1,960 matches
-
lași să-i invit și pe câțiva din prietenii mei. —Mamă, sunt sigură că toată lumea o să se simtă minunat, am asigurat-o. —După ce-ai plecat, am avut o conversație foarte plăcută cu Caroline. Știi, băiatul acela, Charlie, are mult bun-simț. A convins-o pe mama lui c-a exagerat în legătură cu scaunele alea. Ne-am împăcat. După toți acești ani! Contesa vine la petrecere împreună cu Charlie. Nu-i așa că-i o veste bombă? Nu, mi-am zis eu. Poate, dacă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
medicale. Adevărata ei casă era vizuina drogaților, și salteaua pătată de puroi, tărîmul fără de speranță al Împărtășirii acelor, În care nu se făceau niciodată judecăți morale. Pe fundalul Residenciei Costasol, cu vilele sale impecabile și comunitatea de cetățeni plini de bun-simț, ea păstra promisiunea unei lumi libere și dezrădăcinate. Pentru prima dată Înțelegeam de ce Andersson și Crawford o prețuiseră atît de mult pe Bibi Jansen. — Ți s-a trezit interesul, Charles? mă Întrebă Crawford. Fantoma noastră de praf alb... — Cine e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
setea de revanșă a spectatorului care simte la un moment dat nevoia unei violențe compensatorii, punitive, a unei vendeta respectabile, de uz moral. Ei bine nu, cursul evenimentelor va continua implacabil pe traseul propus de personaj/regizor încălcînd încă o dată bunul-simț al administrării justiției, survenite chiar și postum. Nu aceste trucuri simpatice dau nota particulară a acestui film, cu caracterul absurdist, elegant teatral al unei puneri în scenă a unei piese de Eugen Ionescu, Samuel Beckett sau Harold Pinter sau pe
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
toate acestea, nu există ocazie să nu-mi scrie măcar o persoană, cu seninătate aforistică, "Arghezi oscilează între credință și tăgadă", punct. încerc totuși să-i salvez: le pun întrebări de istorie literară (Care e originea acestei formule?) și de bun-simț (Cum adică "între credință și tăgadă", ce înseamnă asta?), la care răspunsul e o mare tăcere uimită. Anul acesta am coborât ștacheta și i-am întrebat pur și simplu pe toți cei care intraseră la oral: "Ce înseamnă cuvântul tăgadă
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
sfatul de a nu mai face manifestări politice, de a nu compromite prin mișcări precoce munca lor intelectuală și roadele pe cari le va da odată această muncă chiar pentru nația românească. Românul e de soiul lui înzestrat cu mult bun-simț, el are cuminția popoarelor care au suferit multe, cuminția omului pățit. E imoral de a spune neadevărul, dar nimeni nu e obligat de a spune adevărul când vremea e așa că el nu folosește nimănui. C-un cuvânt, a minți e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu ști latinește. Luând limba astfel cum crescuse ea în propria ei individualitate, bătrânii au creat o ortografie pentru români cum ea nu are păreche în nici una din limbile moderne. Înzestrați cu o fineță nemaipomenită a auzului și cu un bun-simț de care noi ne-am înstrăinat de mult, ei au simțit care dialect anume - daca putem numi dialecte deosebirile dintre noi - este acela ce trebuie cultivat. Moldoveni și munteni au tipărit în veacul al șaptesprezecelea cărți care, ca oglindă a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în curs de atâtea veacuri își făcuse locuțiuni, proverbe, cântece și povești, învățații au năvălit să stingă de pe fața pământului acea minunată operă la care contribuise milioane de capete, în mare parte foarte bine formate, și zeci de cărturari cu bun-simț și cu auz credincios. Ce-a putut ieși dintr-asta decât o adevărată vavilonie? Sîntem și azi încă departe de restabilirea vechei noastre unități ortoepice. Dar încercările de a ajunge la ea sânt multe, unele mai izbutite, altele mai slabe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ar fi de dorit, nu pentru acești reacționari, ci pentru nația românească preste tot, ca această deosebire să fie mai mare, dar din nenorocire nu este. Se simte adânc lipsa acelei clase istorice care să fie păstrătoarea tradițiilor și a bunului-simț, pârguit prin lupte seculare și suferințe seculare. Multă-puțină cât mai era, s-au tot dat și dat într-însa, pentru a pune în locu-i o generație de advocați, și azi, când în fine visul democrației române s-au îndeplinit, stăm
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
netrebnice; deputaților le place a lua cestiuni făr'de nici un interes drept pretext pentru a ține discursuri ce nu se mai mântuie și de cel mai nenorocit efect; oratorii vorbesc numai de dorință de a străluci, fără inteligență și fără bun-simț, {EminescuOpX 181} înamorați de laurii tribunei fac munca stearpă; și publicul râde, ba se revoltează de arguțiile și subtilitățile ce servesc de bază la mai toate discuțiunile; în fine publicul se indignează, văzând pe setoșii de vorbă căutând nod în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
libere ș. a. m. d. Ei bine, o Cameră care n-are conștiință de datoria ei și risipește timpul pe nimicuri, se servă de cestiuni ca de pretexte de vorbă deșartă, are numai dorința de a străluci fără inteligență și fără bun-simț, o Cameră care se servește în mai toate discuțiunile de arguții și subtilități ridicole ce indignează publicul, ca care caută nod în papură și-și pierde timpul cu secături ce nu fac cât jumătatea diurnei, o Cameră care tratează cestiuni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de când lumea una mai bună și mai de treabă. Daca "Romînul" poate atribui patriotism, abnegare și cele mai bune simțiminte la oameni de care publicul râde pentru arguțiile, subtilitățile, pretextele de vorbă lungă și lipsa lor de inteligență și de bun-simț, daca o poate aceasta "Romînul", fac-o sănătos și să-i fie de bine. Noi nu putem. [26 ianuarie 1879] ["ÎN N-RUL DE JOI... În n-rul de joi (25 ian. ) al ""Romînului" găsim un pasaj pe care declarăm că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parlamentul și de-a guvernul. De când însă a venit roșii la putere, a-nceput jucăriile pe toate terenurile si-n toate ramurile vieții publice, jucării costisitoare și cu atât mai primejdioase cu cât ele amenință a distruge și restul de bun-simț al publicului și a-l face să ia jucării și giumbușuri drept lucruri serioase. Partidul conservator - neesclusiv și nefanatic ca totdauna și singurul partid care n-are de loc nerăbdarea de a veni la putere, de vreme ce membrii săi n-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Poetul cel mai mare al națiunii l-au înfierat cu epitetul homeric de "hidoasă pocitură", și aceasta este și va rămâne în zisele și actele sale. Cu toate acestea nici ură demagogică, nici calomnie, nici insinuațiunile perfide și lipsite de bun-simț chiar ale presei radicale nu ne vor abate o clipă din calea noastră. Iubim țara și nația noastră astfel cum n-o iubește nimeni, cum nimeni n-are puterea de-a o iubi. în noi trăiește restul de energie și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
206} Ne aducem aminte că în 1876 prezidentul Consiliului de atunci, d. Manolache Costache, fu mai puțin fericit într-o tentativă de asemenea natură. Și d-lui, cu toate că rătăcit în mijlocul acelei administrațiuni multicolore, încercă să facă să se auză glasul bunului-simț și ceru, dacă nu părăsirea acuzațiunei, cel puțin respectarea Constituțiunei de cătră vestitul comitet de acuzare. Pretențiunea d-sale, deși mai modestă decât a d-lui Waddington, n-a avut norocul să fie ascultată de capul statului, care, adus să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naturi catilinare, despre cari ni meni în lume nu poate ști cu ce trăiesc de pe o zi pe alta, nici palavragii și advocăței fără pricini, cari pierd vremea Adunărilor cu discursuri nesărate, dezgustătoare prin lipsa lor de cel mai comun bun-simț. De când există Obștească Adunare în țările noastre o strânsură mai nevrednică de palavragii și de naturi catilinare nu s-au mai văzut. Cartofori de profesie, stâlpi de cafenele fără rost și mesteșug, indivizi cari au accese de delirium tremens, iată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
timpul în care nația românească să se fi săturat în adânc de superficialele teorii demagogice-umanitare și că reprezentanții acestor teorii, fie ei emisari ai Alianței, fie capi de partide numite în ironie naționale, vor reafla astăzi în noi acel vechi bun-simț, întunecat de câteva timp, dar pentru care poporul nostru era vestit odată, care nu se lasă indus în eroare prin distincțiuni subțiri și trageri pe sfoară de sistem superior. Deși nu știm și nici putem ști dacă o rezolvare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se rostească în zgomotul și miorlăiturile Bueștilor et Comp. Tot așa s-a petrecut și cu discuțiunea cestiunii atât de importante a numirii unei comisiuni în cestia izraelită. Opozițiunea, prin glasul d-lui Vernescu, stabili cu multă forță și cu mult bun-simț că, dacă este vreo cestiune în care inițiativa aparține guvernului, este această reformă atât de capitală, care este cea mai îngrijitoare pentru viitorul naționalității noastre din toate câte ne-au fost propuse sau impuse până astăzi. Totdeodată caracterul internațional pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
viteaz, drept, foarte tolerant, ba poate c-a început a recâștiga chiar vechea și admirabila lui calitate {EminescuOpX 283} de a judeca toate lucrurile cu sânge rece și de a nu da nimic pe vorbe goale. Dovezi istorice pentru acest bun-simț, într-adevăr superior, sânt multe: evlavios fără a fi bigot, poporul românesc, cel mai numeros în Orientul Europei, nu a produs un singur sfânt din mijlocul lui; și drept, fără finețe juristice, el s-a judecat fără cod civil și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu se va da de bunăvoie în stăpânirea evreilor. "Spuneți neadevărul" li s-a zis în Parlament și în ziare, pericolele sânt invențiuni de ale voastre și de ale Alianței izraelite; ele sânt mijloacele voastre de presiune asupra conștiinței și bunului-simț al țării. Atunci au început a se zvârcoli idra și a căuta scăpare într-un ministeriu de fuziune. În acest ministeriu au luat din secta roșie nu pe aceia cari sânt capabili de orișice, căci capabili de orice crimă e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oneste, intelectuale și fizice, atunci niciodată n-am fi ajuns în trista stare ca străinătatea să aibă a ne dicta ceva în privirea dreptului nostru intern. Cu un popor ca al nostru, atât de lesene de organizat și cu atâta bun-simț, știam a opune astăzi suma de puteri pierdute oricărei tentative de amestec din afară iar cestiunea de înaltă trădare s-ar fi mântuit din capul locului prin pedepsirea aspră a acelei trădări, nu prin intrarea în apele ei. S-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sfârșit ce calpi și ce fără valoare sânt Vorbind odată despre reorganizarea statului nostru, ziceam că dânsa, pentru a ne garanta existența politică și națională, nu poate fi în adevăratul înțeles al cuvântului decât o organizare conservatoare. Orice om cu bun-simț trebuie, după părerea noastră, să fie convins că slăbiciunea noastră internă, disoluția economică și socială în care facem progrese zilnice, nu sânt decât rezultatul organizației noastre de pîn-acuma, nepotrivită nici cu firea, nici cu gradul de dezvoltare morală, intelectuală și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
generală a relațiunilor actuale dintre state fac[e] pretextul acesta cu neputință, căci această stare a neutralizat cauza probabilă a unei asemenea intervențiuni, adecă dorința de sporire a forței politice prin întinderea asupra teritoriului nostru. Poporul românesc, înzestrat cu atâta bun-simț, nu se va mai lăsa indus in eroare prin spaime deșerte, când nu există nici o cauză care să le justifice. Intervențiunea în favorul aplicării articolului 44 e o armă guvernamentală ajunsă la atâta discredit încît chiar pensionarii bătrâni ai statului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au avut nevoie de-a fi trecuți în listele guvernului. [3 octombrie 1879] ["ÎN ȘEDINȚA DE IERI A CAMEREI... În ședința de ieri a Camerei a vorbit d-nii Lascar Costin, Al. Sihleanu și Nicolae Blaremberg. D. Lascar Costin, orator de bun-simț și cu multă energie în glas și atitudine, s-a pronunțat contra proiectului guvernului, mai cu seamă pe baza pericolelor economice cari ar amenința țara în urma primirii proiectului. D. Alex. Sihleanu, unul din tipurile comice ale Adunării, a pledat și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meritat o soartă mai bună? Când vor începe în fine ca, atât prin presă cât și prin întruniri, să lumineze lumea în loc sa speculeze credulitatea publică? Iacă întrebări ce, cu. inimă strânsă de durere, [î]și face orice om de bun-simț și orice bun român. A asculta cineva numai vorbele și organele radicalilor, țara niciodată nu s-ar fi aflat mai prosperă, mai avută, mai fericită, mai iubită de vecinii noștri de la fruntarii și de întreaga Europa ca în timpurile de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mărturisirea celor cinci virtuți pomenite mai sus. Tot ce iese din gura lui trebuie să respire milă, bună-credință, umanitate, onestitate, evlavie. Nimic însă nu e mai necesar decât aparența acestor virtuți. Căci oamenii judecă mai mult după ochi decât după bunul-simț. Toți au ochi deschiși, puțini dreaptă judecată. Toți văd ceea ce pai a fi, puțini oblicesc cum ești. Mulțimea e totdeauna cu aparențele și cu succesul. Toată lumea e plină de plebe, iar cei puțini, cari sânt mai cu minți, nu ajung
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]