2,573 matches
-
pasiunii pe care o aflăm la Bolintineanu, poet cu mijloace estetice mai reduse decît ale lui. Femeia lui Alecsandri este blîndă, rumenă, albă și sprintenă: „Albă ca o lăcrimioară, Dulce ca o primăvară, Era sprintenă, ușoară Ca un pui de căprioară. Trupușoru-i gingășel Părea tras printr-un inel! Nici micuță, nici năltuță, Numai bună de drăguță, S-o tot strîngi la pept cu foc Și să-ți fie de noroc! Ochișorii săi căprii Trezea lumea-n veselii. Perișoru-i aurel, Ca mătasea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de hrană și spațiu. Femelele dominante produc în general un număr mai mare de fii decât fiice, pe când femelele subordonate tind să aducă pe lume mai multe fiice decât fii (Gomendio et al., 1990). Observații făcute pe populații naturale de căprioară roșie, indică faptul că femelele dominante produc întotdeauna mai mulți descendenți de sex masculin decât de sex feminin (Clutton-Brock et al., 1986). În comparație cu femelele subordonate, femelele dominante de căprioară roșie sunt capabile să asigure resurse nutritive și spațiale mult mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fii (Gomendio et al., 1990). Observații făcute pe populații naturale de căprioară roșie, indică faptul că femelele dominante produc întotdeauna mai mulți descendenți de sex masculin decât de sex feminin (Clutton-Brock et al., 1986). În comparație cu femelele subordonate, femelele dominante de căprioară roșie sunt capabile să asigure resurse nutritive și spațiale mult mai bune fiilor lor, care vor fi mult mai competitivi în lupta pentru supraviețuire față de fiii femelelor subordonate. La primate, relația între statutul social al femelelor și numărul de fii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cărți...” și lacrimile Îi curgeau una câte una din ochii ei frumoși. E drept că tatălui său Îi fuseseră luate toate bogățiile de către Zmeul cel Rău. S-a hotărât Într-o zi prințesa „De mâine mă Întorc la florile, copacii, căprioarele mele dragi. Nu mai vin la biblioteca cea mare!” Și mergea prințesa tristă și pe sub gene se mai prelingea din când În când câte o lacrimă. Mergea ea ce mergea și deodată a fost Îmbrățișată de razele de soare care
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
policioară făcută când se întorsese el de pe front, apoi părinții, tineri, și fratele lui, mort de tuberculoză la șapte ani. Totul era ca atunci, masa de lemn negeluit, scaunele scunde, fără spetează, lavița cu cerga înflorată, covorul de pe perete înfățișând căprioare care vin să se adape. Își amintea fiecare detaliu, redesco perindu-l cu bucurie. Era atât de fericit, încât îi dădură lacrimile, nu și le putea opri, nici nu voia să le oprească, era mulțumit că ei îl văd plângând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
darwiniste dată de Th. Huxley este greșit construită și total inexactă. Lucrarea sa, Ajutorul reciproc. Un factor al evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele se unesc pentru a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P. Koropkin a susținut că și noi, oamenii, suntem dispuși să ne ajutăm unii pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oprește sau virează primul, pierde. b. Fundătura: este situația trădării fără sfârșit: fiecare jucător refuză să coopereze vreodată. c. Vânătoarea de cerbi (descrisă pentru prima oară de J. J. Rousseau în 1755: "dacă ar fi vorba de o vânătoare de căprioare, toată lumea ar înțelege clar că trebuie să rămână la postul său; dar, dacă un iepure ar trece prin apropiere, nu punem la îndoială că, fără nicio mustrare de conștiință, cineva ar pleca imediat în urmărirea acestuia și, pierzându-și prada
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unghiul țării, iar de la miazănoapte se vede de lângă apa Ceremușului, unde numai hotarăle Moldovii, ale țării leșești ș-ale Ardealului se lovesc. Prin năsipul pîrăielor ce se încep din munți se găsește praf de aur, prin codri sânt cerbi, ciute, căprioare, bivoli sălbatici și, în munții despre apus, o fiară pe care moldovenii o numesc zimbru. La mărime ca un bou domestic, la cap mai mic, grumazii mai mari, la pântece subțiratec, mai înalt în picioare, cornele, ei stau drept în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
spune și eu una, pe cât de adevărată, pe atât de tristă și de înduioșătoare”204. Propune, prin personajul Beritola, imaginea demnității feminine: rămasă fără soț și fără copii, atacată de pirați, părăsită pe o insulă pustie, îngrijind doi pui de căprioară, femeia reușește să supraviețuiască în sălbăticie deplină, departe de orice formă de civilizație, decide chiar să împrumute suferința și tânguirea unui anahoret, îmblânzind animalele și 199 Ibidem. 200 Ibidem. 201 Ibidem, p. 347. 202 Ibidem, vol. I, p. 67. 203
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și pescuitul și vânătoarea. VÂNĂTOAREA Practicată de către boieri din plăcere, vânătoarea a constituit pentru țăranii din zonă o sursă de hrană și de materiale pentru îmbrăcăminte. Pădurile din aceste locuri adăposteau un bogat fond cinegetic, format mai ales din mistreți, căprioare, vulpi, lupi și iepuri. În impresiile unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și 25 august era interzisă vânătoarea iepurilor, căprioarelor, a găinușelor și a potârnichilor. Proprietarii de moșii aveau voie să oprească vânătoarea pe pământurile lor după bunul plac, dar aveau obligația să anunțe acest lucru la toate intrările pe moșie. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a observat o preocupare majoră pentru protecția faunei locale, lăsându-se lucrurile să meargă de la sine în acest domeniu. În ultimul timp, fondul cinegetic a scăzut considerabil, în jurul satelor puse în discuție fiind întâlnite tot mai puține animale sălbatice: iepuri, căprioare, vulpi sau lupi și păsări precum fazanul. Iarna, pe vremea când eram copil, se prindeau vrăbii cu covata (alghia), folosind momeală și un bețișor care era manevrat cu o sfoară din casă. CLIMA Clima comunei Oncești este temperat- continentală de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aveam să aflu că există pe lume oameni pentru care pădurea este o treaptă către Dumnezeu. (inginer silvic Cătălin Iulian Iftimie) FAUNA Speciile faunistice din zona Oncești aparțin pădurii de foioase și sunt reprezentate de mamifere ca: mistrețul (Sus scrofa), căprioara (Capreoleos), vulpea (Canis vulpes), lupul (Canis lupus), viezurele (Melis melis), pisica sălbatică (Felix silvestris). Fauna de terasă și de versanți cuprinde animale specifice silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spune și eu una, pe cât de adevărată, pe atât de tristă și de înduioșătoare”204. Propune, prin personajul Beritola, imaginea demnității feminine: rămasă fără soț și fără copii, atacată de pirați, părăsită pe o insulă pustie, îngrijind doi pui de căprioară, femeia reușește să supraviețuiască în sălbăticie deplină, departe de orice formă de civilizație, decide chiar să împrumute suferința și tânguirea unui anahoret, îmblânzind animalele și 199 Ibidem. 200 Ibidem. 201 Ibidem, p. 347. 202 Ibidem, vol. I, p. 67. 203
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mult praf nu ofereau nici măcar smocuri de iarbă pentru animale. N. Labi ș: "Seceta a ucis orice boare de vânt/ Soarele s-a topit și a curs pe pământ/..../ Ciuturile scot din fântână nămol"... sub cerul "fierbinte și gol" (Moartea Căprioarei). Desigur nu urmăresc o viziune apocaliptică și în nici un caz să panicăm populația, mai ales că nu-s chiar condițiile de atunci. însă, până să vină pachetele cu lapte condensat sau alte ajutoare vor fi mult prea multe necazuri pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vibrează pe culmi albastre"; plopii par niște "feștile" vibratorii, iar fructele dintr-un tablou "sunt un adio"..." Labirintul ontologic presupune căi primejdioase, greu de evitat; în Poteca, bunăoară, figurativul derivă din bestiarul mitic al lui Blaga: Numai ursul bătrân și căprioara rănită, numai șarpele vătămat, și privighetoarea fără de aripi se târăsc până acolo transfigurate și cad... O pseudo baladă, Mistrețul cu colți de argint, e piesa-etalon a unui Doinaș destins, de astădată apropiat imaginarului popular. Un "prinț din Levant", un fantast
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
barbiană: "Copilul îl urmări în cochilie. / Tot mai adânc. A durat mii de ani. Până când / viață nu mai rămase deloc. Atunci / copilul rosti "Te cunosc, te iubesc, / te cunosc"". Altfel decât Labiș, autorul Poemului de purpură sacralizează Moartea și viața căprioarei, invocând "trupul mistic al animalului / veșnica lui viețuire; / trupul mistic al animalului / văzul mirosul auzul pădurea // Anima mundi". În alt context, niște ciudați navigatori (Argonauții), dematerializați, spectrali, vâslesc pe cer, printre astre. III Contrar impresiei de stil vorbit, poezia lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
al unei vietăți care stă să moară" (Călătorie). De la senzorial la reflexivitate Substanța primei sale cărți, Pasărea tăiată (1967), ținea de memoria senzorială acută; copilăria în orizont deschis, pe fundal naturist, îi furnizase materia prima! Reacția precocelui Labiș la Moartea căprioarei fusese urmarea unui șoc; ingenuitatea vârstei infantile se vedea agresată. Reacție analoagă la puiul de om din Godeni: M-au ascuns bătrânii, după obicei, / Să nu uit de frica păsării tăiate / Și ascult prin ușa încuiată / Cum se tăvălește și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un fragment din Mihnea și baba, o cavalcadă nocturnă tenebroasă cu efecte de mașinărie romantică, pe fundal demonic, terorizant; ritm gâfâitor, precipitat, în sacade: "Calul său tropotă, / Fuge ca vântul; Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul..." Mai mult decât Moartea căprioarei (mereu invocată), concisa Biografie (19 versuri) e un text esențial; dincolo de elanurile vârstei, dincolo de exaltări ori de "abur de vis", biograful ardent își descoperă un "suflet prea grav"; revărsărilor euforice li se alătură predicții mâhnitoare; pe ecranul discursului nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un potențial stimulator cu urmări notabile orientând spre arhei și istorie, favorizând o mitologie a pădurii și introducând într-un bestiarium propriu. Consonant cu Sadoveanu, în autorul Primelor iubiri acționează un filon elegiac, gingaș generator de priveliști interioare fluide. Moartea căprioarei devine motiv de meditație cu suport patetic: "Seceta a ucis orice boare de vânt, / Soarele s-a topit și a curs în pământ..." Un pușcaș împreună cu fiul (cu poetul adică) pleacă la "vânătoare de capre / vânătoarea foametei în munții Carpați
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-ntâia oară Bătaia puștii tatii să dea greș! Dar văile vuiră. Căzută în genunchi Își ridicase capul, îl clătină spre stele (...) Împleticit m-am dus și i-am închis Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne. Tu, iartă-mă, fecioară tu, căprioara mea! În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică "pasăre albastră", basmul cu "fata prefăcută-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
să dea greș! Dar văile vuiră. Căzută în genunchi Își ridicase capul, îl clătină spre stele (...) Împleticit m-am dus și i-am închis Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne. Tu, iartă-mă, fecioară tu, căprioara mea! În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică "pasăre albastră", basmul cu "fata prefăcută-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe temă apropiată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
am închis Ochii umbroși, trist străjuiți de coarne. Tu, iartă-mă, fecioară tu, căprioara mea! În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică "pasăre albastră", basmul cu "fata prefăcută-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe temă apropiată, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, "bătrână și nestricată de om", o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
o simbolică "pasăre albastră", basmul cu "fata prefăcută-n căprioară" contrastează pluriform cu violența și amintirea războiului. Că poetul cunoștea (din manuale) o povestire sadoveniană pe temă apropiată, e sigur. Undeva, În pădurea Petrișorului, "bătrână și nestricată de om", o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se stinge lent. Pentru narator, prilej de participare afectivă: "Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sângele i se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
bătrână și nestricată de om", o căprioară lovită de glonț dar scăpată de ochii pușcașilor se stinge lent. Pentru narator, prilej de participare afectivă: "Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte lumi. Și căprioara sta singură; și sângele i se scurgea în iarba moale a țărmului (...). În liniște, pe cerul întunecos din fundul apei, începu să tremure lacrima de aur a celei dintâi steluțe. Căprioara avea un muget abia auzit, și ochii îi luceau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]