1,432 matches
-
va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii, vom primi suferințele cu drag. Fiecare suferință e un pas înainte către mântuire, către victorie. O suferință nu-l va descuraja pe legionar, ci îi va oțeli, îi va căli sufletul. Cei ce-am suferit și cei care vor mai suferi, vor fi adevărați eroi ai luptei legionare. Binecuvântarea Patriei se va întinde asupra lor și asupra familiei lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica Șefului de Cuib, punctul 55) JURĂMÂNTUL CADRELOR
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Împropietărit În 1921. În anii care au urmat, Moromete se impune În lumea satului său ca un om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa ca să schimbe opinii politice intrate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în diplomele leopoldine ale unirii au rămas neîndeplinite. Această frustrare a fost trăgaciul contextual care a declanșat inițierea luptei la care s-a angajat Inochenție Micu-Klein cu națiunile politice consacrate pentru concretizarea prevederilor leopoldine. În cuptorul acestei lupte s-a călit conștiința națională a românilor transilvăneni, marcând o etapă decisivă în evoluția gândirii politice românești în secolul al XVIII-lea. Zbaterile și strădaniile episcopului uniat de a-și ridica națiunea la rangul de națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică, ieșită călită din "războiul manualelor", se preface în criticism, găsindu-și "prelungirea ei "hipercritică"" în figurile dominante ale lui C.C. Giurescu și P.P. Panaitescu (Zub, 2000, p. 7). Iată cum era anunțată concepția istorică a școlii critice ca preambul la cursul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de memorializare a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lățimea părții carosabile l = 7 m; nr. poduri = 1; nr. podețe = 4"; - la poziția nr. 43, coloana 4 va avea următorul cuprins: "Localitatea Stănești, islazuri comunale = 491,19 ha, din care: - 47,52 ha - satul Bălani; - 121,71 ha - satul Călești și Măzăroi; - 68,80 ha. Mâțoaia - satul Stănești - Obreja; - 116,46 ha - satul Stănești Aeroport; - 19,42 ha Mâșoaia satul Alexeni". 25. La anexa nr. 62 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Stoina", după poziția nr. 41 se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213245_a_214574]