3,179 matches
-
cu flori bătute / Că-i frumos cu neamuri multe; / Și-i frumos și cu puține / Cine de cuvânt se ține!"133 sau "Foaie verde mărăcine, / Ia-ți, copchilă, iertăciune, / De la strat de lămâiță, / De la fete din uliță; / De la strat cu busuioc, / De la feciorii din joc. Ia-ți, mireasă, ziua bună, / De la soare, de la lună, / De la maica ta cea bună; / De la soare, de la nori, / De la cele mici surori. / Veniți, frați, veniți, surori, / Să mă-mpodobiți cu flori!"134 II.3.2. RELAȚIA
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru ca florile."160; Foaie verde foi de fag / De dor și de mult drag; / Ieși, mândruță, până-n prag: / Că eu la tine mă gândesc, / Cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu-i vremea de dormit, / Ci-i vremea de-mpodobit, / Cu podoabe de argint, / Cu canafi până-n pământ, / De la ușă pân` la masă / Tot cu canafi de mătasă. / Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Streșină de busuioc / Să fii gazdă cu noroc; Streșina-i de mintă creață, / Să fii gazdă cu viață; / Streșina-i de căprior, / Să ai parte de fecior; Streșina-i de iarbă lată, / Să ai parte și la fată; C-o sticlă de vin
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bună, / De la soare, de la lună, / De la tată, de la mamă, / De la câți ți-au fost de-o seamă, / De la frați, de la surori, / De la grădina cu flori, / De la fete și flăcăi, / De la stratul cu hamei, / De la fetele de joc, / De la strat cu busuioc; Unde-au șezut florile, / Or să steie grijile!"210 "Petrecerea" din lumea aceasta înstrăinează și frânge destinul celor rămași, natura însăși devenind potrivnică. Sciziunea lăuntrică este dezvăluită de repetițiile și de concesivele care prezintă gradat părăsirea, înstrăinarea în fața destinului implacabil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cătat / Și de urmă nu ț-am dat."229 Norocul-antropomorf este supus unui ritual al purificării, prin "cânt" și "muncă", paliative care anulează discrepanța dintre certitudine și virtualitate. Imperativul reflexiv și imprecativ transfigurează procesualitatea semantică în plan simbolic: "Frunză verde busuioc, / Ardă-te focu, noroc, / Că n-ai crescut pe-a meu loc. / Nu știu ce nu ț-o priit, / Că de la mine-ai fugit, / M-ai lăsat nenorocit; / Nu știu ce nu ț-o plăcut, / Că pe mine m-ai urât / Și iute m-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s miroznele? / Busuioc bătut pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În seara înspre Anul Nou, fetele descântă de "ursită", punând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care vor să fie "căutate, iubite" și "jucate de feciori": "Maica Domnului i-a răspuns / Și din gur-așa i-a zis: / Taci N. , nu te cânta, / Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi îmbrăca / Cu brâu de dragoste te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca Soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare.../ Răsai, soare, frățioare / Cu nouă răzișoare! / Nu știu soarele-o răsărit, / Ori un crai o ieșit? / Ba nici crai nu-i, nici crăiasă, / Ci-i N. N. cea frumoasă, / Dintre toate fetele mai aleasă!"158 În ziua de Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Arăpușchii"225); Un vânător bătrân avea trei feciori pe care îi învățase tot vânătoarea. El îi sfătui să vâneze pe oriunde, numai pe Muntele Vânăt să nu se ducă, că cine s-a dus acolo nu s-a mai întors." ("Busuioc Verde"226); "Un orfan, nemaiputând suferi mustrările nedrepte ale epitropilor săi, se duse în lume și ajunse într-o poiană la un foc foarte mare, în jurul căruia era un om mare cât un uriaș. Se băgă în cracul nădragului său
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat mierla, / Cucu și cu pupăza; Să mă duc din satul meu / Și ziua bună să-mi ieu / De la frați, de la părinți, / De la sat cu oameni mulți, / De la flori de busuioc, / De la flăcăi, de la joc, / De la flori din poieniță, / De la mândre din portiță, / Să mă duc să-mi plâng amarul / La cătănie cu arcanul!"305 Pragurile de trecere sunt consfințite ritualic de cântecul alegoric al cucului: "Miresuică tu și tu, / Bine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 92 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ediție îngrijită și prefață de Pavel Țugui, Editura Minerva, București, 1971, "Petrea Voinicul și Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
joc, Ed. cit., p. 73. 235 Ibidem, p. 234. 236 Ibidem, p. 229. 237 Ibidem, pp. 135-136. 238 Ibidem, pp. 410-411. 239 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 387. 240 Ibidem, p. 189. 241 I. G. Sbiera, Op. cit., Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă, pp. 132-142. 242 Ibidem, p. 142. 243 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997, p. 65. 244 Ibidem, p. 67. 245 Ibidem, p. 332
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
semnul poeziei reportaj. Treptat, devine stăpân pe cuvinte și pe uneltele sale și un anume sentiment nostalgic îi animă scrisul. "Steaua singurătății", volum antologic, integrează firesc sentimentul unei iubiri pierdute, ipostaza dezrădăcinatului, satul, grădina, pajiștea și un întreg univers floral (busuiocul păpădia, gherghina). Florile nu au o existență a lor, ca la D. Anghel sau Mihail Celarianu. Poetul își raportează la ele sentimentele; ele sunt prilej de meditație, așa cum și pomii fructiferi sau stejarul și gorunul se bucură sau se întristează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sticla se deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă de trandafir, de porumb, de busuioc, de sulfină, de buruieni: "Cumpăr mere, semințe de flori și porumb,/ stau până seara peste aburul vegetal". ("Femeia cu pâine"). Ne aflăm într-o țară pe care L. Blaga o numea Eutopia, "mândra grădină", mândra țară a semințelor; poetul devine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și ceva lînă tăiată din cojoc. în ziua de Alexi Bojî învie toate juvinile de pe pămînt. Ziua Sf. Alexie sau bojiile se ține pentru că atunci ies toate jivinile la care nici nu trebuie a gîndi - și ca ele să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer botez. Se crede că acel copil care plînge pe timpul săvîrșirii tainei botezului va trăi lung. Cînd botezi copii, să le dai fașă lungă. Ducîndu-se un copil la botez, este obicei a înfrumuseța crijmele* care se învălătucesc împrejurul luminilor cu busuioc, văzdoage* și alte flori. Din aceste flori nu se poate să ieie cineva vreuna, căci se crede că, la din contra, i se ia copilului somnul. Aducîndu-se un copil la botez, poporul îi pune pîne și sare în fașă, cam
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de cînepă, ca să aibă păr mare. Căușul sau strachina plină, pentru ca copilul să ție degrabă capul în sus. La botezul unui copil se dă moașei un căuș de făină cu căuș cu tot, în care înfige ea un fir de busuioc, ca copilul să țină curînd capul în sus. Din banii ce se cîștigă de un copil la botez să i se cumpere căldare, ca să trăiască mult. De-i avea fini mulți, pe ceea lume te scot, de-i fi la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu frunzele plantei mama-pădurii. Cine se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lă vinerea, îi cresc toate buruienile și bălăriile în grădină și în sămănături. Buruienile culese de Sf. Gheorghe se pun la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la porți. (Gh.F.C.) Buruienile culese de Sînziene [24 iunie] sînt bune de leac. (Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Busuioc Fetele pun la codițe busuioc luat de la steagul bisericii, ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se uite băieții la ele ca la steag. în sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jos la ghizdelele* fîntînii. Dacă a doua zi găsesc busuiocul promorocit, fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fata se va mărita în iarna aceea; iar de busuiocul nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]