2,960 matches
-
singur reprezintă o abatere de la normalitate și-i dezavuată social și moral. Nevoia de comunicare, ca trebuință vitală pentru ființa umană, nu poate fi suplinită nici de vizionarea emisiunilor tv, nici de lectura în stil devorator, nici de pisica sau cățelul pe care l-ai adoptat, nici de convorbirile telefonice sau navigarea pe internet, nici de vizitele prietenilor sau petrecerile oferite. Există o singurătate în doi? Da! Această sintagmă face trimitere la acele cupluri în care lipsesc afecțiunea reciprocă, încrederea și
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
pentru că era foarte ocupat cu administrarea bunurilor deloc neglijabile. Mamei, care era de o rară frumusețe, îi plăceau mai mult călătoriile și partidele de călărie decât compania noastră. Cu ei nu aveam dialog. Suzanne și cu mine eram ca niște căței: foarte bine îngrijiți, hră niți cu tot ce era mai ales, trebuia să ascultăm de cei mari și să facem sluj, fără comentarii. Am primit o edu cație severă. La masă nu aveam voie să vorbim decât dacă eram întrebate
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mare prieten. Câtă încredere avea Nae în mine! — Ai mai avut și alți amici la fel de buni? am întrebat, înduioșată de răbdarea cu care motanul aștepta să-i vină rândul în poveștile Ioanei. Ah, exclamă ea nostalgică, am mai avut un cățel, era de fapt al băiatului meu, primit cadou de Crăciun, un Schnauzer gri, cu blana țepoasă și ochii măslinii, se măna leit cu portretul lui Franz Joseph al Austriei. Înțelepciunea lui, privirea ochilor adânci erau mai con vingătoare decât toată
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
de usturoi. Pictorul locuia la marginea tîrgului, dincolo de pîrîul către care cobora o stradă pietruită cu bolovani rotunzi. Între ei hodinea nestingherită putreziciunea frunzelor, a dopurilor, hîrtiilor și mai ales praful. De pe acoperiș miorlăia un motan. Tolănit pe trotuar, un cățel mă privi castaniu și moale, nehotărît dacă să se ferească din cale au ba. Cu labe vinete ca niște pătlăgele, un pensionar chel în papuci cetea gazeta în portiță. Secondat de pisoi, pictorul curăța copacii. Cotcodăcind exagerat, în portiță mă
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Un glas plăcut îl anunța pe Alecu să poftim în salonaș. Protocolar, pictorul mă invită prin deschizătura ușii. Încă nu depusesem pe tabla ceșcuța de cafea cînd, preschimbată în rochie, stăpîna casei apăru cu părul strîns în batic. Ca și cățelul de pe trotuar, zîmbea moale întinzîndu-mi dosul cu pete castanii al palmei. Plin de evlavie, l-am atins cu buzele. Fusese o femeie frumoasă. Acum era distinsă. Mă întrebă de ai mei, mirîndu-se cît timp a trecut de cînd nu i-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
la circ. Părea ultimul nostru preț înainte de robie. În loc de circ, am preferat să fac o vizită mătușii mele, care ședea pe strada Cuțitul de Argint. Singurică, văduva s-a grăbit să-mi încredințeze basetul ca să i-l duc la plimbare. Cățelul răspundea la numele de Șun și, după ce m-a lătrat în ușă, acum mă privea alintat. În mijlocul parcului se înălța un monument sub care odihneau eroii comuniști. Pe postament încremenise o santinelă. Șun, care dorea cu înverșunare să facă pipi
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Amîndoi bătrînii fuseseră învățători și trăiau într-o casă cu livadă și florărie îngrijită, ea blîndă, el bonom, avînd o figură a cărei expresie nu părea să fie tulburată de nimic. Dom’ Tomulescu se arăta cu deosebire încîntat de un cățel care, la poruncă, știa să se prefacă mort. În timp ce domnișoara Cornelia făcu prezentările, dihania nărămzie își executa numărul, privindu-ne cabotin cu un ochi deștept. Șapte ani din viața sa învățătorul și-i pierduse în prizonierat, tăind lemne în pădurile
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pînză sub care, gol, li se ghicea trupul, neveste desculțe ședeau în portiță, cu țînci albineți în brațe. Pruncii aveau ochi urduroși. Invariabil, la aceste femei observam o expresie duminicală care le îmbia la pălăvrăgeală. Ținîndu-și urechile pe spate, un cățel tipărea mărunt șoseaua, grăbind pieziș pe axul ei. Din cînd în cînd coada cu vîrful ca un șumuiog, îl cîrnea către o baligă ori către o băltoacă în care își băga nasul. Probabil pentru că îi zîmbisem, dintr-o poartă, o
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
erau toate răutăcioase, așa că la Începutul Întrecerii de batjocuri au fost folosite numai ele. (Dacă te Încearcă oarece curiozități prin cotloanele Împânzite de păianjeni ale nepermis de secului tău dovleac, află că mie Îmi spuneau Ectoraș - adică un soi de cățel inofensiv, prostănac și papă-lapte. Diminutivul cu usturimi de ocară nu venea de la eroul grec - habar n-aveam nici eu pe atunci de Homer -, ci de la câinele nostru Hector - un dulău fioros care ne păzea curtea. Numele acesta a Început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eroul grec - habar n-aveam nici eu pe atunci de Homer -, ci de la câinele nostru Hector - un dulău fioros care ne păzea curtea. Numele acesta a Început să Însemne, În timp, „câine rău, harnic și neiertător” și mulți Își botezau cățeii așa, În credința că ghemurile alea de blană aveau să ajungă așa cum le chema. Un vecin al vărului meu are o pereche de câini - două fiare sălbatice, de o ferocitate nefirească, hrănite de trei ori pe zi cu bătaie, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
prăbușit în gol. Nu‐ l lasă MAMA să ajungă pân‐la tine! (Din Almanahul copiilor/1983, p.37) COANA OTILICA șl BÂRLADUL 86 Cu vreo treizeci de ani în urmă, student fiind, mai treceam pe la conuʹ Mihai, pe la casa cu căței, de pe strada Eminescu din Iași, pe la marele nostru sonetist Mihai Codreanu. ‐ Măi băiete, îmi zicea, fără să mă vadă, cunoscându‐mă de multe ori numai după călcat. « șe‐ ai zâși dacî te‐aș trimete până la Coana Otilica șâ‐ i șitești
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruieni Doisprezece pui ... Ion Crânguleanu Născut la 28 martie 1937 la Coșula, județul Botoșani. Poet. Din tematica sa nelipsind versurile pentru copii: „Sonete mute”(1962), „Un cățel ca vai de el...”(1968), „Flori pentru sarea pământului”(1973). MAMA Tot primesc scrisori de‐acasă, de la mama, și mă roagă să‐i vorbesc de tine, Să te cruț de greutăți și să‐ți port sama; Spune că‐ți aduce
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o grecoaică de obîrșie Siro-feniciană. Ea îl ruga să scoată pe dracul din fiica ei. 27. Isus i-a zis: "Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pîinea copiilor, și s-o arunci la căței." 28. "Da, Doamne", I-a răspuns ea, "dar și cățeii de sub masă mănîncă din fărîmiturile copiilor." 29. Atunci Isus i-a zis: Pentru vorba aceasta, du-te; a ieșit dracul din fiică-ta." 30. Și cînd a intrat femeia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
pe dracul din fiica ei. 27. Isus i-a zis: "Lasă să se sature mai întîi copiii; căci nu este bine să iei pîinea copiilor, și s-o arunci la căței." 28. "Da, Doamne", I-a răspuns ea, "dar și cățeii de sub masă mănîncă din fărîmiturile copiilor." 29. Atunci Isus i-a zis: Pentru vorba aceasta, du-te; a ieșit dracul din fiică-ta." 30. Și cînd a intrat femeia în casa ei, a găsit pe copilă culcată în pat; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
să facă. M-a anchetat pe motiv că aș fi fost imoral pe vremea când eram director la Școala Generală nr.2, în timp ce el, îndrumătorul și apărătorul moralei proletare, încălca în mod grosolan morala, care era în fond, „doar pentru căței”, cum spunea poetul Gr. Alexandrescu. Țolescu nu s-a sfiit să-i facă o propunere indecentă privind unele eleve de liceu, propunere pentru care merita să fie pus la zid!!! Ce bestie umană a mai fost și Țolescu, așa oameni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să amintesc despre cea care poartă pantofi de ministră și nici de cea, care învață cu folos aritmetica numărării la Parlamentul României, că pot să scriu la modul artistic despre modul civilizat de a-ți roade unghiile, despre moda la cățeii fătați prematur, despre noutăți și tendințe în arta tatuajelor tribale din Papua și în plus despre politica democrată, a suflării nasului, direct pe marginea drumului, în caz de gripă porcină. Dacă vreau să mă fac băiat cuminte, despre astea mă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
acestea sunt prezente în jurnal totuși am despărțit opiniile mele care sunt în continuare puse pe Internet, de faptul că astă noapte nu am putut dormi din cauza unei atroce dureri de șale, sau că ieri a fătat cățelușa Pușa patru căței, fapt de care Noemi este extrem de bucuroasă. De asemenea, nu pun pe Internet rezumatele mele din presa zilei, despre care consider eu că ar fi redundante deoarece, oricine are acces la presa de toate zilele și nu este amator de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
o vacanță de vară petrecută la Tramore sau că mama ta fusese domnișoara de onoare a mamei lui și invers sau că fratele lui mai mare ieșise cu sora ta mai mare sau că atunci când familia ta și-a pierdut cățelul, familia celuilalt l-a găsit și l-a adus înapoi sau că tatăl tău a intrat cu mașina în mașina tatălui celuilalt și că cei doi tați s-au certat pe șoseaua Stillorgan și că amândoi au fost citați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Eva o arătase față de tot ce făcuse el pentru ea, incapacitatea ei de a fi o soție bună, obsesia ei pentru Harpic... revărsă totul din ea. Așezat în scaunul său, părintele St. John Froude dădea neîncetat din cap, ca un cățel de pluș așezat într-o mașină, pe pervazul din spatele lunetei, și-și înălță capul ca să se uite la femeie doar atunci când ea îi mărturisi că era o nimfomană, după care uită brusc de asta ca să amintească de Harpic, și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
dragoste, se mănâncă, se otrăvesc, se omoară între ei. Pe când noi discutăm asta în baracă, șoferul de la ziar fumează afară țigară de la țigară (Sandu e șoferul care făcea la fiecare chenzină drumul la angroul din Militari să cumpere mâncare pentru cățeii Politehnicii, cu banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu vor da frigurile, nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
spornic și mai albă într-o noapte nedormită în gară. După alte zece minute de bărbierit meticulos, pentru care acasă nu găseam niciodată timp, îmi pot scoate ființa în lumea civilizată - începând cu pragul băii, unde Zenaida zace ca un cățel, jos pe gresie. După altă jumătate de oră în care și-a făcut și ea toaleta, masa se servește în sufrageria cu relicve orientale (un fel de încăpere tematică, umplută până la dunga tavanului cu tapiserii reprezentând mai brut sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ce comod e să dai totul pe prostie, se îmbufna Zina când ajungeam la partea asta. Atunci aruncam cât colo pixul zdrențuit, o înghesuiam în perete, o ciufuleam nițel, îi băteam hainele sexy, negre, într-un fel de hârjoană de căței. În nopțile când rămâneam cu ea la taifasuri lungi în bucătărie, cu focul stins, pe urmă în camera ei dispusă spre nord pe un stâlp de rezistență al blocului, mai răcoroasă și, prin compensație, mai luminoasă decât toate, am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cerșind afecțiune. Istoria Chinei recunoaște, alături de Mao, un alt bărbat foarte important. E Liu Shao-qi, vicepreședintele republicii. Vicepreședintele Liu are chipul prelung, ca de măgar. Pielea lui parcă e suprafața lunii. Are dinții stricați și un nas mare, ca un cățel de usturoi. Soția lui, Wang Guang-mei, este cea care, prin frumusețea și eleganța ei, scoate la lumină calitățile lui. Vicepreședitele Liu e un tip încăpățânat. Un bărbat care nu pricepe politica, dar este politician. După părerea Doamnei Mao Jiang Ching
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
politețe, nu de altceva Îi răspunde, toți sunt politicoși, sunt punctuali, acolo. — Ei n-au sentimente ca noi, au În schimb reguli de comportare pe care nu le calcă nimeni. Dar el n-are nevastă, n-are copil! — N-are cățel, n-are purcel! — Gândește-te că n-are nicăieri alte rude! ! — La vârsta lui, te asigur eu că Îți este greu oriunde! — Gândește-te că e singur pe lume! — Gândește-te, la vârsta, la banii, la situația lui, gândește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
se înclină galant spre Toinette. În general, Marelui Komandir îi plăceau femeile. Le aprecia până și pe cele mai puțin înzestrate. Știa, din experiență, că există întotdeauna compensații, unele chiar deloc neglijabile. Auzise despre întâmplarea hazlie dinainte de Crăciun, când năzdrăvanul cățel al doamnei Ledoulx tăvălise relațiile româno-franceze pe orizontala covorului consular. Se amuzase copios. Așa încât Toinette primi acum din partea lui un zâmbet și o privire anume, al căror subînțeles nedescifrat pe deplin o obsedă toată seara. Ea uitase deja de acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]