoziție. Capacitatea defensivei germane s-a redus, "Luftwaffe" apelând la alte metode de apărare, precum zborurile de recunoaștere deasupra Mării Nordului în încercarea identificării timpurii a formațiilor de bombardiere
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
bombardierele britanice puteau să zboare spre teritoriul german fără să fie întâlnească vreo opoziție. Capacitatea defensivei germane s-a redus, "Luftwaffe" apelând la alte metode de apărare, precum zborurile de recunoaștere deasupra Mării Nordului în încercarea identificării timpurii a formațiilor de bombardiere. În ciuda oricăror probleme, "Nachtgeschwader" avea cele mai mari efective de la începutul războiului. Ea reprezenta o amenințare la adresa RAF cel puțin la nivel teoretic în cazul raidurilor efectuate în adâncimea teritoriului german. Totuși, de pe la mijlocul anului 1944, eficiența forțelor de vântoare
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]