2,397 matches
-
sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
, publicație apărută la Gyula (Ungaria), anual, din 1985 până în 1989, sub conducerea unui comitet. Redactor: Tiberiu Herdean, editor responsabil: Gheorghe Marc. Din echipa redacțională mai fac parte Maria Berényi, Ion Budai, Elena Csobai, Alexandru Hoțopan, Ioan Sz. Kiss, Mihai Cosma, Ambrus Miskolczy, Teodor Oltean, Gheorghe Santău. În editorialul Către cititor se afirmă: „Revista «Timpuri» nu-și propune altceva decât a contribui, între limitele posibilităților sale, la motivarea cunoașterii acestei comunități, oferind
TIMPURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290182_a_291511]
-
Brandabur Costel 52 Brăileanu Traian 244 Brătianu (familia) 358 Brătianu Gheorghe I. 213 Brendosu Vili 71 Brezeanu (tatăl lui Flaviu George) 64 Brezeanu Flaviu George 57, 61, 64, 80 Brutașca (ofițer) 212 „Bubi” (gardian) 292 Bucur Mihai 125, 128, 152 Buda Ion 42 Budu Costică 347 Bujor 287, 289 Bulacu Gheorghe 159, 170 Bulacu Gicu Bunea (zis Chiorul, gardian) 99 Buracu (deținut) 230, 233 Burada (ofițer) 173 Burcă Mihai 329 Burchi Crăciun Florin 230 Burlacu (locotenent-major) 330-331 Burlui Gheorghe 353 Burlui
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
între numeroasele meserii în care Bunul Dumnezeu, în excelența Sa, îi întrece pe toți maeștrii de pe pămînt e și cea de gravor. Ce uimitoare varietate de încrustații pe pielea fețelor odinioară „mai netezi decît oglinda”, cum zicea bietul Parpangel, eroul lui Budai Deleanu: linii drepte, curbe, scurte, continue, paralele, intersectate, subțiri, groase, superficiale, adînci etc. Deși tema mă frămîntă, n-am discutat cu nimeni încă dacă aceste măști, lucrate în timp, subtil, insesizabil, au legătură cu trecutul moral al fiecăruia, adică dacă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, își va transforma numele în Diaconovici). D.-L. a învățat la Caransebeș și Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Diaconovici). D.-L. a învățat la Caransebeș și Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura orașului, revizor și corector al cărților românești în Tipografia Universității de la Buda. Îl suplinește un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în 1812, învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
cenzor la Buda, și îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia. Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima școală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în 1812, învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor la Școala Normală din Arad, director, din 1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 și 1846; Viața domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă și cu învățături moralicești întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) și al unei gramatici. Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici românești, depășește prin semnificație cadrul unui simplu instrument
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Bibliei, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ed. îngr. și pref. Olimpia Șerban și Eugen Dorcescu, Timișoara, 1973. Repere bibliografice: Densusianu, Lit. rom., I, 84; Primii gramatici români bănățeni; Gramatica lui Constantin Diaconovici Loga, Buda, 1822, și Fragmente din viața și faptele lui, Caransebeș, 1923; Vincențiu Bugariu, Figuri bănățene, Timișoara, 1942, 65-74; Popovici, Studii, I, 271-272; Ist. lit., II, 106-109; Constantin Diaconovici-Loga. Studii, Timișoara, 1971; Aurel Cosma, Prin Timișoara de altădată, Timișoara, 1977, 20-29; Dicț
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
Centrală și de Apus, vizitând Transilvania, Banatul, apoi Ungaria, Austria, nordul Italiei, precum și provincii din Germania și Elveția. De aceste drumuri se leagă Însemnare a călătoriii mele, Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826, lucrare apărută la Buda, în 1826. La întoarcerea în Țara Românească, metamorfozat sau poate doar întărit în convingerile lui reformatoare, G. va fi, într-un răgaz de numai patru ani, un neobosit propovăduitor al luminării culturale. Întemeiază la moșia din Golești o școală-internat cu
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
fi fost ricoșeul, proiecția celor văzute pe ecranul lăuntric, aprecierea pe care de-aici înainte avea să și-o dea sieși și țării. PAUL CORNEA SCRIERI: Însemnare a călătoriii mele, Constandin Radovici din Golești, făcută în anul 1824, 1825, 1826, Buda, 1826; ed. îngr. și introd. Nerva Hodoș, București, 1910; ed. îngr. și pref. P.V. Haneș, București, 1915; ed. îngr. P. Panaitescu-Perpessicius, București, 1952; ed. îngr. și pref. G. Pienescu, București, 1963; ed. îngr. și pref. Gh. Popp, București, 1964; ed.
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
ed. îngr. G. Pienescu, postfață Mircea Iorgulescu, București, 1977; Scrieri, îngr. și introd. Mircea Anghelescu, București, 1990. Traduceri: Adunare de pilde bisericești și filosofești, de întâmplări vrednice de mirare, de bune gândiri și bune neravuri, de fapte istoricești și anecdote, Buda, 1826; Neofit Vamva, Elementuri de filosofie morală, București, 1827. Repere bibliografice: Pompiliu Eliade, Histoire de l’esprit public en Roumanie au dix-neuvième siècle, ed. 2, Paris, 1905, 172-219, 360-368; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 87-100; Iorga, Oameni, I, 401-404; C.
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
Ivan și Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura (Gabriel Jderu) / Tudor Danii, Republica Moldova în spațiul tranziției și costul social al reformelor. Analiză și evaluare sociologică a calității vieții populației (Elena Curcubet) / W. Richard Scott, Instituții și organizații (Cosmin Toth) / Buda Béla și Sárközi Erika, Comunicare publică (Közéleti kommunikáció) (Antal Csilla) / SUMMARY Special Issue Dimitrie Gusti, 1880-1955 STUDIES AND RESEARCH Ilie Bădescu The Gusti Sociological School: The perenity of a paradigm Cătălin Zamfir What is Dimitrie Gusti’s heritage for the
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and the social cost of the reforms. Analysis and sociological evaluation of the population quality of life (Elena Curcubet) / Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Nonverbal communication: gestures and posture (Gabriel Jderu) / W. Richard Scott, Institutions and organizations (Cosmin Toth) / Buda Béla and Sárközi Erika, Public communication (Közéleti kommunikáció) (Antal Csilla) / STUDII ȘI CERCETĂRI Școala Gusti: perenitatea unei paradigme Ilie Bădescu Universitatea București Școala Gusti a fost de regulă înțeleasă simplificator ca o școală a monografiilor sătești. Originalitatea paradigmei gustiene constă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instituții și organizații un ghid și un instrument util, în principal sub aspectul unei excelente sistematizări, completate de o prezentare sintetică a unui mare număr de studii și cercetări reprezentative, dintre care multe de o factură foarte recentă. Cosmin Toth Buda Béla, Sárközi Erika Comunicare publică (Közéleti kommunikáció), Budapesta, Editura Akadémiai, 2001 (139 p) Cărțile editate de Institutul de Comunicare Publică Erasmus din Budapesta analizează schimbările sociale petrecute în Ungaria zilelor noastre, din perspectiva comunicării sociale. Comunicare publică este al treilea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prezintă cele mai importante domenii ale comunicării publice (comunicarea politică, comunicarea biserici/bisericilor, comunicarea consiliilor locale). În fine, ultima secțiune, intitulată „Cultura digitală și societatea informațională” („Digitális kultúra és információs társadalom”) schițează marile provocări ale culturii electronice. În prefața lucrării, Buda Béla* și Erika Sárközi vorbesc despre marile schimbări sociale din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Nu înseamnă că râvna nu putea să denumească o imitație christică ("Înălțatu-te-ai pe lemn răhnind lui Hristos", scrie într-o evanghelie din secolul al XVI-lea), ci doar că modul ei mimetic era specific. De altfel, Lesiconul de la Buda, care dă echivalente în patru limbi pentru fiecare cuvânt românesc, trasează linia de demarcare foarte clar: traduce în latinește urmare prin imitatio și râvnă prin æmulatio (Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php). 21 Iată câteva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-un context didactic regional se găsește la Petrea Lindenbauer, "Discursive practice in Bukovina textbooks: Aspects of hegemony and subordination", în Rosita Rindler Schjerve
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pământ și 5 foști clăcași; Șendreștii aveau 12 răzeși cu pământ, 31 fără pământ și 60 foști clăcași; Stâncășenii aveau 56 răzeși cu pământ, 41 fără pământ și 25 foști clăcași; Ibăneștii aveau 122 răzeși cu pământ și 17 fără; Buda cu 45 răzeși cu pământ și 3 fără; Onțeștii aveau 75 răzeși cu pământ, 89 fără pământ și 60 foști clăcași; Șișcanii (în 1910 în județul Fălciu) aveau 187 răzeși cu pământ și 36 fără; Praja avea 96 răzeși cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Conform mărturiei istoricului ungur Jakab Elek, prima publicație a apărut în 1798 și s-a numit Gazeta românească pentru țăran 304. Primul periodic român a fost Khrestomaticul românescu, publicat la Cernăuți în 1820 de către Theodor Racocea, sub îndrumarea poetului Ion Budai Deleanu, cleric greco-catolic ce a studiat la Viena. Cea de-a doua revistă română Biblioteca românească, a fost editată în perioada 1821-1834 de către Zaharia Karkaleki . Aceasta a fost condusă de către preotul unit Ioan Trifu care, devenind ulterior director al liceului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]