1,967 matches
-
au săpat, au dat cu var, joacă șeptica românească, ce înflăcărați! ce jucam și noi în ora de franceză! faptul vorbirii în clar, halta Pietrișu iarba bine nu încolțită, precipitat de sărăturare alb din arătură, spălări iluviale panta, ogașul în brazdă, cade mintea cu bătaie, șaua, interfluviul îmblă văile adînci și în valuri verzi de grîie, vezi invers tangentele la cer, astea moi îs florale și alea tari, care rezistă, îs lemnoase! așa am auzit și eu! pe deasupra majoritatea nu au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
răsucit schematic de rectiliniu în veghea lui Roderic K Usher Barbu PO Nădejde Sat clădire dezafectată, biserica vechime în sens antic, rizibil, se confundă cu recentul, Mihăileni în geografie contactul cu depresiunea, la CFR rambleul de coastă, șoimul zvîcnit din brazde se lasă iar, nesigur cîmp fără om, în spate munte de exclusivități estetice, nu mai nimerești aterizînd în fapta ce ți se cuvine, stația Siculeni din satul Ciceu, tricolorul bisericuței ortodoxe tot coloritul ficțiunii, metodele constitutive Miercurea Ciuc, prea sigur limbajul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și E. Kedourie (1961), răscolind brazdele analitice crestate de G. Zernatto (1944). Urmărind "permutările semantice" ale termenului de națiune, Greenfeld a putut identifica nu mai puțin de cinci înțelegeri diferite succedându-se de-a lungul istoriei. Cuvântul națiune își are originea în latinescul "natio", care în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Și mă trezesc într-un birou de la Securitate, în Copou, cu doi tineri de la Securitate, absolvenți de filosofie, din câte mi-am dat seama, care mi-au prezentat niște documente, inclusiv înregistrări audio, cum a prezentat Sorin Antohi romanul lui, Brazdă peste haturi, la Buzău. S. B.: Acela a fost un roman scris în trei. D. T.: Mi-a mai prezentat niște poze făcute cu infraroșu, cu Al. Călinescu, doamna Carpov și alții. Și m-au reținut atunci 4-5 ore. Eu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dat din geantă, o sticlă de vodcă și m-a îmbiat să trag o dușcă sănătoasă, aceasta la ora când eu obișnuiesc să beau o cafea cu lapte. Am refuzat cât am refuzat, dar până la urmă m-am dat pe brazdă, ca să nu jignesc sensibilitatea simpaticului meu vecin. Ajunși la Moscova însoțiți de un ghid "Inturist", societatea oficială de turism care a organizat excursia, am fost cazați în hotelul "Inturist" situat pe Aleea Gorki, colț cu Piața Roșie. Alături de ghidul permanent
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
resurse vegetale rămase de la animale. Deasemenea o importanță deosebită se dădea în cunoașterea de către elevi a lucrărilor agricole de pregătire a semințelor, tratarea lor și însămânțare a culturilor în câmp : pregătirile pentru arat, a utilajelor, reglatul plugului înainte de intrare în brazdă, la diferite adâncimi, mărirea brazdei în raport cu solul, densitatea viitoarei culturi, semănatul și grăpatul. Aceste erau și principalele activități și culturi care se practicau și de către oamenii din sat. CAPITOLUL V Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea întâi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Deasemenea o importanță deosebită se dădea în cunoașterea de către elevi a lucrărilor agricole de pregătire a semințelor, tratarea lor și însămânțare a culturilor în câmp : pregătirile pentru arat, a utilajelor, reglatul plugului înainte de intrare în brazdă, la diferite adâncimi, mărirea brazdei în raport cu solul, densitatea viitoarei culturi, semănatul și grăpatul. Aceste erau și principalele activități și culturi care se practicau și de către oamenii din sat. CAPITOLUL V Interviul dialog: Iași - Alba-Iulia, Ștefan Boboc - Grigore Toloacă - partea întâi - Un vechi prieten, din anii
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
n-am auzit vreo mamă de copil să bombăne că doamna Averescu i-a bătut odorul. Dimpotrivă. le-am auzit pe multe rugând-o : pune bățul pe el, doamnă ! Că eu nu știu ce să mai fac ca să-l dau cumva pe brazdă. Ai auzit, dragă prietene de demult, pe careva vorbind-o de rău pe doamna Averescu? Eu nu. Au fost, desigur și alți învățători buni. Spre exemplu, domnul Sasu. Pe el îl țin minte mai mult că uneori mă mai trimetea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de 23 August 1944, aplicată efectiv din dimineața zilei de 24 august, trupele române, supunându-se întru totul ordinului comandantului suprem, au întors armele împotriva armatelor hitleriste, ca apoi să lupte cot la cot cu trupele sovietice până la eliberarea ultimei brazde de pământ românesc, și nu numai atât. Au luptat cu multă bărbăție și devotament, cu gândul la reîntregirea țării, până în munții Tatra. A dat mari jertfe de sânge, cu pierderi mari umane și materiale, pentru cauza românismului, recunoscându-i-se
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
abandonează, mai mult sau mai puțin programatic, condiția căutării. Brutal spus, avem de a face cu două tipuri de sminteală, adică de intoxicație intelectuală: unii sunt intoxicați de contingențe, alții, de angelism. Unii stau de dimineața până seara cu nasu-n brazdă, alții se îneacă în cer, ca într-o zeamă străvezie, fără gust și fără articulații. Două specii de prostie roză, semnalând prezența unor inși care au renunțat să mai respire prin plă mânii proprii și au trecut, euforici, „pe aparate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
gard frumos în față , creat de talentata noastră colega Croitoru la care a contribuit și Sorea cu Bradateanu (cred), alcătuia fundalul scenei. În fața lui tot tărăboiul era asigurat de următorii: Președintele GAC: Mihai Tomorug îmbrăcat în costum național(azi, sub brazda și el ...) Organizator: I. Țurcanu, venit de raionala de partid. Colectiviste: colegele Croitoru și Pricopiuc Colectivist: Sorea Niculai Soliste (duet) la cântecul „S-a făcut lumină în sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
Îndemână nu să admire floarea la ea acasă, ci s’o ia, cu pământ cu tot și s’o ducă la el acasă. Și, ca să nu se usuce - o fi știut, sau a aflat ucigând astfel multe flori - a pus brazda În vreun hârdău ori vreun chiup. Dar tot trebuia adăugată apă și, de acum În realitate, acela a inventat glastra. Expresie a comodității dublate de inteligență. Și prevăzută cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
un superior evolutiv. Care, cum spuneam altă dată, folosește Întru edificare vechiul material, nițeluș prelucrat, adică elementele cu majusculă: apa de deunăzi, aerul, focul, eterul și pământul. Singurul capabil să oprească și apa - cu un dig - și focul - cu o brazdă - și gura lumii - cu vreo doi metri... - cum glăsuiește o vorbă din popor. Dar tot poporul spune că pământul e născut din apă. Mitologia română spune că, obosit de hălăduiala peste apa primordială, unul dintre cei doi frați la fel de primordiali
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aveam voie să dau rămurele pe unde voiam, și au purces la „manichiură“. Și, când - Înzdăvenit - Începeam să-mi fac planuri de viitor, m’am trezit smuls și băgat, Împreună cu toți frații de pe rând, cam Într’o râlă, Într’o brazdă. Cică trebuia să fiu vândut, iar locul meu dat altuia. Au venit unii, mi-au „cântărit“ ramurile, ce mai rămăsese din rădăcini, coletul, tulpina; mi-au scrijelit scoarța, să vadă dacă’s viu; eu am răbdat, dar ei au zis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
inginer spunând că m’ar da și de pomană, deși Încă spera că de pe scoarța mea va putea să-i plătească pe cei care mă chinuiseră trei ani. Însă, laolaltă cu câțiva frați ai mei, am rămas mai departe În brazdă, acolo unde Încep acum să sufăr de sete: stăm cam Îngrămădiți, grosul rădăcinilor mi-au rămas să putrezească departe, iar aici nimeni nu-mi dă o cană cu apă... Nu știu cine m’a pus să mai dau și câteva flori, pentru ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Țara care simte, țara care vede, țara care presimte, țara toată este consternată și în panică, fiindcă a auzit de repetate ori pe prim-ministru și pe miniștrii ei declarând că „Suntem înarmați până-n dinți”, că „ Nu vom ceda nici o brazdă”, „Să avem încredere oarbă și fără control în șefi și în priceperea și înțelepciunea regelui”. Nici o replică nu a fost tolerată. Orice strigăt public de alarmă a fost înăbușit, adesea sângeros. Țara a avut încredere, fiindcă generalul pe care Majestatea
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
pentru alții, în sânge și prin sânge, se pregătește o lume nouă. Astfel fiind, este în căderea mea să vă spun adevărul și să vă chem la datorie. Ostași, Nu uitați, de la mic la mare, că sunteți ieșiți dintr-o brazdă stăpânită și păstrată prin sânge și în sânge. Împletiți-vă și înfrățiți-vă cu această brazdă. Stați înfipți în ea și pregătiți-vă să muriți pentru ea. Este mai mult ca oricând porunca ceasului de față. Este poruncă pentru mine
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
căderea mea să vă spun adevărul și să vă chem la datorie. Ostași, Nu uitați, de la mic la mare, că sunteți ieșiți dintr-o brazdă stăpânită și păstrată prin sânge și în sânge. Împletiți-vă și înfrățiți-vă cu această brazdă. Stați înfipți în ea și pregătiți-vă să muriți pentru ea. Este mai mult ca oricând porunca ceasului de față. Este poruncă pentru mine și poruncă pentru voi. Cine nu va înțelege la timp și din timp această imperioasă poruncă
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Sufletul nemuritor ! (versuri: Iuliu Roșca, muzica: Ionel Brătianu) De-a lungul secolelor, oamenii satului nostru n-au pregetat nici o clipă și n-au precupețit nimic din al lor, atunci când au fost puși în situația de a sări să-și apere brazda, când dușmani ai țării și ai neamului nostru românesc au încercat să rupă și să-și adjudece parte din glia noastră străbună. Nu numai hotarul satului, ci întreaga moșie a mândrei noastre Romînii au fost stropite cu sângele înaintașilor noștri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
interminabilă și necruțătoare dacă o luăm în considerație la scara unei vieți de om, a unor vremuri triste, care a făcut să curgă multe lacrimi de durere și nemângâiere pe bujorii din obrajii fetelor și copiilor satului. Și să sape brazde adânci pe chipurile femeilor și bărbaților maturi, care n au mai avut de ce să aștepte întoarcerea din lupte a dragilor lor, chemați să dea obolul jertfei supreme pe câmpuri de bătaie, pentru ca țara să se păstreze demnă și intactă. Dar
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plevas creion ploatăn cuptor din cărămizi cu plită poame fructe uscate podilă dușumea poliță scândură pe care se așează diverse obiecte pomeselnic pânză albă, lungă, cu careși înfășurau femeile capul. Le ajungea până la picioare ponciș așezat altfel decât trebuie porlog brazdă de iarbă cosită potâng lanț cu care se prinde grindeiul plugului de rotile porțâu deț, măsură de 100 ml de lichid poză fotografie pripor urcuș greu, pantă mare prizvariu coridor privechi privegherea mortului în nopțile de dînaintea înmormântării progadie cimitirul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care este Cârțișoara, prin ulițele sale pline de parfum de zarzăr, izmă, iasomie și busuioc, pline de cântec de dor și poezie, unde bătrânii ce trec prin veac stau pe rând la poartă pe tălpiță până ce sorocul îi cheamă sub brazda celor două cimitire, păstrătoare a atâtor și atâtor amintiri, a atâtor frumoase povești de dragoste, a atâtor drame trăite de oamenii tuturor generațiilor ce au respirat aerul curat al satului nostru. În speranța că am realizat o cât de palidă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-se la 4 km. depărtare. Copil, am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa cea de brazde de la izvorul care tremură pe prund, căci în apropiere se află casa pădurarului [inexact, n.n.], unde și-ar fi avut Eminescu prima dragoste. În 1903 am ajuns profesor de istorie-geografie la liceul "Laurian" din Botoșani, iar în 1919 prefect al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de-a gata78. Iar atunci când Eminescu spune Credința (s.n.) zugrăvește icoanele-n biserici / Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității; la el, brazda reavănă a contopirii cu realitatea imediată a copilăriei pare a fi un dat imuabil, greu de răsturnat, cum lui însuși îi era greu să-l privească altfel decât ca pe un dat; un dat pe care l-a simțit călăuză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]