3,930 matches
-
suntem obligate să vorbim la telefon, îmi trimite scrisorele. Prin poștă. N-am încercat cu porumbei călători, deși a avut timp să-și dea seama că nu pun lebădă pe varză. E drept că în parcul din apropierea casei, pe lângă gâște canadiene și rațe, o îndop pe una cu pâine, dar numai pentru amuzamentul copilului. Dacă mi-a scris, nu e de bine. Deschid calculatorul și încep căutările online. Ce-o mai fi făcut România? Au luat ai noștri iar șpagă la
Români alergici la România. O familie de timișoreni m-a pârât soacră-mii din UK că eu provin din cea mai proastă zonă a țării () [Corola-blog/BlogPost/339678_a_341007]
-
numele Ana-Cristina și că trecutul pe care-l crezuse scos din viața sa are rădăcini profunde. Se înapoiază în România pentru a-l găsi pe necunoscut (care scrie un roman „Relatare despre moartea mea”) și pentru a ieși din blocajul canadian. Moare/se sinucide, ispășindu-și singurătatea prin credință, după ce încercase același lucru prin iubire și ficțiune. A. Romanul nu alunecă involuntar către tema morții; dispozitivul narativ și situația epică sunt angrenate în tematizare de un lucid spirit creator. În mod
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
spun Adam, Patricia și ceilalți, ar trebui să se raporteze la ceea ce ceilalți nu spun, la zonele lor de tăcere. Problema identității lui Anne stă, dincolo de extraneitatea numelui, în ignorarea tăcerii lui Adam și a Patriciei. Ajunsă în noua cultură, canadiană, Ana-Cristina își abandonează numele (devine Anne); renunță la a mai vorbi limba română și se izolează de propria țară și de amintirile ce-și au originea aici. Pe de altă parte, se transmută, crede ea, într-un eu nou: „A
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
trecutul său românesc” (p. 60). Chiar și când îi decedează mama, bunica și bunicul, nu vine în țară la înmormântări, îi este „frică să se întoarcă; în mintea ei, locul natal se confundă cu tărâmul răului” (p. 145). Formula existențială canadiană a Anei-Cristina este de fapt o iluzie. În fond, ceea ce ea consideră a fi noua sa identitate nu reprezintă decât un blocaj în funcționarea unicei sale identități. Identitatea veche sau trecută este „o parte a identității” noastre, este doar o
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ungher al creierului ei încă mai era fătuca umilă, dintr-o țară estică, marginală, săracă”. Realizează că, trăind în centralitate, marginalitatea sa a subzistat. Conștientizează că „nu izbutise să se dezbare pe de-a-ntregul de complexe”, deși cunoscuse fulminanta „ascensiune canadiană” (p. 66). Analizând coerent și amănunțit aceste gânduri disparate, Anne ajunge la concluzia că se ratase pe cel puțin două planuri. Intelectualmente își alocase toată inteligența ca să-și „ascundă originea, ca să se comporte impecabil în noua lume, cu noua sa
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
ea însăși”, pentru a se regăsi pe sine, Anne hotărăște (grefat pe căutarea lui T. Naumescu) să revină în România. Curajul de a se întoarce și experiența revenirii sunt soluția ieșirii din blocajul emoțional și intelectual al credinței că eul canadian și eul românesc fac parte din identități diferite. Va constata că identitatea este unică, unitară, coezivă și coerentă. Adam consideră întoarcerea lui Anne în România drept un lucru „strict necesar și obligatoriu”, „o formă de terapie” pentru a „ieși din
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
cultural-experiențiale ale propriei personalități, de a-și readuce în formula sa existențială un trecut pe care ani de zile l-a repudiat și care s-a întors la ea tocmai când se credea mai puternică. În timp ce în planul integrării culturale canadiene, Anne se simte tot mai împlinită, în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării. Anne își confecționase o „identitate” nouă, canadiană, care în analiză se dovedește o rătăcire, o configurație interioară dezagreabilă. E-mailul lui Naumescu face vizibil lui Anne statutul de iluzie al credinței că a scăpat de numele său și de trecutul său: „crezuse că a și izbutit să scape
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
anul 2012 publică volumele bilingve (română-engleză), „Salvat de un mugur” și „Ultimul impact”, Editura Bibliotheca, unde publică și volumul trilingv (română-engleză-franceză), „Secunda celestă”. Apare în antologii literare, tradus în engleză, albaneză, rusă. Este membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni, al Asociației Canadiene a Scriitorilor Români (A.C.S.R.), membru al Societății Culturale Româno-Indiene (RICA) din anul 2007, membru al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Rodica Cernea -născută - 11 August 1953 -Facultatea de MECANICĂ secția CONSTRUCȚII NAVE -tehnolog
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
acolo unde își dorea, pe care îl fascina întotdeauna ineditul și risca totul, știind să-și direcționeze acțiunile spre zona țintită. Așa a ajuns Nichita Tomescu să practice avocatura, la Montreal. Devenise un avocat recunoscut, neîntrecut în meseria sa. Jurnalele canadiene au scris mult despre el ca fiind cel mai bun avocat din Montreal. A avut clienți din toate sferele sociale, cazuri delicate, rezolvate toate în mod profesionist. Beneficiind de o minte ascuțită, care în tandem cu flerul său de invidiat
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
îi returna la timp. Până i-a câștigat încrederea! La un moment dat i-a spus evreului că are nevoie de 250.000 de dolari. Evreul i-a dat suma de bani solicitată, iar Radu a dispărut cu banii. Autoritățile canadiene l-au prins și l-au băgat în pușcărie. Nichita Tomescu a fost angajat să-l apere. Ajungând la tribunal, evreul l-a acuzat pe Radu de escrocherie. Când și-a început Nichita Tomescu pledoaria în favoarea acuzatului, s-a ridicat
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor Octavian Curpaș Editura "Anthem", Arizona, SUA octombrie 2011 CAPITOLUL XVI CORNEL POPA - Silvicultor în pădurile canadiene A fost legionar și a părăsit România în vremuri tulburi. Pe drumul pribegiei, nimănui nu i-a fost ușor! Dar Cornel Popa a fost un curajos și, totodată, foarte ambițios: ajunge în Canada, studiază, se-aventurează, investește în terenuri împădurite
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Ecouri > GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ Autor: Elenă Buică Publicat în: Ediția nr. 115 din 25 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Primăvară canadiană este o mofturoasa. Stă cam mult în prag până să pășească mai hotărât spre noi. Ne lasă prea mult să tânjim după frumoasele primăveri din țara noastră de baștină. Se pregătesc Sfintele Sărbători ale Pastelor să ne aducă bucuria reînvierii
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
mal, sub pietre se află apă limpedelui izvor, etc. Ca să fac și eu un pas spre cei ce ma îndeamnă să mă scutur de nostalgie, acum am optat pentru descrierea unor zile mohorâte sau momente mai sâcâitoare din această primăvară canadiană care diferă de cea timpurie românească, dar știu de la bun început că și dintre aceste rânduri se vor ivi mugurii încrederii în viață, se va întrezări culoarea trandafirie și promisiunea unor frumuseți viitoare. Mi-a venit în minte o călătorie
GÂNDURI ÎN PRAG DE PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342551_a_343880]
-
scriitoare prolifica, premiată de două ori de revista noastră. Scrie că și când ar vrea să recupereze anii pierduți pentru ceea ce și-ar fi dorit să spună în scris. Scrierile acestea sunt o picătură vie de cultură românească în lumea canadiană. Ascultându-și porunca tainica, scrierile sale au devenit un depozitar de amintiri, de memorie spirituală, de credință în puterile vieții din care transpare dorința de a regăsi noblețea relațiilor interumane. Face drumul înăuntru și înafara noastră prin meditații livrești înviorate
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
de trăit, și te întorci mereu la ce ai lăsat în urmă?> Dar aș putea? Orice aș face, tot nu pot să smulg și rădăcinile din locul de unde mi-a fost dat să mă înalt în lume.” (Crâmpeie de viață canadiană, p. 14) CRISTIAN NEAGU - critic literar A apărut în “Cetatea lui Bucur” București -2009 ALTE REFERINȚE CRITICE : Constantim Miu, în Observatorul, Cristian Neagu în Cetatea lui Bucur Elenă Armenescu în Cetatea lui Bucur, Luceafărul, Cezarină Adamescu în publicațiile Intermundus Media
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
ăsta îi trece prin cap și lui Elon Musk prima dată când pune ochii pe ea, într-o seară din 2008, la Whisky Mist, un club din Londra unde tânărul antreprenor își îneacă amarul după divorțul de scriitoarea de origine canadiană Justine Wilson, mama celor 5 copii ai săi. În 2016, Musk avea să rememoreze întâlnirea din Whisky Mist: „Promoterul clubului m-a văzut fixând-o, a venit la masa mea și m-a întrebat dacă vreau să îmi facă cunoștință
Bye-bye, Mark Zuckerberg, welcome Elon Musk! () [Corola-blog/BlogPost/337743_a_339072]
-
și mai complex de feluri principale. Obligatoriu de menționat e și că acum o să puteți comanda opțiunea full a unuia dintre preparatele noastre preferate, Korean Kalbi Ribs. Iar cum Off the Wall se mândresc, pe bună dreptate, cu rețetele lor canadiene, nu uitați să încercați noile clătite în stil canadian și cocktail-urile speciale din meniul de vară. Cu mâncăruri creative făcute din ingrediente proaspete, cumpărate la nivel local, și băuturi pe care sigur nu o să le găsiți altundeva, e clar
O zi văratică perfectă [Corola-blog/BlogPost/100090_a_101382]
-
e și că acum o să puteți comanda opțiunea full a unuia dintre preparatele noastre preferate, Korean Kalbi Ribs. Iar cum Off the Wall se mândresc, pe bună dreptate, cu rețetele lor canadiene, nu uitați să încercați noile clătite în stil canadian și cocktail-urile speciale din meniul de vară. Cu mâncăruri creative făcute din ingrediente proaspete, cumpărate la nivel local, și băuturi pe care sigur nu o să le găsiți altundeva, e clar că atunci când vine vorba de o masă estivală sublimă
O zi văratică perfectă [Corola-blog/BlogPost/100090_a_101382]
-
îndrăgostit de el au deschis un bistro drăguț și bine ascuns pe lângă Piața Muzeului. Știm, știm, ”încă un bistro?”. Ei bine, Off the Wall e diferit, deoarece e inspirat din cultura nord-americană, care, de altfel, cuprinde cam tot mapamondul. Bucătăria canadiană - în mod special - e puternic influențată de numeroase culturi și de creațiile lor culinare, fiind formată într-o atmosferă multiculturală. O altă caracteristică specială a multor restaurante din zona nordică a Americii e atenția deosebită oferită produselor utilizate în prepararea
Off the Wall [Corola-blog/BlogPost/100089_a_101381]
-
și pe inventivitatea chef-ului lor, care creează rețete noi regulat. Provenind dintr-o țară în care se întâlnesc o multitudine de culturi culinare în mod normal contrastante, echipa a infuzat și meniul cu aceeași diversitate găsită în Canada. Bucătăria canadiană, americană, asiatică, mediteraneană și mexicană trăiesc în perfectă armonie pe lista de preparate a bistroului, fie în mâncăruri tradiționale sau în preparate fusion, care combină gusturi și arome din zone diferite. Off the Wall are o viziune cu adevărat unică
Off the Wall [Corola-blog/BlogPost/100085_a_101377]
-
ilegal de imigranți din Africa în Europa. Premiat anul trecut la Veneția,Free în Deed (r. Jeff Mahaffy) este o dramă provocatoare în care credință devine ultimul refugiu al celor ignorați de societate. De la unul dintre cei mai distinși regizori canadieni, Atom Egoyan, vine filmul Remember, dramă plină de suspans, cu un Christopher Plummer senzațional în rolul unui văduv care a supraviețuit Holocaustului și caută răzbunare. Frenzy (r. Emin Alper) este un ecou al situației din Turcia și Orientul Mijlociu, o parabolă
Eva Peron, polițiști pe tocuri, țapi ispășitori și sex în filmele Fără Limită la TIFF 2016 [Corola-blog/BlogPost/100519_a_101811]
-
Popescu și George Baciu.) Pe 24 februarie 2009, la editura Tiparg, m-am bucurat de apariția celui de al șaptelea volum, „Indigo și portocaliu”. Prefața este semnată de Dan Vulpe, redactor șef la „Destine Literare”, revistă lunară editată de Asociația canadiană a scriitorilor români. Datorez minunata copertă a cărții, prietenei mele, Marisol Hume. Pictura se numește „La querrera” (The Warrior). - Cum arată semnătura Danielei Voiculescu în volumul „In memoriam ARTUR SILVESTRI”? - Un eseu și un poem. Ele exprimă regretul meu că
DE VORBA CU POETA DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344247_a_345576]
-
publicare, remarcam prezenta, pentru a doua oară consecutiv în paginile revistei, a Mihaelei Cristescu, prin poezia să, „Ripples”, lucrare ilustrata cu multă sinceritate de către Luminița Șerbănescu (pictură în ulei intitulată Forgotten), architect și pictor de origine română, stabilită în orașul canadian Ottawa. O poezie a ritmului și a structurii shakespeariene, „Ripples” se dorește a fi o reeditare a unei axiologii pierdute în agitația cotidiană și regăsite în liniștea căminului nocturn. Picătură cu picătură, undă creată că memorie a trăirilor personale se
ROMÂNIA ESTE REPREZENTATĂ DIN NOU ÎN LITERATURA AUSTRALIANĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344431_a_345760]
-
Penser l’Europe comme un cerveau / A gândi Europa ca un creier”, lucrare a profesorului neurolog Jean Askenasy din Tel Aviv, apărut la Editura Academiei Române în anul 2015. În cadrul aceleiași secțiuni apare și recenzia - în limba franceză - a cărții istoricului canadian Pierre Anctil, „Les Juifs de Montréal face au Quebéc de l’entre-deux-guerres: le rendez-vous manqué”, semnată de cercetătoarea Dana Ionescu. Încă odată, o temă de istorie generală evreiască. Sperăm ca revista să continue în viitor, pe un drum ascendent. ------------------------------- Lucian-Zeev
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]