1,848 matches
-
grecii au interpretat atributele și prestigiile arhaice ale lui Hermes într-un sens mai profund. El guvernează drumurile, pentru că merge cu mare iuțeală (are "sandale de aur") și nu se rătăcește noaptea pentru că știe bine drumul. De aceea, el este călăuza și protectorul turmelor și patronul hoților, în același timp. Din același motiv el a devenit și mesager al zeilor. Probabil că aceleași atribute i-au permis lui Hermes să devină psihopomp: el călăuzește morții în lumea de dincolo pentru că știe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
numelui tău,/ Pașii soarelui./ Și-n noaptea cenușie, faclă vie,/ Înspăimântă sicriul depărtării", Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn al instinctualului, al iraționalului izbucnit din străfunduri. Deși uneori impresia e de contopire, de unire cu această ființă fantomatică ("Ești pasul meu de patru vânturi"), totuși apropierea e adesea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Editura Eminescu, București, 1973. Barbu, Eugen, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975. Bălu, Ion, Nostalgia absolutului, București, Editura Eminescu, 1981. Bârgău, Vasile, Generația '80. Precursori & urmași, Editura Călăuza, Deva, 1999. Brezulescu, Ana-Maria, Mihăilă, Ileana, Nișcov, Viorica, Șchiopu, Michaela, Ștefănescu, Cornelia, Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919 - 1944), volumul I, București, Editura Saeculum I. O., 1997. coord. Bucur, Marin, Literatura română contemporană, vol. I, Poezia
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aur a turismului românesc, cum ar fi: Cristea Emilian și Nedelcu Eugen (Piatra Craiului, Turism - Alpinism, 1971), Dumbravă Bucură (Cartea Munților, 1920), Epuran Gheorghe (Ghidul cabanelor, 1964), Galaction Gala (Prin țară, 1975), Gălășescu Alexandru (Sinaia și Împrejurimile, 1903), Grünfield F. (Călăuza locurilor de băi și de odihnă din România, 1912), Haret Mihai (În munții Sinaiei, Rucărului și Branului,1910), Iliescu Emilian (Popas În Retezat, 1972), I. Ionescu-Dunăreanu (Piatra Craiului, 1958), Iorga Nicolae (La Roumanie pittoresque și Drumuri și orașe În România
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai extinse din toți Carpații românești. Rolul acestora În turism În special În cadrul drumeției montane, este determinant și nu pot fi apreciate mai prejos decît căile de acces rutiere bunăoară. Marcajele au apărut din necesitatea de a Înlocui oamenii Însoțitori - călăuzele - care oricum din punctul de vedere al numărului nu ar fi putut ține pasul cu dinamica turismului. Dacă avem În vedere și adevărul recunoscut prin care marcajele turistice conduc turiștii spre cele mai frumoase și interesante obiective, alegând variantele cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ferite de pericole, Înțelegem mai bine rolul pe care ele sunt chemate să le Îndeplinească În turism. Fără marcaje și fără cabane, puțini turiști s-ar aventura În drumețiile montane, iar În cazul stațiunilor balneare și de odihnă, fără aceste călăuze - care ar trebui să fie omniprezente - cîte obiective din perimetrul acestora și din Împrejurimile lor ar mai putea fi vizitate de turiști? În general vorbind, marcajele sunt de două feluri, de orientare și de dirijare și ele pornesc În principal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
monarhiei franceze. Marea schismă din Occident (1378-1417), care la un moment dat a prilejuit de-a dreptul înfruntarea dintre trei papi, a fost dovada că monarhiile naționale doreau un papă care să fie instrument la mâna lor și nu o călăuză a creștinității. Odată depășită schisma prin alegerea lui Martin V (1417) la conciliul de la Konstanz, s-a impus, pentru o scurtă perioadă de timp, teoria conciliară, care susținea supremația consiliului episcopilor chiar asupra papei însuși. "Captivitatea de la Avignon", marea schismă
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Marcu Beza este primul român care, ocupându-se în lucrarea sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-a înțeles cu călăuza sa, un bărbat tânăr, care purta pe cap o broboadă albă, era încins cu o curea lată și încălțat cu opinci. Locuitorii din jurul muntelui Sinai au fost semnalați la noi de Theodor Burada, „O colonie de vlahi în Arabia” în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a capacității intelectuale, o pricepere specifică de a retrăi cele narate. Lectura, spre deosebire de imagini, necesită efort. Ca să nu mai vorbim de faptul că lectura serioasă nu este deloc compatibilă cu îndobitocirea de sine, prin narcotice sau alcool. Și în România, Călăuza e un mit descoperit de fiecare nouă generație. Mulți se întreabă despre povestea acestei colaborări a dumneavoastră cu Tarkovski... Am scris despre acest lucru. Răsfoiți cartea mea Comentarii la cele (peătrecute. O găsiți pe Internet, pe site-ul fraților Strugațki
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
ca astronom în cadrul Laboratorului Observatorului Pulkovo din Rusia. În 1958, cei doi publică Din exterior. Reflex spontan, iar în 1959, Țara norilor purpurii. Frații Strugațki au publicat aproximativ 25 de romane, povestiri, scenarii (printre cele mai celebre, fiind scenariul filmului Călăuza, regizat de Andrei Tarkovskiă, piese de teatru, eseuri, au condus cluburi de literatură SF și periodice de același profil. Arkadi Strugațki fost ales președinte al Consiliului Cluburilor de SF din Rusia. A murit pe 12 octombrie 1991. Frații Strugațki au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
îmbrăca un aspect demonic, infernal. Dar, evident, este și aceasta o manieră de care trebuie să fii conștient ca să nu te repeți, fiindcă - o altă confesiune - nu-mi place manierismul. Niculina Manciu nu este așadar o vagaboandă oarecare, ci o călăuză întru beznă, bezna care coincide și cu istoria noastră contemporană. Mi-e teamă de asemenea femei, dar pe de altă parte mă atrag teribil. Nu mai zic nimic fiindcă am ajuns groaznic de confesiv. Hunter S. Thompson » Spaime și scârbe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la o răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să-mi ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
și pe celelalte autorități cu atribuții în domeniu. Cu alte cuvinte, apusese perioada în care una sau două-trei persoane se aventurau orbește spre frontieră, sperând să păcălească vigilența grănicerilor. Acum, în deceniul IX, se pleca organizat, în grupuri conduse de călăuze ce cunoșteau perfect traseele de urmat, pe uscat sau prin traversarea Dunării, călăuze bine plătite în lei ori în valută și care, uneori, reușeau să-și atragă chiar complicitatea grănicerilor. Se pleca fraudulos și pe mare, „evazioniștii” reușind să se
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în care una sau două-trei persoane se aventurau orbește spre frontieră, sperând să păcălească vigilența grănicerilor. Acum, în deceniul IX, se pleca organizat, în grupuri conduse de călăuze ce cunoșteau perfect traseele de urmat, pe uscat sau prin traversarea Dunării, călăuze bine plătite în lei ori în valută și care, uneori, reușeau să-și atragă chiar complicitatea grănicerilor. Se pleca fraudulos și pe mare, „evazioniștii” reușind să se ascundă în diverse nave comerciale, cu sau fără ajutorul marinarilor de la bord. Dintr-
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cărând oameni, bunuri, minerale, trunchiuri. Povestea locomotivelor « Thomas și a prietenilor săi » (din Bucovina), precum cele din DVD-urile copiilor și nepoților noștri, pare că s-a oprit. De fapt, ea merge mai departe... Cartea Domnului George Timu ne este călăuză. (august 3, 2010) Als longa... ...vita brevis, spuneau latinii. Viața (ne) poate fi lungă și îmbelșugată în măsura în care avem posibilitatea să ne-o trăim (sau măcar să ne-o apropiem) în înțelepciune și în preajma Artelor, cele înstăpânite pururea de frumos și adevar
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
înseamnă tocmai în conformitate cu cifrul secret și cu emergențele acestuia. Aici intervenția autorității pedagogice trebuie să fie strict regulativă și să urmărească un transfer de instrumente, de stări favorizante care doar să predispună, să îndemne cu discreția veritabilă a însoțitorului (a călăuzei) către iminența actului personal asumat. Relația educator-elev înseamnă o constant implicată sarcină a celui de-al doilea de a accepta acest orizont de prilejuri și de a se replia, în reacție, pe sine în vederea deprinderii și dobândirii de abilități. Reflexivitatea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care stă la rădăcina actului (adică tot ce ține de planul motivațional, de universul decizional sau de teritoriul regulativ al scopurilor individuale). Prin această înțelepciune pre-aplicativă și prin știința de sine pe care o degajă, ea este ghid către bine, călăuză în universul complex al realității (pe care îl ordonează cu o rigurozitate conformă cu standardul nivelului de evoluție pe care se află). Ea aduce o amprentă tehnic- metodologică personală în exercitarea rațională generală, care contrastează cu maniera devenită clasică de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
completitudine, regăsindu-se împlinită și înnoită din toate perspectivele, adică aflându-și articularea destinală care o leagă de firul conducător general al unei vieți. Apoi, rolul conștiinței de sine individuale devine social, transgresează daimonul și oglinda pentru asumarea destinului de călăuză spirituală și elaborarea unei științe etice izvorâte din generalizarea concluziilor trase în urma aventurii individuale. Prin puterea pildei și prin rezervorul infinit de asemănare care este faptul comunitar dintotdeauna, figura percutantă și remarcată a excelenței în etică își diseminează benefica influență
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
tovarăși de drum. Nu eram încă adolescent când a venit, m-a luat de mână, m-a ales, iar eu de asemeni l-am ales... Eram un copil de 13-14 ani, transplantat din provincie la Paris, singur, fără prieteni, fără călăuză, pirdut în puhoil marelui oraș - și Beethoven a fost pentru mine aerul care îmi lipsea, natura de al cărei dor mă uscam. Era fereastra deschisă în noapte, deasupra spațiului nesfârșit...contactul cu ceeace Este... Apoi, când am devenit bărbat și
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pereche de opinci de pânză cumpărate la repezeală. M-au bătut cipicii ăia colorați în câteva ore cât n-au reușit toți pantofii pe care i-am purtat timp de peste 25 de ani. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Călăuza Exterior. Zi. Soare. Gâze izbindu-se cu capul de gard. Frumos. Urcăm o străduță lăturalnică și vedem trei tipi de vârste diferite mergând domol, în șir indian. Ca și cum ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
L|Z|RESCU Călăuza Exterior. Zi. Soare. Gâze izbindu-se cu capul de gard. Frumos. Urcăm o străduță lăturalnică și vedem trei tipi de vârste diferite mergând domol, în șir indian. Ca și cum ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni s-o depășească. În dreapta, pe o terasă din fața casei, un moș și o babă. Baba scrie ceva la o măsuță, apoi își îndreaptă spatele și spune: - O să ploaie. Moșul citește ziarul. Îi răspunde fără să-și scoată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ploaie. - De unde știi tu? - Îmi dau seama după arșiță. Mă ia cu fierbințeală. Își ridică și el ochii, ca și cum ar căuta să vadă arșița concret, ca pe un măr căzut din copac. Însă privirea îi alunecă de la capătul rândului înspre călăuza celor trei tipi: - Și pe mine mă ia cu fierbințeală. În stânga, o vilă în construcție. Zidari înghesuiți pe la geamuri, cu chipuri transfigurate de uimire, de parcă li s-ar fi arătat un miracol. Vreo câțiva stau cu gâturile întinse, mai să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
câțiva stau cu gâturile întinse, mai să cadă de pe schelă. Pe acoperiș, un muncitor întins pe burtă întreabă rupt de curiozitate: - Ce-i, bă, ce-i?! Ce-ați văzut?! Băieții îi răspund cu fluierături admirative. Facem un pas în lateral. Călăuza celor trei tipi - apașii sau comanșii care pășesc aproape pe vârfuri, încercând să nu facă nici cel mai mic zgomot - e o femeie cu o fustiță lungă de vreo două palme. Nu din aia de stofă, țeapănă. Ci una cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
plus, numai bune de bătaie, iar ceea ce le vine mai la îndemână este tocmai violența. Așa se învârte roata... E un frig cumplit în Moscova postnucleară, un frig întunecat, umed (oricât aș fi încercat, n-am putut scăpa de incipitusul Călăuzei ca fundală, în păduri urlă rusalcele - sau, mă rog, prin bălțile dintre pâlcurile de copaci -, protejând cu ferocitate pâlcurile de foculeandri (dacă nu știi să-i culegi, te poți alege cu o moarte de mai toată frumusețeaă, viermoloii foiesc la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
2004. Care-i treaba cu lupii? E genul de film care se modifică de la un sfert de oră la altul pe mulajul unui succes anterior. Încă de la început, normal, se face frate cu Stăpânul inelelor, transformându-se pe drum în Călăuza, Bodyguard și Războiul stelelor. Nu e nimic nou, dar preluarea formelor cu sau fără fond (nici nu mai contează, la cantitatea de ridicol investităă te umple de plictiseală. VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE » Notă duhovnicească Bobi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]