42,681 matches
-
abia scot câteva vorbe, mamele lor au promis că la anul cu siguranță Moșul va auzi o poezie și de la cei mai mici dintre ei. În aplauzele audienței, toți copiii prezenți la această manifestare, care le aduce atâta bucurie, au cântat împreună cu grupul Flores, spre deliciul Moșului. Aproape 60 de copii din cadrul Trustului de Presă „Agenda” au primit cadouri pentru că au fost cuminți și cu siguranță nu-l vor uita nici pe Moș Crăciun din acest an. Ne vedem la anul
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
primit cadouri pentru că au fost cuminți și cu siguranță nu-l vor uita nici pe Moș Crăciun din acest an. Ne vedem la anul! A. M. G. „Deschide ușa creștine“ l De Sărbători - grupuri de colindători „Deschide ușa creștine”, ne-au cântat colindătorii de la Școala cu clasele I-VIII „Constantin Păunescu“ din Recaș, împreună cu cei de la Centrul de Plasament nr. 8 din același oraș, și noi, colectivul redacțiilor Trustului de Presă „Agenda“, le-am deschis-o cu drag. Cei 11 copii, cu
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
de micuți drăgălași ne-au impresionat cu cântecele lor, și anume clasa I C de la Liceul Pedagogic. Ansamblul Timișul-tineret ne-a prezentat un adevărat spectacol, conduși de instructorul coregraf ing. Doru Vladu. Nu mai puțin de 30 de copii au cântat, au dansat și ne-au urat cele mai bune gânduri, în cel mai pur grai bănățean. Aceștia au fost urmați de colindătorii de la TeleCentrul Traian Vuia, din localitatea omonimă, iar după ei a sosit o parte din Corul Excelsior. Grupul
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
după ei a sosit o parte din Corul Excelsior. Grupul coral „Laudes Christi“ de la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea ne-au făcut să simțim într-adevăr că Sărbătoarea Crăciunului este foarte aproape. Un sincer „La Mulți Ani! “ ne-au cântat și copiii din cadrul Corului „Buna Vestire“ din localitatea timișeană Banloc, iar Corul Melos, alcătuit din profesori și studenți de la Facultatea de Teologie de la Universitatea de Vest și condus de Nicolae Codrea, ne-a prezentat un veritabil recital de colinde sfinte
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
iarnă, copiii de la Centrul de Plasament nr. 2 din Timișoara au avut parte de câteva surprize de la studenții mediciniști. Miercuri, 17 decembrie, aceștia au organizat pentru micuți o petrecere de Crăciun, în cadrul căreia copiii au primit cadouri de la Moșul, au cântat și au dansat. ( A. M. G.) l Acțiuni organizate de S.A.M.R. După cum ne-a informat doamna dr. Ildikó Bárányi, președintele Serviciului de Ajutor Maltez România - Filiala Timișoara, în cursul acestei săptămâni, la Timișoara s-au aflat elevii unei școli
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
nou turneu în Olanda, în organizarea Agenției Aga, care va dura până aproape de mijlocul lunii februarie. După succesele înregistrate în anii precedenți, artiștii scenei lirice au pregătit trei titluri: spectacolul cu opereta „Voievodul țiganilor” de J. Strauss, ce se va cânta integral în limba germană, opera romantică „Bellida” de compozitorul olandez Guustaaf Francies de Pauw, a cărei premieră absolută a avut loc la Timișoara la sfârșitul lunii noiembrie, și un concert cu pagini celebre din literatura de operă și operetă. Montările
Agenda2004-1-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281891_a_283220]
-
colectivul Teatrului „G. A. Petculescu” din Reșița, ai Teatrului Odeon din București, precum și ai altor instituții de artă. I. S. Cinci secole de tradiție vieneză l La Cercul de muzică Când, în 1498, 12 cadeți cu voci frumoase i-au cântat împăratului Maximilian pesemne că nici măcar imperiala înțelepciune nu anticipa solida tradiție care se întemeia. Astăzi, după 505 ani, vienezii și turiști din lumea întreagă vin duminică de duminică la capela în care concertează celebrul cor de băieți Wiener Sängerknaben. Istoria
Agenda2004-1-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281891_a_283220]
-
Universitatea Populară de la Casa „A. M. Guttenbrunn“, după vacanța de sărbători. Prelegerea va fi însoțită de proiecții video și de o audiție muzicală. S. P. Muzică de flaut la Veneția l Competiție pentru compozitoare Dacă anul care tocmai și-a cântat partitura de adio a fost bogat în... inspirație, atunci 2004 i-ar putea îmbogăți pe compozitori sau/și pe compozitoare. Dintre nenumăratele provocări, o foarte interesantă competiție internațională este cea adresată exclusiv femeilor. Compozitoarele pot concura cu lucrări de 6-8
Agenda2004-1-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281891_a_283220]
-
creștină știu unde au stat cruciații, știu unde au avut sediul teutonii, știu unde au avut sediul templierii ș.a.m.d. Când facem aceste ieșiri nocturne, coborâm de la Mănăstirea lui Arthur, unde se găsește și masa rotundă. Deci, când se cântă ”Cavaleri ai Mesei Rotunde, să gustăm dacă vinu-i bun...”, să știți că există această masă, de facto. De la această mănăs tire noi coborâm în jos spre orașul vechi spre poarta Yaffo. De acolo mergem puțin spre AlAqsa și de acolo
CULTURĂ PRIN TURISM îN țARA SFÂNTĂ. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu,Victor Camil () [Corola-journal/Journalistic/97_a_200]
-
Pagină realizată de MARIANA CERNICOVA Laza Cnejevici poartă prin lume faima Banatului Biografia deschisă a unui cantautor, solist vocal, instrumentist, profesor și căutător de talente Banatul multicultural se probează prin marile sale nume. Multiculturalitatea este trăită, simțită și cântată în fiecare loc în care s-a auzit de Laza Cnejevici, în aproape o jumătate de veac dăruită scenei. Cântă sârbește și românește cu aceeași plăcere, convins că publicului trebuie să-i oferi crâmpeie din tot ce rodește în spațiul
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
vocal, instrumentist, profesor și căutător de talente Banatul multicultural se probează prin marile sale nume. Multiculturalitatea este trăită, simțită și cântată în fiecare loc în care s-a auzit de Laza Cnejevici, în aproape o jumătate de veac dăruită scenei. Cântă sârbește și românește cu aceeași plăcere, convins că publicului trebuie să-i oferi crâmpeie din tot ce rodește în spațiul nostru unic. „Am venit la Timișoara la 12 ani, în pantaloni scurți și cu ștrimfi albi” - își amintește, cu duioșie
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
ochi rotunzi și mari spre cel mai iubit loc al inimii sale. Venea la îndemnul familiei, care l-a și urmat în scurtă vreme, să-și facă studiile și să-și caute norocul. Tatăl său avusese orchestră în sat și cânta frumos. Repetițiile se țineau mai mult în casa Cnejevici decât în oricare alt loc. „Cred că nici nu știam să umblu prea bine, dar știam să cânt” - răspunde Laza, întrebat când a simțit chemarea muzicii. Dintotdeauna. Așa cum a simțit-o
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
studiile și să-și caute norocul. Tatăl său avusese orchestră în sat și cânta frumos. Repetițiile se țineau mai mult în casa Cnejevici decât în oricare alt loc. „Cred că nici nu știam să umblu prea bine, dar știam să cânt” - răspunde Laza, întrebat când a simțit chemarea muzicii. Dintotdeauna. Așa cum a simțit-o, apoi, fiul său, Vlady, sau nepoțica Milena - a patra generație de muzicanți. La Liceul Mixt Sârbesc, Laza Cnejevici a învățat rostul instrumentelor. Tata insistase să învețe și
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
-o, apoi, fiul său, Vlady, sau nepoțica Milena - a patra generație de muzicanți. La Liceul Mixt Sârbesc, Laza Cnejevici a învățat rostul instrumentelor. Tata insistase să învețe și cântece românești, că așa e în Banat, trebuie să știi să le cânți oamenilor ce vor și ce-ți cer. „Cântam de toate. Și nu că ne obliga cineva, ci de drag. Tata m-a învățat așa și bine m-a învățat”. Nu tu televizoare, nu tu casete sau compact-discuri, nu tu discuții
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
a patra generație de muzicanți. La Liceul Mixt Sârbesc, Laza Cnejevici a învățat rostul instrumentelor. Tata insistase să învețe și cântece românești, că așa e în Banat, trebuie să știi să le cânți oamenilor ce vor și ce-ți cer. „Cântam de toate. Și nu că ne obliga cineva, ci de drag. Tata m-a învățat așa și bine m-a învățat”. Nu tu televizoare, nu tu casete sau compact-discuri, nu tu discuții savante despre virtuțile multiculturalismului. Pe toată strada - un
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
obliga cineva, ci de drag. Tata m-a învățat așa și bine m-a învățat”. Nu tu televizoare, nu tu casete sau compact-discuri, nu tu discuții savante despre virtuțile multiculturalismului. Pe toată strada - un singur aparat de radio. Dar oamenii cântau, vorbeau în mai multe limbi, trăiau pluralismul, se bucurau de bucuria altora și plângeau la necazul vecinului, că doar așa-i aici, în Banat. Alegerea Puțini știu că prima opțiune de studiu pentru Laza Cnejevici a fost filologia. Intrase, în
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
zi, să traverseze mii de kilometri și tot să nu li se pară greu dacă la capăt de maraton mai dorește publicul încă o melodie spre delectare. După cântec „Mergeam în delegație, până prin satele cele mai îndepărtate, să vedem ce cântă oamenii, cum joacă, ce le place” - își amintește Laza Cnejevici din vremurile când era rușine să ți se ceară, la vreo nuntă, un cântec și să nu-l știi. S-au adunat mii de cântece în repertoriu. Cele și cele mai multe
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
știi. S-au adunat mii de cântece în repertoriu. Cele și cele mai multe și dragi - bănățenești. Dar și din celelalte zone folclorice, și romanțe, și cântece de petrecere, și melodii de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara ce-i cânți dimineața, la ciorba de potroace! Trebuie să-i cânți să-i tihnească, să-l îndemni la dans, să-i întreții cheful, să-l
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
și cele mai multe și dragi - bănățenești. Dar și din celelalte zone folclorice, și romanțe, și cântece de petrecere, și melodii de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara ce-i cânți dimineața, la ciorba de potroace! Trebuie să-i cânți să-i tihnească, să-l îndemni la dans, să-i întreții cheful, să-l știi atent, melancolic sau vesel, după cum e ritmul serii, nopții
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
din celelalte zone folclorice, și romanțe, și cântece de petrecere, și melodii de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara ce-i cânți dimineața, la ciorba de potroace! Trebuie să-i cânți să-i tihnească, să-l îndemni la dans, să-i întreții cheful, să-l știi atent, melancolic sau vesel, după cum e ritmul serii, nopții sau dimineții timpurii. Să-i aduci omului
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
petrecere, și melodii de muzică ușoară. Vreo 17 ani de zile, Laza Cnejevici a cântat și în localuri timișorene. „Și nu poți să-i cânți omului la 7 seara ce-i cânți dimineața, la ciorba de potroace! Trebuie să-i cânți să-i tihnească, să-l îndemni la dans, să-i întreții cheful, să-l știi atent, melancolic sau vesel, după cum e ritmul serii, nopții sau dimineții timpurii. Să-i aduci omului savoarea locurilor natale, să-i dezvălui alte spații de
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
întreții cheful, să-l știi atent, melancolic sau vesel, după cum e ritmul serii, nopții sau dimineții timpurii. Să-i aduci omului savoarea locurilor natale, să-i dezvălui alte spații de cântec, să-l duci, ușor-ușor, să vrea mai mult, să cânte și el, să-i fie bine și drag. Nu merită, pentru asta, să-i cauți muzica pe plac? Ba merită. Și încă pe deplin. Ansamblurile În anii '60, Mihai Telescu a invitat mai mulți intelectuali sârbi să înființeze un ansamblu
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
scot un CD. Dacă nu, mă potolesc” - spune cantautorul, știind sigur că n-are cum să se oprească. Unul dintre albumele noi poartă două nume: Laza și Vlady. Ambii - Cnejevici. Vlady, fiul lui Laza, s-a stabilit în București. A cântat la „Compact”, apoi la „Pasărea Colibri”, care celebrează un deceniu de activitate. Face aranjamente muzicale, înregistrări... Iar mezina familiei, Milena, e la clasa de pian la Liceul „Dinu Lipatti“ din Capitală. A moștenit talentul muzical din familie și dorința de
Agenda2004-2-04-senza2 () [Corola-journal/Journalistic/281934_a_283263]
-
Butoi, care a evoluat în Gala Radiodifuziunii alături de vechiul său prieten Mircea Tiberian (pian), de Vladimir Tichișan (baterie), Arthur Balogh (contrabas) și de americanul Tom Smith (trombon). „A fost un an bun“, comentează laconic Butoi. Întotdeauna i-a plăcut să cânte, nu să vorbească, și despre sine însuși greu îl faci să spună ceva; așa se face că minunea de artist care cântă la cel mai mic saxofon din lume (un sopranino primit de la fratele său, Mirel Butoi) nu se bucură
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
de americanul Tom Smith (trombon). „A fost un an bun“, comentează laconic Butoi. Întotdeauna i-a plăcut să cânte, nu să vorbească, și despre sine însuși greu îl faci să spună ceva; așa se face că minunea de artist care cântă la cel mai mic saxofon din lume (un sopranino primit de la fratele său, Mirel Butoi) nu se bucură de aceeași celebritate cu cele două-trei legende ale jazzului autohton. De cântat, cântă jazz din 1973 și o face cu aceeași fervoare
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]