1,854 matches
-
recensămintele secolului nostru oglindesc tocmai această evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza de Sus, 3015 locuitori în Breaza de Jos. (G. Vâlsan, 1924) În perioada care s-a scurs din 1912 până în 1930, numărul de locuitori a crescut cu 2335, fiind vorba de perioada înfăptuirii statului național unitar, cu consecințe benefice care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
evoluție. Dacă în 1835 în Breaza de Sus existau 342 de familii iar în Breaza de Jos 274 de familii, în anul 1899 cele două localități însumau 6283 locuitori repartizați astfel: 3268 locuitori în Breaza de Sus, 3015 locuitori în Breaza de Jos. (G. Vâlsan, 1924) În perioada care s-a scurs din 1912 până în 1930, numărul de locuitori a crescut cu 2335, fiind vorba de perioada înfăptuirii statului național unitar, cu consecințe benefice care decurg de aici. De asemenea acum
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și a scăderii, în special după 1920, a ratei mortalității. Până în 1966, cu toate pierderile cauzate de cel de-al doilea război mondial, se constată o creștere a numărului total al populației care ajunge la 14847 locuitori. Analizând populația orașului Breaza în perioada cuprinsă între 1966-1977 se constată un spor de populație de 1921 locuitori. Este perioada în care se înregistrează cel mai mare spor natural datorită legislației în domeniul demografic impusă de regimul totalitar. Anul 1968 se remarcă prin cea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1989 liberalizarea avorturilor și noile perspective politice și socio-economice aveau să contribuie la scăderea în general lentă, dar pe alocuri îngrijorătoare, a numărului populației, fenomen cu care s-a confruntat și se confruntă intreaga societate românească și implicit și orașul Breaza. După cum se poate observa mai sus, în perioada 1992-2003 numărul total de locuitori a scăzut continuu atingând în primii ani ai mileniului trei valori similare cu cele din deceniul opt al secolului XIX (18189 locuitori). Această scădere liberă în care
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
grele materializată într-o natalitate scăzută, dar si stabilirii definitive în alte orașe, deci spor migratoriu negativ. În cadrul orașului, răspândirea locuitorilor pe cartiere oglindește favorabilitatea sau restrictivitatea cadrului fizico-geografic. Cele mai mari valori se înregistrează în vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă care sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au o textură bine conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
o natalitate scăzută, dar si stabilirii definitive în alte orașe, deci spor migratoriu negativ. În cadrul orașului, răspândirea locuitorilor pe cartiere oglindește favorabilitatea sau restrictivitatea cadrului fizico-geografic. Cele mai mari valori se înregistrează în vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă care sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au o textură bine conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de formare, în zona
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru derularea unei migrații în zona colinară și la sud de aceasta. În concluzie, orașul Breaza, reflectă o permanentizare a asezărilor în decursul istoriei, cu influențe mai mari sau mai mici, față de pătrunderile din exterior. Ca o consecință a procesului de dezvoltare economică, foarte frecvente sunt deplasările definitive spre centrele polarizatoare: Câmpina, Comarnic, Sinaia. Scăderea numerică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
diferite zone, al stresului exercitat de concentrările urbane, al condițiilor socio-economice pe care le impune un anumit moment etc. O primă concluzie ce s-ar putea desprinde din urmărirea fluxurilor migraționiste, ar fi aceea că, pentru majoritatea anilor vizați, orașul Breaza se confruntă cu un spor migratoriu negativ, cu valori mai mult sau mai puțin apropiate. Valorile negative ale sporului migratoriu imediat după revoluția din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Tot în această categorie am putea încadra populația care se deplasează în sezonul cald pe litoralul Mării Negre pentru a desfășura activități legate de turism și servicii sau populația care se deplasează în regiunile rurale în perioada culesului recoltelor. Pentru orașul Breaza, ca pentru multe alte localități, după 1990 deplasările sezoniere au depășit granițele țării. Există la momentul actual un număr de persoane care efectuează deplasări sezoniere în afara țării în baza unor contracte de muncă în țări ca: Germania, Spania, Italia, Franța
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul este traversat de la sud la nord de DJ101 care măsoară aproximativ 10km. Se adaugă legătura feroviară prin intermediul stațiilor CF de la Breaza, Nistorești, Gura Beliei. Breaza reprezintă de asemenea o destinație pentru deplasările
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul este traversat de la sud la nord de DJ101 care măsoară aproximativ 10km. Se adaugă legătura feroviară prin intermediul stațiilor CF de la Breaza, Nistorești, Gura Beliei. Breaza reprezintă de asemenea o destinație pentru deplasările zilnice pentru domenii ca: învățământ, sănătate, administrație publică. În scopul limitării navetismului se impune apariția unor noi unități industriale și de altă factură care să ofere locuri de muncă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul este traversat de la sud la nord de DJ101 care măsoară aproximativ 10km. Se adaugă legătura feroviară prin intermediul stațiilor CF de la Breaza, Nistorești, Gura Beliei. Breaza reprezintă de asemenea o destinație pentru deplasările zilnice pentru domenii ca: învățământ, sănătate, administrație publică. În scopul limitării navetismului se impune apariția unor noi unități industriale și de altă factură care să ofere locuri de muncă în perimetrul orașului. 5
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
să ofere locuri de muncă în perimetrul orașului. 5. 4. DENSITATEA POPULAȚIEI Densitatea populației, calculată la un teritoriu administrativ de 50, 16 km2 (24 km2 intravilan - 26, 1 km2 extravilană este de 363 loc/km2, aceasta relevând faptul că orașul Breaza are o populație de două ori mai densă decât media pe județ (176 loc/km2ă și de patru ori mai mare decât media pe țară (91 loc/km2) aspecte ce demonstrează un grad ridicat de concentrare a locuitorilor atât față de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai căutate au fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza de Jos) - valori deosebit de mari:850loc/km2. - Podu Vadului urmează cu o valoare de 260 loc/ km2, explicată prin poziția în apropierea zonei centrale a orașului și a principalei artere rutiere ce traversează orașul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fost zonele de versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza de Jos) - valori deosebit de mari:850loc/km2. - Podu Vadului urmează cu o valoare de 260 loc/ km2, explicată prin poziția în apropierea zonei centrale a orașului și a principalei artere rutiere ce traversează orașul. - Gura Beliei - cartier
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
versant care ofereau o oarecare protecție împotriva tâlharilor și abia mai recent populația s-a concentrat în centrul de astăzi al orașului care oferă condiții bune locuit. Pe cartiere, densitatea populației se prezintă astfel: - Breaza (zona centrală, Breaza de Sus, Breaza de Jos) - valori deosebit de mari:850loc/km2. - Podu Vadului urmează cu o valoare de 260 loc/ km2, explicată prin poziția în apropierea zonei centrale a orașului și a principalei artere rutiere ce traversează orașul. - Gura Beliei - cartier situat în nordul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
anul 1999 populația tânără este în ușoară scădere, înregistrându-se o creștere pe segmentul populației adulte. Ceea ce este îmbucurător este faptul că, de exemplu, față de de anii de referință de mai sus, populația vârstnică este în regres și deci orașul Breaza nu prezintă fenomenul de îmbătrânire demografică ce afectează majoritatea țărilor europene, cuprinzând în ultimii ani și populația României și implicit a județului Prahova. Cele mai mari ponderi le are populația adultă cu vârste cuprinse între 30-39, 40-59 și chiar 50-59
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
decent, ca urmare a prețurilor scăzute de pe piață, iar localnicii se îndreaptă tot mai mult spre ramuri specifice statutului de oraș, care le oferă poziție socială și profesională potrivită zilelor în care trăim. În concluzie, se observă în cazul orașului Breaza tendințe similare celor de la nivel național și în structura populației active. CAPITOLUL VI 26BASPECTE DE GEOGRAFIE URBANĂ 6. 1 CARACTERISTICILE SPAȚIULUI URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
URBAN Prin geneză localitatea este mocănească. Funcția pastoral-agricolă a fost dominantă de la începuturi (sec. al XV-leaă până la începutul sec. al XX-lea, când dezvoltarea industriei pe valea Prahovei a determinat orientarea unei părți a populației spre aceste locuri de muncă. Breaza devenise astfel, mai ales după 1950, o localitate de navetiști, un fel de „oraș dormitor”. Apariția industriei mecanice fine (1974ă, precum și creșterea importanței turistice (mai ales după 1990ă, face din Breaza o localitate cu funcții mixte (industrială, agricolă, turisticăă. Funcția
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unei părți a populației spre aceste locuri de muncă. Breaza devenise astfel, mai ales după 1950, o localitate de navetiști, un fel de „oraș dormitor”. Apariția industriei mecanice fine (1974ă, precum și creșterea importanței turistice (mai ales după 1990ă, face din Breaza o localitate cu funcții mixte (industrială, agricolă, turisticăă. Funcția turistică are șanse să se dezvolte în anii următori datorită potențialului climatic favorabil îndeosebi copiilor și vârstnicilor. Localitatea a fost declarată oraș în anul 1956, iar în 1996 a obținut statutul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
16km2 (24km2 intravilan; 26, 1km2 extravilan). Forma localității seamănă cu o așezare de tip oraș stradă (tip liniar), datorită unei singure astăzi principale, cu un centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură. Vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
26, 1km2 extravilan). Forma localității seamănă cu o așezare de tip oraș stradă (tip liniar), datorită unei singure astăzi principale, cu un centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură. Vetrele cartierelor de terasă (Breaza de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, Gura Beliei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
insuficiente, de aceea extinderea canalizării trebuie să fie o problemă prioritară pentru edili, altfel vom asista la degradarea celei mai importante resurse naturale ale localității, apa freatică și aerul. Amenajarea rampei ecologice de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului Breaza este caracteristică localităților din zonele deluroase puternic influențate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului Breaza este caracteristică localităților din zonele deluroase puternic influențate de relief, zona de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de locuit desfășurându-se pe o suprafață de teren relativ întinsă cu o densitate locuibilă inegal distribuită și condiționată de o rețea de drumuri în mare parte în pantă, supusă degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al Prahovei. În zona de terasă, localitatea s-a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]