1,465 matches
-
față,/ Orele respira jos, fără viață."” Culoarea roșie a valurilor este un semn al venirii Iadului, pentru că roșu este culoarea focului și, prin urmare, culoarea iadului și a diavolului. „"Iar cand, în subpământeștile zvonuri,/ Orașul se va cufunda lent, în cadența,/ Infernul se va ridica din o mie de tronuri,/ Și-i va face o reverența."” Ultimele versuri ale poemului vorbesc de recunoștință diavolului către moarte pentru că-i permite să iasă din lăcașul sau și să stăpânească pământul. În plus, finalul
Cetatea din mare () [Corola-website/Science/334212_a_335541]
-
de orchestra întreagă. Secțiunea B a rondoului începe cu game la pian înainte ca orchestra să răspundă din nou. Secțiunea C este mult mai lungă, prezentând tema din secțiunea A în trei tonalități diferite înainte ca pianul să execute o cadență. În loc să se încheie cu intrare puternică din partea orchestrei, trilul ce încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră. În ultima secțiune tema trece printr-o variațiune înainte ca lucrarea să se încheie
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
înainte ca orchestra să răspundă din nou. Secțiunea C este mult mai lungă, prezentând tema din secțiunea A în trei tonalități diferite înainte ca pianul să execute o cadență. În loc să se încheie cu intrare puternică din partea orchestrei, trilul ce încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră. În ultima secțiune tema trece printr-o variațiune înainte ca lucrarea să se încheie cu o cadență scurtă și un răspuns robust din partea orchestrei.
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
încheie cu intrare puternică din partea orchestrei, trilul ce încheie cadența se pierde până când tema introductivă reapare, interpretată inițial de pian și apoi de orchestră. În ultima secțiune tema trece printr-o variațiune înainte ca lucrarea să se încheie cu o cadență scurtă și un răspuns robust din partea orchestrei.
Concertul pentru pian nr. 5 (Beethoven) () [Corola-website/Science/334318_a_335647]
-
de către forțele armate. Un motiv important pentru acest refuz a fost faptul că este mai greu de tras si reîncărcat o pușcă cu levier când soldatul se află întins pe sol (în comparație cu o pușca cu zăvor). Si chiar dacă aveau o cadență de tragere mai mare (anunțuri publicitare ale vremii de la firma Winchester afirmau o cadență de două focuri pe secundă) decât o pușcă cu zăvor, în general puștile cu levier sunt reîncărcate dintr-un încărcător tubular situat sub țeavă, ceea ce limita
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
mai greu de tras si reîncărcat o pușcă cu levier când soldatul se află întins pe sol (în comparație cu o pușca cu zăvor). Si chiar dacă aveau o cadență de tragere mai mare (anunțuri publicitare ale vremii de la firma Winchester afirmau o cadență de două focuri pe secundă) decât o pușcă cu zăvor, în general puștile cu levier sunt reîncărcate dintr-un încărcător tubular situat sub țeavă, ceea ce limita cantitatea de muniție ce pot duce. Cartușele cu percuție centrală care au glonțuri cu
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
balansul puștii, ceea ce nu este apreciat de către unii trăgători. Cu toate acesta, multe puști cu levier moderne sunt în stare de a obține grupări de impacte sub 1 minut de arc, comparabile cu majoritatea puștilor cu zăvor moderne. Din cauza marii cadențe de tragere și lungimea lor mai mică decât majoritatea puștilor cu zăvor, puștile cu levier continuă să fie arme de vânătoare populare, în special pentru distanțe mici și mijlocii în păduri, preerii sau desișuri. Puștile cu levier mai sunt folosite
Pușcă cu levier () [Corola-website/Science/335100_a_336429]
-
Matematică”, 2 volume, „Matematici aplicate”, „Matematică de vacanță”, „Probleme antrenante”, „Caleidoscop matematic”, etc. După exemplul profesorului de la Facultatea de Matematică, Ion Barbu (Dan Barbilian), a îmbinat în mod fericit matematică cu literatura. Publică „Flori și ispite”, „Ostași ai libertăți”i, „Cadențe libere”, „Poemul vieții” etc. În urmă relaxării politice de la sfârșitul anilor 1960, organizează un cerc literar, transformat ulterior în Cenaclul literar Vasile Cârlova, inițial al veteranilor de război de pe lângă Cercul Militar Național. Devenind rapid un cenaclu de înaltă ținută culturală
Titus Popescu () [Corola-website/Science/335175_a_336504]
-
echipajul la trei persoane, prin eliminarea încărcătorului. Turela tancului Leclerc a fost proiectat în jurul sistemului de auto-încărcare, în scopul de a evita problemele frecvente la alte tancuri cu sistem automat de încărcare. Autoîncărcătorul de pe Leclerc are 500 kg, permite o cadență de 12 focuri pe minut, 22 proiectile fiind gata de utilizare; se pot folosi până la șase tipuri diferite de muniție, deși la fel ca majoritatea sistemelor de autoîncărcare, odată ce proiectilul a fost încărcat, nu se mai poate opta pentru alt
AMX 56 Leclerc () [Corola-website/Science/331602_a_332931]
-
măturarea numită ”Bedicat Ḥameț”, dar, pentru un întâi născut care este slăbit sau inconfortant de la post, se permite ca să mănânce ceva înainte de căutare sau ca o altă persoană să fie rânduită să efectueze căutarea ținând locul întâiului născut. Astfel când cadența este înainte de erev Pesaḥ, Bediqat Ḥameț se mută la asfințitul zilei de joi (două nopți înainte de Pesaḥ).
Bediqat Hameț () [Corola-website/Science/331672_a_333001]
-
de a acoperi cu stropii lor stropii tunurilor de mare calibru (adică locul de impact alproiectilelor). Fie tunurile de calibru mic trebuiau să oprească focul, așteptând ca proiectilele de la tunurile cu calibrul mai mare să cadă, astfel pierzându-se avantajul cadenței mai mari ale tunurilor cu calibrul mai mic, fie să tragă cu tunuri de toate calibrele, dar atunci corecțiile nu se puteau face corespunzător, făcând astfel tragerea imprecisă. O altă problemă a fost că torpilele cu rază lungă de acțiune
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
făcând astfel tragerea imprecisă. O altă problemă a fost că torpilele cu rază lungă de acțiune era de așteptat să fie în curând puse în serviciu, acestea descurajând navele să se apropie unele de altele, astfel folosindu-se de avantajul cadenței mari a tunurilor cu calibru mai mic. Menținerea distanței mari între nave evita în general amenințarea din partea torpilelor și consolida și mai mult nevoia de tunuri grele, și toate cu același calibru pentru a reduce neplăcerile provocate de folosirea mai
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
elevație de 13,5°, cu proiectile perforante, aceasta oferea o distanță de tragere de până la 16.450 m. La o elevație de 16°, bătaia tunurilor a fost extinsă până la 18.686 m folosind proiectile mai aerodinamice, dar puțin mai grele. Cadența acestor tunuri era de două lovituri pe minut. Fiecare tun avea câte 80 de lovituri (proiectile). Armamentul secundar a constat în 27 tunuri de 76 mm (3 țoli) plasate în suprastructură și pe turele. Aceste tunuri mai mici puteau fi
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
fi coborâte până la -10° și se puteau ridica până la + 20°. Aceste tunuri de 76mm puteau trage cu proiectile de 5,7 kg, cu o viteză la gura țevii de 790 m/s, ceea ce permitea o bătaie de 8.500 m. Cadența acestor tunuri era de 15 lovituri pe minut. Nava avea 300 proiectile pentru fiecare dintre aceste tunuri.
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
și mai elocventă decât predecesorii săi. O qașīdă este caracterizată de un număr de constrângeri formale și tematice destul de rigide. Fiecare vers ("bayt") este împărțit în două emistihuri, separate printr-o cezură, o pauză ritmică ce ușurează recitarea și susține cadența. Monorima este obligatorie, începând cu finalul primul emistih, apoi repetându-se la finalul fiecărui vers. Poeziile pot fi categorisite în funcție de consoana în care se face rima; astfel, o qașīdă cu rima în lam se va numi "lămiyya", una cu rima
Poezia arabă preislamică () [Corola-website/Science/331830_a_333159]
-
și orizont muzical, de parcurgerea unor lucrări de anvergură și în același timp de încadrarea într-un context cameral”. . “Remarcabilă clasa pianisticii Feliciei Stancovici, la care interiorizarea a tot ceea ce face, are o susținută acoperire logic-muzicală. Frazarea curge într-o cadență ordonată de impecabile respirații, delimitate cu o muzicalitate de cea mai alesă factură“. (cronică din Concertul în re minor de W. A. Mozart . “În concertul de Mozart, Felicia Stancovici a venit să ne releve maturitatea artistic susținută de o cultură
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
în jurul Londrei și a estuarului Tamisei. Alte concentrări de artilerie AA se aflau în jurul orașelor-port Dover, Folkestone, Harwich, Ipswich, Portsmouth și Southampton. Împotriva țintelor aeriene care zburau la joasă altitudine, britanicii foloseau tunul automat Bofors 40 mm, care avea o cadență de 120 de poiectile 1 kg pe minut. Totuși, britanicii nu dispuneau de suficiente astfel de arme. De exemplu, pentru apărarea aeroporturilor RAF Kenley și Biggin Hill, apărarea antiaeriană ar fi avut nevoie de un număr dublu de tunuri automate
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Șef adjunct al Statului Major în locul generalului Yair Navè (Yair Naveh). La 28 noiembrie 2014 ministrul apărării Moshe Ya'alon și primul ministru Binyamin Netanyahu l-au ales pe Eizenkot ca succesor al generalului Beni Gantz care și-a încheiat cadența. Gadi Eizenkot locuiește la Herzliya, este căsătorit și are cinci copii.
Gadi Eizenkot () [Corola-website/Science/333346_a_334675]
-
și cele utilizate la puștile standard”. Sturmgewehr 44 (abreviat "StG 44") a fost prima pușcă de asalt utilizată în lupte, fiind adoptată de "Wehrmacht" în 1944. Având calibrul 7,92 mm, folosea cartușe "7.92x33 mm Kurz", trăgând cu o cadență de 500 gloanțe/minut. Viteza inițială a prioectilelor era de 685 m/s, iar încărcătorul avea 30 de cartușe. StG 44 combina caracteristicile carabinei cu cele ale pistolului-mitralieră. StG 44 este o abreviere de la "Sturmgewehr"), nume înseamnând literal „pușcă de
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
redutabila sa eficacitate. Această armă, prima din categoria puștilor de asalt, nu era lipsită defecte. Era destul de grea, incomodă pentru tragerea din poziția culcat (din cauza încărcătorului de mari dimensiuni) și prezentat o anumită fragilitate la nivelul patului puștii. De asemenea, cadența mare a tirului avea și unele inconveniente: încălzirea rapidă a țevii armei și consumul excesiv de muniție. AK-47, cu variantele sale ulterioare modernizate (AKM - „automatul Kalașnikov modernizat”), este cea mai utilizată armă de asalt din lume, fiind adoptată de Armata Sovietică
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
A fost inventată de Mihail Kalașnikov în 1947 și folosită în timpul Războiului Rece ca armă standard a infanteriei de către armatele statelor din Blocul Estic și ale altor țări aliate cu acesta. Ca muniție, folosește cartușe 7,62x39 mm, având o cadență de tragere de 600 gloanțe/minut. Viteza inițială a prioectilului este de 715 m/s, iar încărcătorul poate avea 20, 30, sau 40 de cartușe. La nivelul anului 2010 fuseseră fabricate în întreaga lume peste 75.000.000 de puști
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
terestre ale SUA în timpul bătăliilor din junglele Vietnamului de Sud în anul 1963, a devenit ulterior (până în 1969) principala armă de foc individuală a trupelor americane, înlocuind pușca automată M14. M16 folosește ca muniție cartușe 5,56x45 mm, având o cadență de tragere de 700-950 gloanțe/minut (în regim de tragere automat) sau 45-60 gloanțe/minut (în regim semiautomat). Viteza inițială a prioectilului este de 948 m/s, iar încărcătorul are 20 de cartușe (sau, mai rar, 30 de cartușe). Arma
Pușcă de asalt () [Corola-website/Science/334803_a_336132]
-
a primei teme, urmează tema a doua, de un caracter liric și visător ca cel al primei melodii, întretăiată din când în când de accente patetice. Intonațiile temei principale imprimă caracterul lor desfășurării întregii mișcări, ce se încheie cu o "cadență" grandioasă. După cadență, urmează o scurtă repriză în care cele două teme amintite apar încă o dată, formând epilogul unei povestiri dramatice. "Partea II, Intermezzo" este un "Adagio" în care o melodie tristă, îngândurată, amintește de refrenele unor cântece rusești. Tema
Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în Re minor () [Corola-website/Science/334857_a_336186]
-
urmează tema a doua, de un caracter liric și visător ca cel al primei melodii, întretăiată din când în când de accente patetice. Intonațiile temei principale imprimă caracterul lor desfășurării întregii mișcări, ce se încheie cu o "cadență" grandioasă. După cadență, urmează o scurtă repriză în care cele două teme amintite apar încă o dată, formând epilogul unei povestiri dramatice. "Partea II, Intermezzo" este un "Adagio" în care o melodie tristă, îngândurată, amintește de refrenele unor cântece rusești. Tema, la început senină
Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în Re minor () [Corola-website/Science/334857_a_336186]
-
natura, stăpânește duhuri și provoacă iubirea în piesa lui William Shakespeare. O distribuție impresionantă, cu Ion Caramitru în rolul Prospero, într-o montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și emoție, de o plasticitate puternică și o ilustrație muzicală ale cărei cadențe urmăresc spectatorul mult timp de la ieșirea din sală. Ion Caramitru în rolul Prospero Constat că de la premieră, spectacolul a câștigat în armonie, un echilibru între elan și rigoare. Decorul-personaj al lui Nikola Toromanov, lumina lui Chris Jaeger, costumele Andradei Chiriac
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]