3,671 matches
-
3). Piesa de argint s-a păstrat întreagă, fiind realizată dintr-un fir pătrat în secțiune, prevăzută la un capăt cu un cârlig, realizat prin îndoirea firului de argint și înfășurat pe corp. La celălalt capăt a fost realizată o buclă, din același fir metalic, înfășurat, la rândul lui, în patru spirale, pe corp (Pl. 72/9; 97/6). Cele mai apropiate analogii le avem în colanele de la Văleni, Moldoveni, Poienești , Nănești-Parincea. Cea de a doua brățară, realizată din bronz, se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
că poate fi încadrat la brățari. Altfel, putea fi și un simplu cercel (Pl. 50/4; 72/2). Cercei În cuprinsul necropolei II de la Săbăoani au fost descoperite trei asemenea piese, care aparțin, după formă, la două tipuri: cercei cu buclă și cercei cu un capăt conic. Din prima categorie face parte exemplarul descoperit la mormântul de înhumație nr. 120, format dintr-un fir subțire din bronz, cu un capăt îndoit, ca o buclă și celălalt ascuțit (Pl. 69/3; 100
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
după formă, la două tipuri: cercei cu buclă și cercei cu un capăt conic. Din prima categorie face parte exemplarul descoperit la mormântul de înhumație nr. 120, format dintr-un fir subțire din bronz, cu un capăt îndoit, ca o buclă și celălalt ascuțit (Pl. 69/3; 100/5). Cerceii din această categorie au fost încadrați, la Văleni, în tipul 1. Exemplare asemănătoare au fost descoperite și în alte necropole din sec. II-III d. Chr., cum sunt cele de la Poienești, Soporu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de la Barcea, care are ambele capete ascuțite. O altă piesă, din fier, care servea la curățatul urechilor - auriscalpium, are o lungime de 4,8 cm. și o lățime de 0,3 cm, dreptunghiulară în secțiune, la un capăt are o buclă, de agățat iar la capătul celălalt o mică scobitură. A fost descoperită, de asemenea, în mormântul nr. 53 (Pl. 136/6). O asemenea piesă a fost descoperită în necropola din sec. IV d. Chr. de la Izvoare-Neamț. d4 - Obiecte de podoabă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
inele etc. frecvente în marile necropole deja cunoscute. Un pandantiv din fier, însă, a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 53, în zona pieptului, alături de alte obiecte. După felul în care este confectionat, având în partea de sus o buclă de prindere, prin îndoirea piesei, care este dintr-o bucată de tablă din fier, dreptunghiulară în secțiune, iar la capătul celălalt ușor lățită și rotunjită, prevăzută cu o mică scobitură, ar indica o piesă asemănătoare cu acel auriscalpium descoperit la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fi avut cumva în parte imaginea acestei nunți cu adevărat regale. Păcat numai, că vederea personajelor reale a desacralizat ceea ce aveam noi în închipuire, de pe când ne spunea bunicul povestea împăratului Roșu. Pe atunci vedeam cu ochii închipuirii, prinți cu bucle de aur și prințese diafane în rochii vaporoase, care de abia atingeau pământul, în trăsuri de aur, înconjurați de rude și sfetnici gravi și înțelepți, popor civilizat, sătul și cu cartea de muncă la zi, cu flori în mână și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
preț. Erau ale unei persoane ce venea din sens contrar și care se oprise în loc ca să-l privească mai bine; o doamnă nu prea înaltă, îmbrăcată într-un pardesiu cărămiziu, de sub gluga căreia ieșea un smoc grizonant în formă de buclă și doi ochi uimiți, fără cearcăne și fără pungi, pe jumătate închiși, ce îl oprise subit din mers. Deoarece nu se așteptase la o asemenea surpriză, la început tresări, apoi zâmbi emoționat și, cu degetul arătător de la mâna dreaptă ațintit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nopți cosmice se aude "un vifor de floare de măr și de vișin". Răsturnător de noime, ironistul construiește programatic pe contra-sensuri. Într-o Narațiune de primăvară (altfel decât la Ion Barbu din După melci) un copil bălai cu "părul în bucle" contemplă un melc ("erau milioane"!) o "ipoteză a vieții". Nimic, în concisa "narațiune", din gingășia barbiană: "Copilul îl urmări în cochilie. / Tot mai adânc. A durat mii de ani. Până când / viață nu mai rămase deloc. Atunci / copilul rosti "Te cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Stănescu), oniricul Dimov se complace într-un necontenit joc al măștilor, plonjând deliberat în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu universalul. Vizual prin structură, mai puțin ispitit de sonorități (acestea, la Barbu, cu finalități melodice), privitorul tentat de șarjă și parodie frizează delirul imagistic; linii frânte
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mijloc în scop. Or, mintea nu e decît un produs ce construiește, la rîndul său, forme-gînd, în jurul cărora se modelează energia, creînd lubrifiantul Cosmosului. Cu alte cuvinte, suntem responsabili de tot ce există, de tot ce se petrece în această buclă de (i)realitate pe care am creat-o și care seamănă bine cu peștera lui Platon. Suntem responsabili, în genere, de nașterea potențialelor din Vid și de evoluția lor. Și pentru că, de fapt ne-am dovedit iresponsabili, Ființa supremă a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cultul, mila, dreptatea, adevărul și pacea. Această idealizare se alătură celei a societății evreiești dinaintea distrugerii Templului din Ierusalim în literatura rabinică clasică, precum și în laudele poeților liturgici care evocă evlavia și dragostea față de Tora a evreilor din Valea Rinului. Bucla este închisă, iar lanțul genealogic al suferinzilor, început din Biblie, este refăcut. Această cronică s-a bucurat de o mare popularitate, a fost tradusă în numeroase limbi, iar citirea ei a fost introdusă între 17 tamuz și 9 av, adică
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a-l cita din nou pe Castellsxe "Castells, M.", „ceea ce caracterizează revoluția tehnologică actuală nu este importanța cunoștințelor și a informațiilor, ci aplicarea acestora pentru generarea de noi cunoștințe și pentru prelucrarea informațiilor și dezvoltarea instrumentelor de comunicare, într-o buclă de feedback cumulativ între inovație și utilizarea inovației” (1996, p. 32). Interpretările prezente ale dezvoltării secvențiale de la agrar la industrial și de acolo la o economie bazată pe servicii reprezintă o simplificare a unor legături extrem de complexe între diferitele schimbări
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
o economie de piață, tranzacțiile dintre agenți pe diferite piețe, reglementarea activității diferitelor instituții (banca centrală, CNVM ș.a.), activitatea desfășurată de băncile comerciale pentru creditarea firmelor etc., sunt exemple de astfel de interacțiuni. Inerent, prin apariția acestor interacțiuni, se formează bucle feedback pozitive, care determină creșterea, amplificarea proceselor în care sunt angrenați agenții, dar și bucle feedback negative, care le asigură acestora stabilitatea în fața multitudinii de influențe exercitate prin intermediul interacțiunilor din cadrul rețelei. Utilizând aceste bucle feedback, agenții își pot defini anumite
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
centrală, CNVM ș.a.), activitatea desfășurată de băncile comerciale pentru creditarea firmelor etc., sunt exemple de astfel de interacțiuni. Inerent, prin apariția acestor interacțiuni, se formează bucle feedback pozitive, care determină creșterea, amplificarea proceselor în care sunt angrenați agenții, dar și bucle feedback negative, care le asigură acestora stabilitatea în fața multitudinii de influențe exercitate prin intermediul interacțiunilor din cadrul rețelei. Utilizând aceste bucle feedback, agenții își pot defini anumite strategii de evoluție și dezvoltare, care să le asigure un succes în raport cu ceilalți agenți, succes
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
prin apariția acestor interacțiuni, se formează bucle feedback pozitive, care determină creșterea, amplificarea proceselor în care sunt angrenați agenții, dar și bucle feedback negative, care le asigură acestora stabilitatea în fața multitudinii de influențe exercitate prin intermediul interacțiunilor din cadrul rețelei. Utilizând aceste bucle feedback, agenții își pot defini anumite strategii de evoluție și dezvoltare, care să le asigure un succes în raport cu ceilalți agenți, succes ce poate să meargă de la simpla supraviețuire până la obținerea de profit. Unii agenți întreprind o operație de selecție a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
adiacent. 2.5. Procesul feedback Feedbackul reprezintă mecanismul de bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condițiilor de desfășurare a proceselor adaptive și de selecție. De regulă, vorbim despre feedback pozitiv și feedback negativ în funcție de influența exercitată de o buclă feedback asupra acțiunilor desfășurate de agenții care formează bucla respectivă. Feedbackul pozitiv (amplificator) determină schimbări în sistem, în timp ce feedbackul negativ are rol de echilibrare, amortizare și stabilire a sistemului. În ultimul timp, se constată o trecere a limbajului specific descrierii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
bază în formarea în cadrul sistemului adaptiv complex, a condițiilor de desfășurare a proceselor adaptive și de selecție. De regulă, vorbim despre feedback pozitiv și feedback negativ în funcție de influența exercitată de o buclă feedback asupra acțiunilor desfășurate de agenții care formează bucla respectivă. Feedbackul pozitiv (amplificator) determină schimbări în sistem, în timp ce feedbackul negativ are rol de echilibrare, amortizare și stabilire a sistemului. În ultimul timp, se constată o trecere a limbajului specific descrierii mecanismelor feedback către înlocuirea termenului de ,,mecanism” prin cel
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
punct de plecare pentru înțelegerea mișcării constante între schimbare și stabilitate în sistemele adaptive complexe. Pentru a înțelege de ce este necesar ca CAS să atingă condițiile departe-deechilibru trebuie arătat că procesele feedback nu acționează continuu. De asemenea, în anumite perioade, buclele feedback pozitive pot fi dominante, impunând schimbări în sistem, după care să devină dominante buclele feedback negative, care determină stabilitatea sistemului în urma schimbărilor pe care le-a suferit. Acest ciclu de dominanță alternativă a feedbackului pozitiv și negativ se poate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Pentru a înțelege de ce este necesar ca CAS să atingă condițiile departe-deechilibru trebuie arătat că procesele feedback nu acționează continuu. De asemenea, în anumite perioade, buclele feedback pozitive pot fi dominante, impunând schimbări în sistem, după care să devină dominante buclele feedback negative, care determină stabilitatea sistemului în urma schimbărilor pe care le-a suferit. Acest ciclu de dominanță alternativă a feedbackului pozitiv și negativ se poate repeta și poate să apară fără să putem spune care sunt cauzele apariției sau schimbării
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
atunci managerii acesteia pot determina producerea unei schimbări majore. Aceste intervenții pot, de asemenea, eșua și compania poate ajunge într-un ciclu constant de restructurări ineficiente. Un motiv pentru acest eșec este o supraestimare a efectelor „mecanismelor adiacente”, bazate pe bucle feedback negative care au lucrat în trecut. Dar, într-un mediu turbulent, întregul ecosistem poate fi schimbat și nu putem întotdeauna extrapola succesul pe baza experienței trecute. Noi pattern-uri de comportament și noi structuri pot să emeargă și acestea
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
context, pentru a putea include ulterior influențele multinivel, multiproces și neliniare. 2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul ei, conduce la convingerea că în economie este posibilă obținerea unui echilibru economic stabil. Aceasta deoarece buclele feedback negative au un efect stabilizator și implică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii profitului descrescător, care, la rândul ei, conduce la convingerea că în economie este posibilă obținerea unui echilibru economic stabil. Aceasta deoarece buclele feedback negative au un efect stabilizator și implică un singur punct de echilibru în care economia va reveni după orice schimbare majoră pe care a suferit-o. Exemplul utilizat de B.W. Arthur este creșterea prețului petrolului în anii ’70
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
avut un efect asupra creșterii predictibile a ofertei și a rezultat într-o scădere a prețurilor spre sfârșitul anilor ’80 ai secolului trecut. Dar, după cum arată W.B. Arthur, astfel de forțe nu operează și nu domină întotdeauna. În loc de aceasta, buclele feedback pozitive măresc (amplifică) efectele micilor schimbări economice și cresc profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.” (Arthur, 1990). Posibilitatea ca un sistem să aibă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
trecut. Dar, după cum arată W.B. Arthur, astfel de forțe nu operează și nu domină întotdeauna. În loc de aceasta, buclele feedback pozitive măresc (amplifică) efectele micilor schimbări economice și cresc profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.” (Arthur, 1990). Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de proprietățile structurilor disipative. În sistemele fizico-chimice această proprietate a unor substanțe de a se
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fac să aibă o structură alcătuită din subsisteme specializate, dar care formează între ele procese și mecanisme feedback cu ajutorul cărora întreprinderile se pot regla și autoregla în funcție de evoluția complexă a altor sisteme economice și sociale din mediul lor înconjurător. Aceste bucle feedback conferă întreprinderii un caracter de sistem neliniar, deci și posibilitatea de a funcționa la limita haosului sau chiar în regim de haos atunci când sunt necesare anumite procese autoorganizatoare prin care ea să devină mai bine adaptată mediului extern. În
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]