4,175 matches
-
prezența unor importante personalități ale vieții cultural-artistice și social-politice din țară și din diaspora, care vor rosti alocuțiuni privitoare la personalitatea complexă a sărbătoritului. În acest context, vor fi lansate volumele „Profesioniștii noștri (12). Lazăr Lădariu la 75 de ani. Cărturar și patriot român”, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu Gheorghe, și „Medalii de roua”, versuri, de Lazăr Lădariu, Editura „Nico”, Târgu-Mureș, precum și numărul special al revistei „Vatra Veche”. Tot atunci va fi vernisata expoziția de pictură a artistului Marcel Naște, intitulată „Icoana - imagine
PUNŢI DE LUMINĂ – LAZĂR LĂDARIU 75 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1178 din 23 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379112_a_380441]
-
vezi polemicile cu Dobrogeanu-Gherea) si un distins avocat cu o oratorie de invidiat. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
plecat românul cel în neodihnă Plămădit din stârpe veche și de soi, Cel ce ne-nvățat-a că de jos, din tină, Încă se vor naște ne-nfricați eroi. A plecat poetul slovelor simțite Ce or să mângâie suflete-ntristate, Cărturar de seamă, care-n a lui minte Adunat-a mierea lumilor uitate. A plecat un suflet mare cât o țară, Bun cu truditorii mulți și necăjiți, Cu dușmanii însă, veșnic foc și pară Cum au fost odată moșii lui cei
A PLECAT TRIBUNUL de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379824_a_381153]
-
Confluențe Literare”. Am avut onoarea de a fi acceptat de câteva și îndrăznesc să mă confesez, să-mi mărturisesc crezul și năzuințele, în cadrul confluenței dintre păreri diferite ale semenilor mei umani. Sper să fiu înțeles și comentat. Merită ca un cărturar chiar și cu o cultură a cultelor să se plece asupra năzuințelor unui creștin Ortodox. Dacă un credincios este pregătit suficient prin asimilarea cunoștințelor accesibile omeniri, adică se ajută singur asimilând un înalt grad de cultură, va căpăta ajutorul neprecupețit
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
adresate numai lui, concretizate în adânci și valoroase sugestii în mai buna interpretare a fenomenelor naturale care, vrând nevrând, ne înconjoară făcându-ne viața mai ușoară sau mai grea. Marii îndrumători ai Sinoadelor bisericești, Patriarhi sau Episcopi sunt de regulă cărturari de valoare care cunosc atât sufletul omenesc cât și ansamblul problemelor vieții celor păstoriți, credincioși sau atei. Știința, inclusiv de carte, este un dar Dumnezeiesc dezvăluit de Domnul Dumnezeul Nostru din ce în ce mai în amănunt. Trebuie considerată o onoare dezvăluirea făcută de
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
era polarizat în jurul cronicarilor, Grigore Ureche, Ion Neculce, Antim Ivireanu etc, dar și în jurul unor domnitori, cum a fost Brâncoveanu, Ieremia Movilă care a încurajat, în special, arhitectura, pictura votivă, apoi Școala Ardeleană și corifeii ei au polarizat în jurul lor cărturari ce au promovat românismul în Transilvania. Apoi Dimitrie Cantemir a fost un deschizător de drum, mai târziu în secolul XIX, Ion Eliade Rădulescu, Maiorescu, Eminescu, Alexandri,Caragiale, iar în secolul XX marii artiști dintre cele două războaie mondiale, cum ar
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
planul Vieții Veșnice, nu Mântuiește sărăcia (spus-a Arsenie Boca), ci sufletul cu Bogăția !" Fericitul Augustin : "Mărturisind faptele rele, Înseamnă că te-ai hotărât, să scapi definitiv de ele !" Țuțea spunea : "un om murdar, lui CHRISTOS Închinător Rămâne om ! dar Cărturarul (ateist), e un dihor !" Sfântul Vasile cel Mare : Chiar de-aici de pe Pământ Să vă faceți Metanoya, să fiți Locaș la DUHUL SFÂNT!" Iar Neagoe Basarab, de la Argeș ne spunea : "Ultimu' cuvânt ce-l spunem, e spre Ceruri : Rugăciunea !" "Lumea
GÂNDIND LA VIAȚA VEȘNICĂ PRIN SCRIEREA PĂRINTELUI-SCRIITOR DUMITRU POPA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381830_a_383159]
-
nu, Eroul nostru, că doar erou te poți numi, atunci când te preocupi împotriva curentului, să promovezi fapte. Începând cu cele 7 arte ori domenii ca: Medicină, Management, Armată, Tehnică ori Viață spirituală, așa cum a făcut și face omul de știință, cărturarul, editorul, scriitorul Constantin Toni Dârțu. Să scrii asemenea Dicționare, îți trebuie multă iubire, îndemânare, dragoste, știință și multă, foarte multă ... Citește mai mult Se spune că greu se mai fac oamenii oameni. Dar, cei care se nasc adevărați oameni, o
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
nu, Eroul nostru, că doar erou te poți numi, atunci când te preocupi împotriva curentului, să promovezi fapte. Începând cu cele 7 arte ori domenii ca: Medicină, Management, Armată, Tehnică ori Viață spirituală, așa cum a făcut și face omul de știință, cărturarul, editorul, scriitorul Constantin Toni Dârțu. Să scrii asemenea Dicționare, îți trebuie multă iubire, îndemânare, dragoste, știință și multă, foarte multă ... VIII. SĂ SUFERI FĂRĂ SĂ PIERZI NĂDEJDEA. ORTODOX AMERICAN, MISIONAR ÎN RUSIA, de Dumitru K Negoiță , publicat în Ediția nr.
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
potpuriu de medalioane literare ce au ca protagoniști o serie de oameni de seamă, „eroi civilizatori”, pe care îi are poporul român. Părintele Ionel Popescu știe foarte bine semnificația, rolul și însemnătatea cuvântului, dar și a Logosului divin. Preot și cărturar, așa cum îi stă bine oricărei fețe bisericești care se respectă, prin cartea sa (lucrare bisericească, dar și cărturărească), având un caracter recuperator, restaurator, retrospectiv, acesta procedează la un act de punere a lucrurilor în făgașul lor normal, un act de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Comemorari > PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) - MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ȘI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAȘTEREA SA CEA CEREASCĂ ȘI VEȘNICĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pro Memoria: Părintele Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996) - Monahul scriitor, trăitor
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAȘTEREA SA CEA CEREASCĂ ȘI VEȘNICĂ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Pro Memoria: Părintele Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996) - Monahul scriitor, trăitor și cărturar, comemorat acum, la împlinirea a douăzeci de ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică... Câteva referințe bio-bibliografice Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996), Victor pe numele de botez, basarabean de origine, născut în localitatea Babele, din județul Ismail, din
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Părintele Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996) - Monahul scriitor, trăitor și cărturar, comemorat acum, la împlinirea a douăzeci de ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul VI, 03 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
risipite, de sfinți. Iertați-mă, lacrimi fără căință, Iertați-mă, frunți fără gândire, Iertați-mă, suflete fără credință, Iertați-mă, inimi fără iubire. Iertați-mă, Iude, Irozi, Pilați și oșteni, Iertați-mă, toți cei vinovați de trădare, Iertați-mă, farisei, cărturari, alți vicleni, De la voi toți eu îmi cer azi iertare. Iertați-mă, bice fără-ndurare, Iertați-mă, batjocuri și ochi haini, Iertați-mă, răni de la mâini și picioare, Iartă-mă, tristă cunună de spini. Iartă-mă, moarte cumplită pe Cruce
TÂNGUIRE DE ÎNGROPARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380364_a_381693]
-
dispreț pe ceilalți”. Cât de potrivită este această remarcă a lui Iisus Hristos! Avem adesea impresia, sentimentul că suntem buni, drepți, ceea ce aduce aproape inevitabil comparația cu ceilalți, care mereu este în avantajul nostru. Să ne amintim de preoții și cărturarii dinaintea orbului din naștere: „Noi suntem ucenici ai lui Moise... Pe de-a-ntregul în păcate te-ai născut, și tu ne înveți pe noi?” (Ioan 9, 28; 34); se simte aici tot disprețul preoților pentru cei de jos... Întotdeauna este
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
mai găsi credință pe pământ?” (v. 8). Pilda se vrea a fi răspunsul Mântuitorului dat unora „care se credeau că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți”.În Sfânta Scriptură, pe lângă farisei și vameși, sunt pomenite și alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloții, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioșii nelipsiți de la Templu; saducheii erau aristocrații, sacerdoții timpului; cărturarii erau înțelepții poporului; zeloții erau o grupare de politicieni credincioși, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub romani; esenienii erau un fel de
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
credeau că sunt drepți și disprețuiau pe ceilalți”.În Sfânta Scriptură, pe lângă farisei și vameși, sunt pomenite și alte grupări religioase: saducheii, cărturarii, zeloții, esenienii, fiecare cu istoria sa. Fariseii erau credincioșii nelipsiți de la Templu; saducheii erau aristocrații, sacerdoții timpului; cărturarii erau înțelepții poporului; zeloții erau o grupare de politicieni credincioși, care lupta pentru dezrobirea poporului de sub romani; esenienii erau un fel de călugări ai timpului. Vameșii erau perceptori, slugile romanilor, care strângeau taxele imperiale impuse prin lege. Cu toate că impozitele erau
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este calea pe care au străbătut-o toți cei iubitori de frumusețe spirituală, dar care
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
Hodorogea, C. Parfenie, M. Ciachir, Macarie Untul, N. Lașcov, Spiridon Muranevici ș.a. (Luminătorul. Chișinău, nr. 9, 1931; Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Chișinău. Ed. Cartea Moldovenească, 1991) Acelaș mare slujitor al Domnului și al Neamului, părintele Vasile Țepordei, mărturisește: „O dată cu apariția cărturarii își transmit gândurile lor pe hârtii, transmițându-le întregului popor al provinciei. Inițiatorii și conducătorii sunt: ieromonahul Gurie, pr. Partenie și venerabilul ic. Mitrofor Constantin Popovici. Aici își fac școala toți scriitorii și poeții români basarabeni, în frunte cu regretatul
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
Bunul Dumnezeu aduce solia Bunei Vestiri a împlinirii Basarabiei sfinte. Limba sfântă a dulcelui Emin s-a întrupat cu Limba Noastră a lui Mateevici în Luminătorul- Ieromonahului Gurie Grosu, al Părintelui Partenie și al venerabilului Ic. Mitrofor Constantin Popovici- Farul cărturarilor moldoveni. De aceea când Limba sfântă e înlocuită cu cea rusă în școală, Rugul ei viu a ars în altarul Bisericii: „Pentru ca să fim drepți, grăiește Părintele Țepordei, principalul naș al Unirii a fost Biserica basarabeană... Tot ceea ce s-a făcut
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
Numai între August-Septembrie 1917, după retragerea trupelor rusești, armata română, singură a ținut piept celor 25 de bătălii în zona Oituz-Mărășești-Nămoloasa, respingând atacurile dușmanilor cu bravura ostașilor români: „Pe aici nu se trece! Vitejiei armatei noastre s-au alăturat răzeșii cărturari nemțeni de la poalele Ceahlăului, declanșând: „ asaltul final pentru Unirea Basarabiei, învățători nemțeni ca Leon Mrejeriu, Simion T. Kirileanu, Petru Gheorgheasa etc., au plecat în Basarabia, unde împreună cu alții s-au alăturat pedagogului ardelean Onisifor Ghibu.” (Traian Cicoare-Marea Unire și județul
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
de Paterice din Biblioteca Academiei Române mi-a mărturisit că într-o filă a unuia dintre ele, a descoperit semnătura lui Eminescu.” (Dumitru Stăniloae, Națiune și Creștinism. Ed. Elion, București,2004, p. 279) Peste aura Luceafărului strălucește și dragostea Mitropolitului și cărturarului ales al Ardealului, al spiritualității național-universale, basarabeanul Antonie Plămădeală: „Eminescu cel trimis din zonele inefabile de sălășluire a Ființei, și-a ales limba română ca să poată spune lumii ceva despre frumusețea originară. Aștrii, așezați în poziție de onor, îl salută
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
trăirea creștin-ortodoxă dacoromână Prietenia crește ca Zorile unei Dimineți frumoase de Primăvară, în care se oglindesc cerurile Moldovei, Bucovinei, Basarabiei, Ardealului, Banatului, Olteniei, Munteniei și Dobrogei, cu toate Sfintele lor ctitorii, cu toți minunații săi Eroi, Sfinți, Martiri, Voievozi, Vlădici, Cărturari, Cuvioși și Mărturisitori. Prietenia noastră hristică crește ca Mireasma divină a Zorilor Sfintei Învieri, ca o poezie a Duhului, pură, frumoasă și dumnezeiască. Numai Prietenia sfântă zămislește în sufletele pline de lumină, cântarea sacră a Adevărului unde crește liber și
PRIETENIA INTRU HRISTOS de MIRON IOAN în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381112_a_382441]