7,946 matches
-
bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi și pe fiul lui, Dumitrică al Costii: toată lumea voia să-și dea oile la stâna lor din Vemeșoaia, fiindcă li se dusese vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Mișu. Din acest moment, dezmățul a-nceput... După mai bine de o oră, patru guri flămânde se întreceau la-nfulecat în bucătăria largă, în care trupurile goale se atingeau la întâmplare ori voit, fără jenă sau preferințe. Nu se foloseau tacâmuri. Brânza ori șunculița erau luate cu mâna, ca și feliile de pâine, iar friptura din carne de porc și de pui era ruptă în mâini și dinți, la fel ca firele de ceapă ori salata verde. Nici pahare nu se foloseau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
până să ajung în satul copilăriei mele, în capul meu și printre lacrimile mele se derulau imagini cu blânda mea mătușă, de când eram un copil; concediile petrecute la noi și cum îi plăcea ei să fie întâmpinată cu plăcintă cu brânză (făcută de mama din laptele prins în oale de lut, cu smântâna de două degete) în tăvi mari, rotunde, pufoasă, pentru că punea în ea multe ouă și smântână, iar pe deasupra o ungea cu gălbenuș de ou sau cu checurile tot
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
A.P.-ului după destituirea celuilalt președinte care l-a condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
nr. 681 din 11 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Fuego - purtând drapelul României în Sicilia Fuego se afla, la sfârșitul acestei săptămâni, în Italia, în regiunea Enna din Sicilia, acolo unde a onorat, împreună cu Mioara Velicu, invitația prietenului lor William Brânză de a cânta pentru comunitățile de români. Primirea de care a avut parte îndrăgitul artist a fost sinceră, emoționantă și cât se poate de inedită. Pe lângă tradiționalele felicitări și aplauze, Fuego a dus cu cinste steagul României, ca un simbol
FUEGO CUCEREŞTE ITALIA ! de ASOCIAŢIA CULTURALĂ REGAL DART în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365697_a_367026]
-
Relatare > SECERATORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1517 din 25 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Stoica și Vasile și alți câțiva vecini. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși, că doar pentru pământ au venit bunicii lui în Dobrogea. „Dar să-l ia odată, dă-l Doamne încolo de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el” își zicea Victor în sinea sa. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Nu le invidiez, le admir că pot să se mențină la standardele dorite. Dar să nu divaghez de la subiect! Astăzi m-am gândit pentru masa de prânz la un piept de pui dezosat pe grătar, cartofi copți la cuptor cu brânză rasă pe deasupra și castraveți acri. Am pus cartofii la cuptor, la temperatura de 205 grade cum îi pun de obicei; arată foarte bine rumeniți pe deasupra, după ce îi decojesc. Mă întorc la birou, cu gândul ca atunci când sunt aproape gata, să
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
de legume și zarzavat, așa că, nu duceam lipsă de nimic. Îmi aduc aminte când mama scotea pâinea rotundă, caldă și crescută din cuptorul de cărămidă care se afla în curte, rupeam un codru de pâine caldă, luam o bucată de brânză proaspătă de oaie (din putinica din lemn) adusă de tata de la stâna unde avea oile la cioban, luam câteva fire de ceapă verde din grădina de legume sau roșii când erau coapte și mâncam cu poftă, că nu mai îmi
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Admirabil om. Apoi, micile escapade cu colegii, în pauze sau în orele la care profesorul nu striga prezența. Ne grăbeam să ajungem la patiseria din colțul străzii. Merdenelele erau preferatele mele! Fierbinți și gustoase. Ne duceam pe firul aromei de brânză coaptă, înfruntând ploi, vânt, zăpadă sau soare copleșitor, doar pentru a savura aceste pateuri alături de un încântator Cico. Apoi, mai mari fiind, foloseam orele de la materii mai puțin importante pentru a ajunge într-un părculeț aproape de Grădina Icoanei, unde ne
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366156_a_367485]
-
Calic, și Marile Puteri, și în Iovacra s-au găsit 400 de locuri de muncă pentru muncitori. Cu alte cuvinte, s-au scremut munții, și a ieșit un șoarece. Se oferă un loc de muncă plătit cu o bucățică de brânză pe an, pentru îngrijirea șoricelului. Și când îmi aduc aminte că Ghighi Bejan, de la Clubul Arh, din București, adică floarea umorului studențesc pe vremea comuniștilor, în GALA UMORULUI, de la Iovacra, din 1982, cânta la chitară, pe scena Sălii Polivalente din
GALA UMORULUI CONCEDIAT de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361768_a_363097]
-
am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita la masă. În afara pâinii și a bucății de brânză de oaie din traistă, s-a dus și a cumpărat și zece mici de la un grătar, plus o halbă cu bere pentru el și o cană cu bragă pentru mine. Gândeam eu că dacă tata face o asemenea risipă, înseamnă
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
Ediția nr. 682 din 12 noiembrie 2012. Mult am călătorit, pe drumuri Europene Pe cele Africane și pe cele Americane Am vizitat, am locuit, am învățat și am mai Împărtășit mâncare nouă, mâncare cunoscută Sarmale cu varză și mămăliguță cu brânză Ce-am văzut m-a impresionat și m-a încântat Dar unele m-au întristat; cât vezi cu ochii Înainte și înapoi, la dreapta și la stânga, toți Oamenii sunt la fel și buni și mai nebuni Sunt deschiși și sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
-l țină departe de paharul lui obișnuit, de zilnicul lui pahar de scotch! Stelian Plesoiu: Păi da știu la ce vă referiți ... D-na Eliade îl ținea din scurt în sensul că trebuia să-și mănînce dimineață banană și o brînză fără nici un fel de gust, care îl ajută pe maestru să nu facă alte complicații. Știa maestrul să se folosească de tertipuri, pentru a-și bea nelipsitul pahar de scotch, aranjînd cu chelnerul să-i pună apă cu gheață, dar
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
leul valută”, care era o „struțo-cămilă” o noțiune artificiala care se numea „leu valută” și care avea valoare de patru lei valută erau egali cu un dolar american. Leul de pe piață cu care noi cumpăram (când găseam) roșii, spanac, castraveți, brânză telemea de vacă, era denumit „leu tramvai”. Leul tramvai varia în funcție de procentul de inflație și prin 1980 era de cca. 40 de lei tramvai un dolar american. În fiecare an aveau loc tratative comerciale și se stabilea lista de mărfuri
AH... TÎ, GHERACLE ! de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351888_a_353217]
-
focul și ce pagube mari poate aduce. Am mai avut și alți câini, dar nici unul nu a fost așa deștept și prietenos că Tuzik. Mai aveam și câteva oi, pe care le țineau la o stana, noua ne aducea numai brânză, urda și de regulă câte un miel de Paști. Cu mielu’ era dandana mare, căci îl lasă înainte de Paști câteva zile să mă joc cu el, în care timp mă îndrăgosteam de el și când să-l taie, așa cum este
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
de grâu, un pumn de mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din arama cositorita, nu există teflon sau oteluri speciale. Oală despre care vorbesc era din arama cositorita și avea fundul ușor bombat. Iarăși Michiduță nu are de lucru și
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
văzut și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351962_a_353291]
-
văzut și-a auzit; La vecina s-a oprit, Și cum era bâlbâit, Îi vorbi puțin răstit: - Tu mă știi că-s om cinstit? Am oii multe, și-un măgar, Am căruță, am și car.... * La stână dacă-ai urca, Brânză, caș, lapte ți-oi da... Nu te pun să faci nimic, Numai țuică, în ibric, Să-o fierbi când m-am trezit, Să am poftă de muncit. Fata a strâmbat din nas, Că mi-l lăsă fără glas. Dar mămuca
DUPĂ FETE CU MARIN STICLETE (DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351961_a_353290]
-
adună, Afișând o mutră acră, Însă soața, pe sub mână, Face un transfer la... soacră. Mai sunt și de viță bună, Toate le fac cu măsură: Beau, mănâncă și cunună, Mai postesc și rar înjură. Ei nu-s buni de nicio brânză; Munca e pentru tractoare, Au în bănci ceva osânză Și nevastă fată... mare! M-a luat o amețeală..., Vreau și-n casă și afară; Oare nu e vreo scrânteală? Nu e de la... primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară? / George Safir
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352017_a_353346]
-
mai înainte amintitul Mihai. Ar mai fi ceva de adăugat? Știu eu?! Dar bănuiesc, nu spun de ce, căci s-ar putea să doară, Primăria Comunală A. , cea mai în drept s-o facă, nu prea poate vorbi din cauză de brânză! Cică! Brânză având marca, ați ghicit, Mihai B. O fi o marcă excelentă, de s-a așezat o asemenea liniște pe direcția TV-A-B . Și retur! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (101-102) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
amintitul Mihai. Ar mai fi ceva de adăugat? Știu eu?! Dar bănuiesc, nu spun de ce, căci s-ar putea să doară, Primăria Comunală A. , cea mai în drept s-o facă, nu prea poate vorbi din cauză de brânză! Cică! Brânză având marca, ați ghicit, Mihai B. O fi o marcă excelentă, de s-a așezat o asemenea liniște pe direcția TV-A-B . Și retur! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (101-102) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1017
DEŞERTUL DE CATIFEA (101-102) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352440_a_353769]
-
nume consacrate ale spiritualității românești: Nicolae Teodorescu, Ioan Ursu, Șerban Țițeica, Emil Pop, George Emil Palade, Radu Botezatu, Hermann Oberth, Ion Basgan, Amilcar Vasiliu, Eugen Rădulescu, Virgil Gligor, Vasile Gheție, Ion Popescu Zeletin, Carol Davila, Alex Rădulescu, Petre Vancea, Petre Brânzei, Nicolas Georgescu Roegen, Anghel Rugină, Tudor Popescu, Henry Stahl, Constantin Noica, Dimitrie Cantemir, Constantin Prezan. „Păstrăm tradiția acestor premii din 1996, când erau mai puține, dar au beneficiat de ele somități ale culturii noastre. De anul acesta am diversificat acordarea
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
Nicolae Gorun - lucrarea Caiete de traumatologie osteoarticulară specială (6) mâna; Premiul „Carol Davila” 2009, Horia Mureșian - lucrarea The clinical anatomy of the coronary arteres; Premiul „Petre Vancea” 2009, colectivul: Marieta Dumitrache, Magdalena Anitescu, Vasile Potop - lucrarea Traumatisme oculare; Premiul „Petre Brânzei” 2009, colectivului coordonat de Vasile Chiriță, Aurel Papari și Roxana Chiriță - lucrarea Tratat de psihiatrie. Științe Tehnice: Premiul „Hermann Oberth” 2008, colectivul: V.N. Constantinescu, S. Dănăilă, S. Găletușe - lucrarea Dinamica fluidelor în regim turbulent; Premiul „Hermann Oberth” 2009, colectivului: Adrian
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
fericit, nu ești Plâng de-atâta-amărăciune, și te iert, de mă urăști! Chiar, cum mulți pe Eminescu, ai dreptul să mă urăști, căci, ca el scriu ADEVĂRUL, luminând, dintre povești. Nu-ți mânjesc literatura, cu „nevoi” ce au cei „mari”, azi Brânză, ieri Maiorescu, hoți, spioni, ziși demnitari. Proști ne știi... cât avem viață. Morți: Luceferi, țara-ți are! Culpa mea-i român-copile, și smerit îți cer IERTARE! IUBIȚI-I PE COPIII ROMÂNIEI (Cântec patriotic/ A patriotic song) 1. Iubiți și pe
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]