1,623 matches
-
pledând pentru aceeași ipoteză, susțin că genovezii, concurenții venețienilor, ajutați de moldoveni, împing comerțul lor pe Dunăre până la Calafat, servindu-se de diferite nave. Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat „redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smolește vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
-se de diferite nave. Alți istorici susțin originea bizantină a toponimicului local. Așa, de pildă, C.C. Giurescu, după ce menționează existența Calafatului „înainte de Basarab întemeietorul”, deci sfârșitul secolului al XII-lea și începutul secolului al XIV-lea, arată că denumirea de Calafat „redă exact grecescul Kalafatis, care îndeamnă cel ce smolește vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o „escală, o schelă... unde se încărcau grânele Olteniei și se călăfătuiau vasele”. Aceeași origine bizantină a numelui așezării o
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
vasele”. În acest loc, presupune C.C. Giurescu, trebuie să fi fost o „escală, o schelă... unde se încărcau grânele Olteniei și se călăfătuiau vasele”. Aceeași origine bizantină a numelui așezării o susține și Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
călăfătuiau vasele”. Aceeași origine bizantină a numelui așezării o susține și Nicolae Iorga, care afima ca denumirea de Calafat ar veni de la un nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
nume grecesc de persoană, anume Kalafatis, nume foarte răspândit la Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat. Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp. Calafatul, orașul
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat. Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp. Calafatul, orașul rozelor, al
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
de Calafat. Municipiul Calafat s-a plămădit și dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural excelent, determinat de prezența apelor bătrânului Danubiu, pe al cărui mal stâng este amplasată așezarea, având o suprafata de 103,59 kmp. Calafatul, orașul rozelor, al castanilor și stejarilor seculari, al holdelor aurii, și industriei moderne, dar și al falnicelor monumente istorice, este situat în extremitatea sud-vestică a județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, la aproximativ 90 km de Craiova, în Câmpia
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
90 km de Craiova, în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei Băileștilor, acolo unde fluviul începe să-și adâncească cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58΄ și 14˝ latitudine nordică și 22˚, 56΄ și 40˝ longitudine estică. În prezent, Calafatul include în componența sa administrativă și satele Ciupercenii Vechi, Basarabi și Golenți. La sud și sud-vest, peste Dunăre, se află Bulgaria. Spre sud-est, la o depărtare de 14 km, se găsește comuna Poiana Mare, una dintre cele mai mari așezări
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Dunării, excepție făcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord-est, aici găsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge lățimea maximă de 40 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Calafat se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,8%), cu o minoritate de romi (5,12%). Pentru 4,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
sunt ortodocși (93,05%). Pentru 4,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 627 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema municipiului Calafat se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în furcă răsturnată. În cartierul unu, pe roșu, un leu rampant de aur, ieșind spre dreapta, armat cu negru. În cartierul doi, pe argint, trei ghiulele negre arzând cu flacără
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
că localitatea are rangul de "municipiu"). Semnificația elementelor însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la începutul Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunărea
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunărea și pe coridorul IV paneuropean ce pornește din Germania și se termină la Istambul și Salonic. În zona kilometrului fluvial 796 s-a construit podul peste Dunăre a cărui construcție s-a finalizat în
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
796 s-a construit podul peste Dunăre a cărui construcție s-a finalizat în iunie 2013 și nu în 2010 de către firma spaniola FCC. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1909. Traficul rutier între Calafat și Vidin se dublează de la an la an. Astfel că a devenit imperios necesară construcția unui pod care va avea patru benzi de circulație rutieră, o linie de cale ferată, o bandă cu lățime de doi metri pentru bicicliști și
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
patru benzi de circulație rutieră, o linie de cale ferată, o bandă cu lățime de doi metri pentru bicicliști și un trotuar cu o lungime totală de de . Localitea se află la întretăiera DN56, DN56A, DN55A și a E79. Între Calafat și orașul vecin, Vidin (Bulgaria), legăturile permanente se realizau,până in 14 iunie 2013 cu ajutorul bacului. Calafatul este reprezentat de echipa de fotbal Dunărea Calafat.
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
pentru bicicliști și un trotuar cu o lungime totală de de . Localitea se află la întretăiera DN56, DN56A, DN55A și a E79. Între Calafat și orașul vecin, Vidin (Bulgaria), legăturile permanente se realizau,până in 14 iunie 2013 cu ajutorul bacului. Calafatul este reprezentat de echipa de fotbal Dunărea Calafat.
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
totală de de . Localitea se află la întretăiera DN56, DN56A, DN55A și a E79. Între Calafat și orașul vecin, Vidin (Bulgaria), legăturile permanente se realizau,până in 14 iunie 2013 cu ajutorul bacului. Calafatul este reprezentat de echipa de fotbal Dunărea Calafat.
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
număr restrâns de miniștri români. Această alianță a facut-o pentru a se asigura contra Rusiei de care avea, pe bună dreptate, mult mai mare teamă La 15/27 mai 1877 regele Carol I a vizitat bateriile regale române de la Calafat. Ajuns acolo, regele a ordonat deschiderea focului asupra Vidinului. La ora 19.30 a fost deschis focul de către tunul 1 din bateria Carol, după care a executat foc tunul 1 din bateria Mircea, urmat de tunul 1 din bateria Elisabeta
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
(n. 3 februarie 1941, Calafat, Județul Dolj România - d. 14 septembrie 2008, Viena, Austria) a fost unul dintre cei mai mari actori români de teatru, film și televiziune. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Național Radiofonic și Teatrul Național de Televiziune, și a jucat în numeroase filme pentru marele ecran. și-a petrecut copilăria la Calafat, la bunicii din partea mamei dar a venit cu părinții în capitală la o vârstă fragedă și și-a petrecut copilăria în continuare în cartierul Rahova din București, într-o familie de oameni simpli, care și-au dorit ca fiii lor
Ștefan Iordache () [Corola-website/Science/300215_a_301544]
-
satul de reședință cu același nume. Comuna Vrata este situată în sudul județului Mehedinți, la 65 km de Drobeta Turnu Severin, la 32 km de orașul Vânju Mare care are o influență scăzută asupra comunei și la 45 km de Calafat. Cea mai apropiată gară este halta Maglavit la o distanță de 33 km. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vrata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Vrata, Mehedinți () [Corola-website/Science/301615_a_302944]
-
una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe terasa “50 - 130” (cernoziom și pânza freatică la 10 m adâncime), la limita dintre județele Mehedinți și Dolj, pe DN 56 Calafat - Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai apropiate sunt: spre sud - Hunia; spre NV - Izîmșa și NE - Unirea. Comuna are o suprafață locuibilă de 244 ha, o suprafață agricolă de 6.243 ha
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
numesc și azi “castelul lui Druga”, datorita stilului arhitectonic al construcției, bogat ornamentată, edificată într-o combinație plăcută, realizată între stilurile gotic și baroc. 5. Mănăstirea de la Maglavit, situată la cca 15 km de Cetate, pe șoseaua ce duce spre Calafat, cu binecunoscuta și larg mediatizata istorie a viziunilor și revelațiilor celebrului cioban Petrache Lupu, inițiatorul ridicării edificiului mănăstirii, a cărei construcție a fost abandonată imediat după instaurarea regimului comunist și care actualmente a fost reluată cu sârg și cu multă
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]