4,943 matches
-
aprobară măsura aceasta, Mihail Paleologul chemă la sine la Curte în anul 1278 pe Ioan Mytzes, care petrecea în regiunea Troiei, provăzut cu îndestule mijloace de trai, îi dete de soție pe fiică-sa Irina, îl recunoscu de rege al bulgarilor, îl reprezentă ca atare numeroasei suite de bulgari ce venise cu însul, porunci suitei sub pedeapsă ca să-l recunoască de rege și conferi noului rege porecla împrumutată de la strămoșu-său, Asan, încît de acuma-nainte se numi Ioan Asan. Spre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la Curte în anul 1278 pe Ioan Mytzes, care petrecea în regiunea Troiei, provăzut cu îndestule mijloace de trai, îi dete de soție pe fiică-sa Irina, îl recunoscu de rege al bulgarilor, îl reprezentă ca atare numeroasei suite de bulgari ce venise cu însul, porunci suitei sub pedeapsă ca să-l recunoască de rege și conferi noului rege porecla împrumutată de la strămoșu-său, Asan, încît de acuma-nainte se numi Ioan Asan. Spre a câștiga un partid puternic pentru regele din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conferi noului rege porecla împrumutată de la strămoșu-său, Asan, încît de acuma-nainte se numi Ioan Asan. Spre a câștiga un partid puternic pentru regele din nou plăsmuit, împăratul luă, din Adrianopol, toate măsurile potrivite: adecă binefaceri nemijlocite revărsate asupra bulgarilor cari-l voiau; daruri de bani și făgăduințe pentru inimile cari șovăiau, speranțe mari de petrecere cu bine pentru ceilalți locuitori și toate acestea la un loc lucrau pretutindeni pentru recunoașterea lui Ioan Asan și pentru lepădarea de Maria. Astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmează după împăratul. Căsătoria Mariei cu Lachanas. Împăratul ținea mult să se cotorosească pe cale pacinică de regina Maria, până ce ea n-ar fi apucat a face un pas hotărâtor spre îndreptarea stării ei. Deci înnădi prin soli îndemînatici tratări cu bulgarii cu scopul ca aceștia să-i estradeie pe regina și să ridice pe tron pe Ioan Asan cu soția sa împreună. Maria încleștată între două rele, se vedea la răspântia unei mari nedomeriri, încît trebuia, să ieie o hotărâre și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răscumparare, după cum le-ar fi plăcut de mare. Rămășițele lui Mihail fură duse la Silyvria după porunca împăratului și înmormîntate spre repaosul de veci în aceeași biserică în care, mutate de tot acest Mihail, zăceau oasele împăratului Basiliu Bulgaroctonus (tăietorul bulgarilor) (1284). Contra unor asemenea tulburări de granițe, Andronic împărat, știindu-și bine slăbiciunea, recurgea la niște mijloace ciudate cari semănau mai mult a fugă decât a apărare. Pe locuitorii litoralului, espuși prin poziția lor ca o pradă de-a gata
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înainte încă c-o fiică a lui Terteres. Pentru a atrage și mai mult la sine simpatia populației, el puse alături cu dânsul, ca tovarăș, pe cumnatu-său Sfentislav, fiul lui Terteres, cu nădejdea că prin asemenea comunitate va câștiga simpatia bulgarilor, dinastici în convingerea lor și credincioși rasei regale domnitoare și astfel se va îndupleca de-a recunoaște pe cale pacinică stăpânirea lui și de-a asculta de dânsa. Sfentislav fusese de copil încă exilat și închis la Niceea împreună cu mumă-sa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
negustor din stare mai de jos, dar foarte bogat, anume Pantaleon, care fiică fusese botezată de Eufrosina, soția lui Nogas, încît astfel Sfentislav puse în serviciul aprinsei sale ambiții mijloace corespunzătoare pentru îndeplinirea ei. Astfel își cumpără multe voturi între bulgari, se uni cu Tzacas, pe care-l recunoscu {EminescuOpXIV 146} de suveran al său și împreună cu dânsul puse mâna pe capitala Tîrnova. Câtăva vreme el nu luă parte la stăpânire decât numai în numele lui Tzacas; dar, încet-încet și pe tăinuite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 146} de suveran al său și împreună cu dânsul puse mâna pe capitala Tîrnova. Câtăva vreme el nu luă parte la stăpânire decât numai în numele lui Tzacas; dar, încet-încet și pe tăinuite, el trase toată puterea la sine, accentuă pe lângă bulgari comunitatea sa de origine și de limbă, deși, ca descendență după tată-său, Terteres cumanul, ar fi trebuit și el să treacă de cuman; câștigă în favorul său un partid puternic în țară, și când se simți îndestul de tare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în timp atât de scurt și cu succes atât de repede, de se trezi gelozia lui Andronic împărat, carele începu să lucreze în contra lui, până ce stăpânirea noului domnitor nu câștigase o consistență durabilă. Un prilej potrivit se-nfățoșă în curând, căci bulgarii, văzând slăbiciunea și decadența odioasei supremații a tătarilor, rânduiră solie cătră împăratul cu rugăciunea ca să li deie rege pe tânărul Michail, fiul fostului rege Constantin Tichus și a soției sale Maria, ce era prințesă greacă. Deși Andronic, încuviințînd cererea aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de sama lucrurilor. Când trupele ce i se dăduseră se strânseră la Vizya, numărul lor părea că nu va ajunge pentru a întreprinde cu ele o lovitură puternică asupra vrăjmașului superior în puteri; cu toate acestea Mihail împăratul aruncă în contra bulgarilor ce roiau împrejurul orașului Sozopolis un despărțământ de oștire, comandat de bulgarul Bossilas, care era fratele cel mai tânăr al lui Smiltzus și al lui Radoslav și stătea în servicii romeice. Acest viteaz căpitan, alergând repede la locul de luptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vizya, numărul lor părea că nu va ajunge pentru a întreprinde cu ele o lovitură puternică asupra vrăjmașului superior în puteri; cu toate acestea Mihail împăratul aruncă în contra bulgarilor ce roiau împrejurul orașului Sozopolis un despărțământ de oștire, comandat de bulgarul Bossilas, care era fratele cel mai tânăr al lui Smiltzus și al lui Radoslav și stătea în servicii romeice. Acest viteaz căpitan, alergând repede la locul de luptă, surprinse corpul de oștire al dușmanilor, îl pătrunse de spaimă, îl puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puse pe fugă și-l goni până la râul Skafides, unde luptătorii inamici pieriră cea mai mare parte în valuri împreună cu podul rupt în două, iar parte își deteră sufletul sub săbiile romeilor ce alergau după ei. Nici de astă dată bulgarii de sub Bossilas, cari erau cu leafă în oastea romeică, nu renegară datoria lăudabilă a poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
popular) {EminescuOpXIV 149} Reachubița până la Stilbnon și de acolo până la Kopsis, adecă făcu prăzi ca și moesienii (adecă vlahii; [... ]) după cum zicea vorba grecească de pe atunci, devenită proverb, și-i tăie lui Eltimeres drumul de-a mai înainta. Prin mișcarea aceasta bulgarii încăpură întrucîtva la strâmtoare, pentru că nici puteau înainta cu succes, nici se puteau retrage fără primejdie și făr-a fi prinși de pe la spate. Curând însă norocul războinic își întoarse foaia. În vara anului viitor (1307) veni ciocnirea între italieni pe de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
păgâni, numiți grecește turkopuli, cari contribuiră mai mult spre pierzarea decât spre biruința oștirii de căpetenie, precum se va dovedi mai pre urmă. În prima linie a ordinei de bătaie Mihail puse tocmai pe alanii și turcomanii aceștia, sub comanda bulgarului Bossilas; în centru, pe care îl comanda marele primicheriu, erau macedonenii și trupele aduse din răsăritul asiatic de cătră Teodor, unchiul împăratului, iar linia dindărăt se compunea din români, din voluntari și din alte strânsuri mai mici. Mihail însuși, căruia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
hotarele romeilor. El cuceri curând considerabilele orașe Anchialus și Mesembria și se pregătea să supuie Agathopolis cu ținut cu tot, care pe sub mână i se și supuseră, învoindu-se prin tratat. Acest progres, bogat în biruințe, sporea nu numai puterea bulgarilor, ci vaza și înrîurirea căpeteniei lor. Din cauza aceasta alanii, cari acuma se lepădaseră de-mpăratul, trimiseră solie cătră Sfentislav, a cărui putere le inspira respect, și-l rugară să le rânduiască căpetenii bulgare, sub a cărora ordine sânt dispuși să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atârne bisericește de Roma, atârnarea aceasta se schimbă curând în tocmai contrariul ei, adecă în comunitatea cu biserica greco-orientală și în recunoașterea supremației ecumenice a patriarhatului din Constantinopole. Supărat de apostazia aceasta, papa Grigorie IX puse să li adreseze episcopilor bulgari din Belgrad (Alba-Graeca) și din Brandusium scrisori de admonițiune, ca să se întoarcă în sânul bisericei latine; iar daca asemenea admonițiuni n-ar ajuta nimic, atunci eparhiile acestea să i se subordineze simplu episcopiei catolice a Sirmiului pe calea ordinațiunii și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dădea din propriu impuls înlesnire esențială și-l provocă pe papa prin anume sol ca să ia inițiativa să se adreseze direct domnitorului de pe atunci al Bulgariei. Și-ntr-adevăr papa Nicolae IV s-adresă c-o stăruitoare epistolă de admonițiune cătră regentul bulgar George; îl invită să intre în comunitatea legei romano-catolice pentru mântuirea sufletului său propriu și-i trimise un estras, ca un prospect lesne de înțeles al crezului latin. O altă scrisoare, petrecută de acelaș spirit și având acelaș scop, Scaunul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și cu ei împreună neatârnarea politică a Bulgariei. Decursul următor al evenimentelor pe pământul româno-bulgar dovedește într-un mod și mai plauzibil totala lipsă de înrîurire și deplina împingere la o parte a elementului român în regatul Asanizilor, încît numai bulgarii ca atari mai putură juca un rol oarecare; pe când peste români istoricii bizantini pot trece de acuma înainte cu tăcere În asemenea împrejurări Bulgaria, care tot se mai putea mănținea față cu Bizanțul cel slab și căzăcios, s-apropia de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale membre și-n urmă inima ei, capitala. Regatul româno-bulgar, nedestoinic a se-mprotivi grozavei năvăliri a turcilor, căzu sub acea năvală și trebuie să sufere până astăzi greaua sarcină a supremației Semilunei. Resimțiri morale și intelectuale ale supremației bizantine la bulgari și la români. Efectele domniei bizantine asupra datinelor și maniere de-a gândi, precum și asupra întregei stări morale și intelectuale a amânduror naționalităților subjugate s-au resimțit cu mult în urma căderii Constantinopolei și a prăbușirii împărăției romane din răsărit și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
răsărit și străbat până-n ziua de azi. Nu putea să nu se întîmple ca prin desele relații a amânduror părților, cauzate prin supremația grecească, exemplul bizantinilor mai civilizați, dar moralicește enervați, să nu desprindă la artele păcii pe românii și bulgarii primitivi, necivilizați și intelectual inculți; dar îi atrase totodată în acea adâncă putrejune morală care cuprinsese populația grecească până la cel mai estrem vârf al ei, în care se cufundase întreaga viață a statului și care se mănținea metodic din capitală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
toți factorii aceștia în unire involuntară cu puterea mai mare, cu isteciunea superioară și cu dibăcia politică a statului bizantin, au făcut ca din sufletul omenesc, de-o compunere dualistă, să răsară și să iasă la suprafață între români și bulgari, ce trăiau într-o stare mai primitivă, tocmai partea întunecoasă, laturea umbrei cu elementele ei distrugătoare și lacome, pentru că făclia patimelor e pururea mai aprinzăcioasă decât aceea a rațiunii treze și a științei și pentru că scoaterea la iveală a elementului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din ordinul minoriților fură destinați a merge ca misionari religioși și propovăduitori ai credinței în acele țări ale Răsăritului cari erau de altă lege, fie necreștină, fie necatolică. Li se recomandară deci în mod espres următoarele neamuri: saracinii, păgânii, grecii, bulgarii, cumanii, rutenii, alanii, iberii, chazarii, goții, etiopienii, sirienii, zikii (? ), iacobiții, nubienii, nestorianii, armenii, inzii, mesoliții și alți necredincioși, ca să-i convertească, prescriindu-li-se în genere să convertească pe necreștini la creștinism, pe creștinii eretici și schismatici la biserica romano-catolică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
n-au fost ei înșii întrecuți decât de ordinul iezuiților, care e drept că apăru cu mult mai târziu. Primirea cavalerilor ioaniți. Incursiuni tătare și cumane. Colonizări. Pentru a întîmpina trebuințele înarmării și apărării țării în afară în contra tătarilor și bulgarilor năvălitori, precum și pentru a răspândi mai si mai repede puterea tare regească până la marginile țării, Bela IV primi la anul 1247 pe cavalerii ordinului ioanit în Ardeal (Fratres hospitalis Ierosolymitani) și le hărăzi prin o bulă de aur, confirmată de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și soarta posterioară a ioaniților pe această scenă nouă rămase o urmă de puțină însemnătate; căci deși merseră în luptă de la început cu toată buna lor voie la punctele cele mai periculoase, anume la marginile Cumaniei și dincolo de Dunăre contra bulgarilor, totuși împrejurarea că curând după aceasta ținutul Severinului primi în frunte-i bani ungurești (adecă comandanți de granițe) și fu prefăcut în banat (ținutul unei comande de granițe) dovedește că ei au uzat puțin timp de drepturile lor. Cumania proprie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe realitatea lucrului: "Cu mila lui Dumnezeu voievod și domn al Ungro-Vlachiei". Acest titlu nu dovedește nelimitata și deplina autoritate, nici maiestatea împlinită a tronurilor autocratice, de vreme ce voievozii în Ungaria și-n Polonia, asemenea despoții (omonimi cu românescul domn, cu bulgarul gospodar) din împărăția bizantină. {EminescuOpXIV 160} cu toate că aveau nelimitate drepturi administrative, aveau însă un suveran recunoscut în mod formal, și anume cei dentăi pe regii lor respectivi, cei din urmă pe împăratul. Fără scădere pentru viul lor instinct de neatârnare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]