2,408 matches
-
să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul Bega", îi răspunse scurt, cu oarecare indignare. "Râul trebuie să curgă. Asta-i mocirlă..." "Ba curge!" i-o reteză Dragomir, tot mai indignat de ifosele bucureșteanului. "Încotro curge?" "... înspre... Serbia". "Nici nu știi încotro curge..." Urmă o tăcere de antipatie reciprocă. "Îți jur că eu din apa asta împuțită n-am să beau niciodată." Și s-a ținut de cuvânt: a băut din zonă numai vin
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
un recital de versuri din creație proprie poeții: Costel Bunoaica, Florin Ciocea, Florentina Loredana Dalian, Gheorghe Dobre, Dan Elias, Nicolae Teoharie și Daniela Micu, cea care a fost și moderatoarea evenimentului. O frumoasă prezentare ne-a făcut istoricul Marian Ștefan, bucureștean prin adopție, însă tot ialomițean de-al nostru, unchiul deja celebrului violonist Valentin Albeșteanu. Pe mine m-a numit „sarea și piperul Helis-ului”. Îi mulțumesc pentru indulgență. Eu aș fi zis „mătrăguna Helisului”. „Prielnică este lumina mărețului astru pentru întinsa
POEŢI DIN „ZODIA HELIS” PRIN „CÂMPIILE VERTICALE” ALE PICTORULUI VALERIU STOICA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348863_a_350192]
-
zilelor din șnur...” (Elisabeta Iosif). „Primăvară - ger și ghiocei/ zâmbet pe frunză verde/ abur în aer. Muguri - geamăt de muguri/ rouă cu ochi luminoși/ berze pe ape” (Viorel Gongu) . Așadar, un dar și o sărbătoare a însemnat și recitalul poeților bucureșteni prezenți la această reuniune literară (Ana Maria Bălaș, Ștefan Lucian Mureșanu, Elis Râpeanu, Viorel Gongu, Elisabeta Iosif, Vasilica Ilie, Constantin Stroe), poeme onorate cu momente muzicale alcătuite de pianista-poetă, Maria Calleya. Această „Dimineață a poeților” este, de fapt, o continuitate
DIMINEAŢA POEŢILOR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346849_a_348178]
-
XI - MARTISORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului În sfârșit, din punct de vedere calendaristic, a apărut și mult așteptata primăvară. Nici vremea nu s-a lăsat mai prejos față de dorința bucureștenilor. Soarele zâmbea încrezător, prin oraș nu exista niciun semn că ar fi fost iarnă cu doar câteva zile în urmă. Zăpada dispăruse ca prin farmec, trotuarele și șoselele erau zvântate și curate. Profesorii se pregăteau de ziua mărțișorului, indiferent dacă
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
insista ea, ușor iritată, chiar m-aș mîndri să găsesc dimineața un munte de super-gunoaie la poarta mea, pentru că se zice că nivelul de trai al unui popor se constată la lada de gunoi ... și se pare, fetelor, că pe bucureșteni îi dă bunăstarea afară din casă, de nu le mai ajung pubelele Euro și sînt obligați să umple străzile cu semnele bunăstării lor zilnice. Zic unii, zîmbea ea, încîntată că alții o duc și mai rău, e și asta o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
normalitate, dar nu sunt lăsați să ajungă în posturile de decizie? Nouă , celor mulți, ce ne-a rămas de făcut? Să așteptăm? Cât poate dura răbdarea? Așteptăm ...doar să ne poarte Dumnezeu în brațe? ELENA ARMENESCU Referință Bibliografică: Ce vrea bucureșteanul / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CE VREA BUCUREŞTEANUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348487_a_349816]
-
De cel mai multe ori, linia și punctul creează pe „pânză” imaginea vieții, fremătând de durere sau gemând de bucurie, o agonie creativă împletită cu un extaz al ochilor mirați de frumusețe. O altă secțiune interesant abordată în creația pictorului bucureștean o reprezintă femeia și feminitatea. O feminitate poetică, indiferent dacă se vădește a fi ludică sau heraldică, precum cuvântul de început din cartea vieții: „Fiat Lux!”. În lucrările lui Cătrună femeia este adeseori identificată cu natura, nu neapărat cu substantivele
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
atât de încărcată de semnificații istorice, la care, își zise surâzând Americanul, aveau să adauge amintirea reuniunii lor. Sosiseră care cum putuse, dar toți înainte de ora stabilită, 17. Americanul și canadianul Papa ajunseseră ceva mai devreme, să-i primească pe bucureștenii: Flower-Power, Diplomatul, Doc, Babacul, Miramoț și pe constănțeanul prin adopție - Patriarhul. Erau plini de entuziasm ca niște tineri la prima reuniune cu antren și dans. La recepție, un funcționar al hotelului oferise fiecăruia cheia camerei și câte un plic. Îi
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
cea mai puternică și care îl individualiza. Parafrazându-l pe Ioan Slavici, care l-a numit pe cel mai mare Mitropolit al Transilvaniei (aș putea spune al tuturor Românilor fără să greșesc), Șaguna-Mesia ardelenilor, pot afirma cu certitudine: Părintele Galeriu-Mesia bucureștenilor. + Marele Duhovnic, Mărturisitor și Jertfitor întru Hristos a urcat la ceruri la 10 August 2003. Slăvit să fie Domnul, întru și cu Aleșii Săi! (Fragment din Ciclul: Filocalia Suferinței și a Jertfei) -------------------------------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 21 noiembrie 2014
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
Evelina Dumitrașcuprof. Gabriela Vasiliu; Școala Gimnazială „C. Sandu-Aldea”Invitați - scriitori brăileni, artiști plastici, profesori :Dumitru Anghel, Dumitru Barau, Constantă Abălașei-Donosă, Irina Anghel, Dorin Șipoș 16:00 - 19:00Simpozion: Vârstele poetice ... XIX. REXLIBRIS MEDIA GROUP - EDITURĂ VREMEA - LANSARE DE CARTE: MĂCELĂRIREA BUCUREȘTENILOR PE VREMEA LUI CHEHAIA BEY, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015. Vă invităm la lansarea unui fermecător volum de articole despre vechiul București: Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia bei și alte minunate
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
MEDIA GROUP - EDITURĂ VREMEA - LANSARE DE CARTE: MĂCELĂRIREA BUCUREȘTENILOR PE VREMEA LUI CHEHAIA BEY, de Rexlibris Media Group, publicat în Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015. Vă invităm la lansarea unui fermecător volum de articole despre vechiul București: Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia bei și alte minunate povestiri din Bucureștii de la începutul veacului al 19-lea de Domenico Caselli Invitați: acad. Răzvan Theodorescu Emanuel Bădescu Silvia Colfescu Evenimentul va avea loc: joi, 30 aprilie, ora 19.00 la Librăria
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
ilustrând momentul 1821, unul dintre cele mai sângeroase din viața multiseculara a orașului. Începând cu figură pitoreasca a lui Bimbașa Sava, al cărui lux ... Citește mai mult Vă invităm la lansarea unui fermecător volum de articole despre vechiul București:Măcelărirea bucureștenilor pe vremea lui Chehaia beiși alte minunate povestiri din Bucureștiide la începutul veacului al 19-leadeDomenico CaselliInvitați:acad. Răzvan TheodorescuEmanuel BădescuSilvia ColfescuEvenimentul va avea loc:joi, 30 aprilie, ora 19.00la Librăria Humanitas KretzulescuCalea Victoriei 45 Bucureștiîn paginile acestei cărți veți
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
asta nici Artemie nu purta rasa preoțească în atât de rarele-i treceri pe acasă... Ce mai, erau amândoi firi orgolioase și n-ar fi lăsat unul în fața celuilalt, ferească Sfântul! Apoi, trecu în revistă anii ce urmaseră pentru proaspeții bucureșteni. Se integraseră, după cum se zice, repede și bine. Și Marieta dădu aprobator din cap. Bunicul preluase frâiele gospodăriei, de-ai fi zis că se strămutase din Oltenia din pruncie; se ocupa de nepoți ca de copiii săi, doar că, acum
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
istoric“. TEMELE MUTAȚIEI FANTASTICE 1. Mutația metafizică în spațiu a) transfigurarea edenică a realului, în: Șarpele (1937), este opera în care se realizează o trecerea fără fisură de la real la fantastic. În centrul romanului se află un grup exuberant de bucureșteni, dintr-un mediu burghez, reunit sub cerul liber, prilej pentru gazde de a-și căsători fata, pe Dorina (rom. „dor“ = nostalgie). Seara târziu, ei se hotărăsc să-și petreacă noaptea la o mănăstire, situată în apropierea unui lac. Ca din
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Dorina (rom. „dor“ = nostalgie). Seara târziu, ei se hotărăsc să-și petreacă noaptea la o mănăstire, situată în apropierea unui lac. Ca din senin apare un necunoscut care se alătură grupului și, datorită umorului său, devine centrul atenției. Odată cu sosirea bucureștenilor în vacanța de sfârșit de săptămână din acest loc „paradiziac“, cotidianul se retrage treptat într-un plan secund. Diferite „jocuri“, săvârșite în atmosfera de vrajă a pădurii, produc modificări de comportament ale personajelor. Jocul se desfășoară noaptea, sub imperiul întunericului
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
mai mare decît totalul producției industriale românești din anul 1938. Creșterea populației capitalei este de 18.555 locuitori pe an în medie, între anii 1956-1963. Aspectul social promovarea bunăstării muncitorilor este inseparabil de avansul tehnic. Autor al unei istorii a bucureștenilor, publicată în 1966, Giurescu remarcă: "Muncitorul bucureștean își dă seama de locul important pe care-l ocupă în viața poporului; există o conștiință profesională și civică aflată în neîncetat progres". Orașul nou este o extindere a suprafeței construite și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
le cauzează demonetizarea, a urcat prețul pâinii de la 40 la 70 bani. Somați de primărie nu de a scădea prețul, dar de a da pînea dreaptă la cântar, ei s-au declarat de două zile în grevă De două zile bucureștenii nu pot cumpăra pînea decât pe prețuri fabuloase. Iată rezultatele dezastroase ale acestei demonetizări neauzite, într-un moment în care statul, bogat în făgăduințe deșerte, scoate o monetă din circulație făr-a avea cu ce s-o înlocuiască. [ 6 decembrie 1880
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Trei au fost modalitățile prin care s-a defulat artistul român în totalitarism. Simțind că starea opresivă e de durată incalculabilă și că instalarea într-un regim de exprimare totală este de neatins, unul după altul, începînd din anii șaizeci, bucureșteni care-și însușiseră instrucția solidă în institutul bine populat cu maeștri, dar și curajoși din provincie, iau calea Occidentului și, scoțînd capul deasupra nivelului mediu, atrag atenția și se realizează, iar, prin număr, se constituie într-o sui generis Uniune
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sindromul fricii și al șireteniei operează dizgrațios, mai mult în cazul celor cu fundul pe scaune grase, miile și miile de români care au ieșit în stradă, înfruntînd moartea, numai să-i știe răsturnați pe dictatori, miile și miile de bucureșteni, și nu numai, care l-au înconjurat pe regele Mihai în revenirea sa din 1992, simpatia masivă și sinceră întîlnită acum de regina Ana ne îndreptățesc să credem că nația profundă n-a murit și că, în ființa ei ancestrală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care să păcălească vigilența comisarilor poporului. Într-o cu totul altă culoare se așeza, acum cîteva după-amiezi, în preajma unor pubele, întrebarea cvasiidentică formulată de alt pictor care, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te și mîngîi cu gîndul că stăm aici (pavăză Occidentului îmbuibat) de două mii de ani (Burebista, nu?) și că vom mai sta încă (cel puțin) tot pe-atîta. Cu piciorul pe scara vagonului, plec deja cu simțirea alertată la întîlnirea cu bucureștenii. Împărțiți și ei, știți doar, în două: unii cu sîrbii, alții cu americanii. Probabil măi voi afla în preajma Sfîntului Părinte,la vernisajul care mi-a perturbat vernisajul, voi fi, poate, în preajma înțeleptului Liiceanu (pro-american), sau în preajma nupreaînțeleptului CTP (pro-sîrb), voi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am vrut decît să contribui la augmentarea legendei sale. Bine, bine, dar cum... a căzut replica maestrului. Cu dicția aceea inconfundabilă, ușor poticnită atunci cînd ilustrul om era marcat emoțional. Ar fi putut în stilul atît de la modă atunci printre bucureșteni să răspundă pipărat argumentului meu, dar n-a făcut-o. Ca unul ce venea din cealaltă Românie, a crezut că e suficient dar atît: bine, bine, dar cum... Copilul Goethe era păzit să nu vadă lucruri urîte, mizerabile, de stradă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
interetnică, sugînd din subiectul dorohoian mult suc hrănitor. Da' de unde! Aveam în acei ani, într-un Dorohoi majoritar evreiesc, cîteva prietenii cu evrei de-o seamă, de o mai mult decît normală frumusețe. Cărora le duc dorul. Pe scena "Municipalului" bucureștean se joacă acum Take, Ianke și Cadîr, răsreluata piesă a unui Victor Ion Popa cunoscînd, și el, atît de bine, multietnicul cernăuțean, în perioada cît fusese director al Naționalului de-acolo. Din spumoasa pseudocronică a lui Bedros Horasangian ("Observator cultural
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care taciturnul și îmbufnatul Ciucurencu, aflat, prin anii optzeci, la Iași, în sejur pleinairistic și participînd la o adunare de breaslă ieșeană, a fost rugat de un maestru local să-și spună părerea despre... școala ieșeană de pictură. Rictusul orgoliosului bucureștean, completat și de exclamația: Școală ieșeană de pictură?!?, a însemnat, de fapt, și răspunsul. Singurul valabil, de altfel. Căci, urmîndu-l în spirit pe acrul Ciucurencu, ar trebui să văd în termenul de școală (Școală ieșeană de pictură) aproximarea unei însumări
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
absolutul valorii anonimatului. Că pictura lui place, e cu totul altă chestiune. Dar, la urma urmei, cui place? Sînt sigur că tablourile ieșeanului în imitarea unui Stahi (inimitabil!) cu exactități și prețiozități de-a dreptul uimitoare, au găsit imediat amatori bucureșteni înstăriți, destinîndu-și-le, evident, recentelor lor vile mai mult sau mai puțin riscate arhitectural. Cum, așijderi, oricît ar mai produce alt asemenea industrios de data asta bucureștean multiplu acaparator (printre altele, parlamentar..., evident, pesedist) nu va putea accede nicicînd la statutul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]