5,781 matches
-
ia și mai trage un scuipat, îl amestecă cu furculița și continuă să mănânce cu poftă! Mie iar mi se face greață după ce mă liniștesc ii spun pe fereastră: - Să te vad ce faci acum, că nu mai ieși din cantină până diseară. Te bat! Luasem o nuia de pe jos și îl amenințam. Țiganul încearcă să iasă pe ușă, sunt acolo, urmează geamurile, îl aștept cu nuiaua pregătită, până la urmă găsește un geam mai îndepărtat și scapă cu o nuia pe
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pagină cu poze multe scria că sunt veniți studenți din toată țara chiar erau înșirate câteva nume începând cu al meu și se specifica de unde suntem.. tocmai din Constanța, Greci, București etc eram liderul lui ,,tocmai,,! Pe o femeie de la cantină a luat-o gura pe dinainte și le-a spus ziariștilor ,,că suntem prințișori de București,, referindu-se la mofturile noastre. Atât le-a trebuit ziariștilor. Au comentat în ziar că nu ne asigură mâncare și cu toate acestea noi
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
pe ministrul Justiției, Lucrețiu xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu, ca fiind sub influența unor cercuri antisemite 4. Ministrul Muncii, social-democratul Lothar xe "Rădăceanu"Rădăceanu, căutând și el să găsească pretexte pentru amânare, spunea: „Nu avem unde să ducem instituțiile... este vorba de cantine, cămine de ucenici, și În timpul acesta evreii să aibă 3-4 apartamente, care le speculează”; În această direcție pledează, În aceeași ședință de guvern, și premierul xe "Groza"Groza, care se arăta temător că „evreii, cei ce au vândut de bună
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
postbelice era deosebit de gravă. Reușita În această misiune dificilă a fost asigurată de conjugarea a trei factori „de salvare”. Primul este cel al existenței, În cadrul lumii evreo-române, a unei infrastructuri instituționale, formată de-a lungul timpului: spitale, azile, policlinici, orfelinate, cantine etc. Dar pentru ca această rețea impresionantă să prindă viață, a fost nevoie de factorul uman. Sute de medici, asistenți medicali și sociali, profesori, funcționari ai comunității s-au Încadrat În „bătălia salvării”. Trebuie spus că În acest efort au fost
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Antonescu, prin care evreii au fost excluși complet de la accesul la instituțiile sociale și sanitare ale statului, au obligat populația evreiască să-și intensifice eforturile pentru dezvoltarea unei rețele proprii. Aceasta cuprindea, În 1946, la nivelul Întregii Românii, 80 de cantine pentru adulți, cu 40.000 de ospătați, 14 cămine de copii, cu 1.475 de copii, 16 cantine speciale pentru copii, cu 2.550 de ospătați, 9 internate cu 633 de copii, 54 de centre medico-sociale cu profil de pediatrie
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
obligat populația evreiască să-și intensifice eforturile pentru dezvoltarea unei rețele proprii. Aceasta cuprindea, În 1946, la nivelul Întregii Românii, 80 de cantine pentru adulți, cu 40.000 de ospătați, 14 cămine de copii, cu 1.475 de copii, 16 cantine speciale pentru copii, cu 2.550 de ospătați, 9 internate cu 633 de copii, 54 de centre medico-sociale cu profil de pediatrie, 10 cămine ale organizației sioniste Hahalut, cu 955 de copii, 19 cămine ale organizației Agudas xe "Israel"Israel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Israel, cu 1.600 de copii, 2 cămine ale organizației Mizrahi, cu 150 de copii, alte 3 cămine comunitare locale, cu 266 de copii, 17 azile de bătrâni cu 650 de asistați 1. Numai În xe "București"București funcționau 15 cantine comunitare cu 3.247 de ospătați 2. Rețeaua medicală cuprindea 23 de spitale, șase În xe "București"București, câte două În xe "Iași"Iași - unde se afla cel mai vechi spital evreiesc din România -, xe "Bacău"Bacău, xe "Cluj"Cluj
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
000 de orfani Întorși din xe "Transnistria"Transnistria, din care majoritatea au emigrat În xe "Palestina"Palestina. Joint aechipat complet sau parțial 51.000 de evrei pauperi, a sprijinit pentru diverse necesități 89 de comunități (reparații de sinagogi, băi rituale, cantine, azile etc.), a furnizat fonduri pentru conservarea bunurilor deportaților, a ajutat 20 de spitale și dispensare, a distribuit medicamente, a susținut și echipat diverse ateliere de școli profesionale, din care prima școală agricolă din România - la Colentina, lângă xe "București
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Groza 2. În anul 1946, România este lovită de o secetă puternică cu grave consecințe pentru populație. În aceste condiții, JDC Împarte ajutoare și populației românești. Astfel, În xe "Moldova"Moldova - regiunea cea mai lovită de secetă -, JDC Înființează 12 cantine mixte În care vor fi hrănite 6.000 de persoane. Pentru aceste cantine, organizația a alocat 10 vagoane de cereale. De asemenea, au fost puse la dispoziția prefecturilor și a unor comitete special Înființate de autorități pentru lupta Împotriva secetei
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
grave consecințe pentru populație. În aceste condiții, JDC Împarte ajutoare și populației românești. Astfel, În xe "Moldova"Moldova - regiunea cea mai lovită de secetă -, JDC Înființează 12 cantine mixte În care vor fi hrănite 6.000 de persoane. Pentru aceste cantine, organizația a alocat 10 vagoane de cereale. De asemenea, au fost puse la dispoziția prefecturilor și a unor comitete special Înființate de autorități pentru lupta Împotriva secetei 121 de vagoane cu grâu și porumb. În același timp, JDC a remis
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
grele generale ale perioadei, să rezolve situația deportaților. Astfel, a Înființat, Într-un grup de barăci, În xe "București"București, pe strada Doinei 19, un cămin În care au putut fi cazate 250 de persoane strămutate. Comisia a organizat cinci cantine, În care luau masa În jur de 1.500 de repatriați 3. Comisia a reușit să echipeze cu Îmbrăcăminte, până În 1946, 1.200 de deportați 4. A Înființat și un centru de plasare, care Încerca să găsească locuri de muncă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
instituțiilor sociale În proprietatea Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale, iar a celor medicale În proprietatea Ministerului Sănătății. În acel moment, structura comunitară avea 18 spitale și 3 maternități cu 1.742 de paturi, 24 dispensare, 4 ambulatorii dentare, 71 de cantine populare cu 20.189 de asistați, 27 de cămine cu 1.340 de interni 3. Preluarea - În fapt, confiscarea - acestei importante rețele social-sanitare era prezentată de propaganda oficială ca o formă de „a asigura egalitatea deplină a populației evreiești...”. În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Problema centrală care s-a pus În fața colectivului evreo-român, imediat după căderea regimului Antonescu, a fost Întoarcerea la normalitate. Aceasta a fost facilitată de doi factori: a) existența unei importante infrastructuri medicale (spitale, cabinete ambulatorii etc.) și a uneia sociale (cantine, azile de orfani și de bătrâni, cabinete sociale); b) sprijinul marilor organizații evreiești de Întrajutorare, și În primul rând al organizației Joint. Cuplarea celor doi factori a permis colectivității evreiești din România să revină la o relativă și parțială normalitate
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențeștitc "Ecouri studențești" La câteva zile după revolta muncitorilor brașoveni, au apărut și foarte puținele - dar vehementele - solidarizări ale studenților cu protestatarii. Cel dintâi este Cătălin Bia, student la Horticultură, care se așază în fața cantinei cu o pancartă pe care scrie: „Muncitorii arestați nu trebuie să moară!”. Acestuia i se alătură încă doi colegi (Lucian Silaghi și Horia Șerban), dar Securitatea este alertată imediat și cei trei sunt arestați în fața colegilor lor. Securitatea devenise de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
comunicare din orice organizație Ă „GrapeNet-ul”1 (rețeaua de zvonuri care circulă din departament În departament). Spre deosebire de internet, care depinde de utilizarea unui modem, GrapeNet-ul poate fi accesat de oricine, oricând. Terminalele GrapeNet-ului includ automatul de cafea, cantina unde se ia prânzul, locurile unde se merge În pauză În general Ă orice loc unde se adună oamenii, unde socializează și fac schimb de informații. Cu GrapeNet-ul, oamenii pot sta online și pot naviga mai repede decât i-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
două cârlige niște bonuri de ordine. Pe o a doua plăcuță era scris: „Luați un bon de ordin și așteptați-vă rândul”. Tot cam atunci am auzit soneria care anunța o pauză pentru personalul fabricii. Am urmat câțiva oameni În cantină și m-am dus la un automat cu sucuri, unde unul dintre angajați Încerca să schimbe un dolar. „Nu am mărunt”, i-am spus, „dar Îți fac cinste cu un suc”. M-am prezentat și i-am spus omului că
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
este tot mai bună, performanțele cele mai semnificative fiind atinse de adolescenți și de tinerii adulți, cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani. De exemplu, un experiment din cadrul laboratorului nostru realizat în școală și vizând memorarea meniurilor de la cantină arată că, în ziua de vineri, adolescenții își amintesc, în medie, 25% din meniul zilei de luni, în timp ce copiii între 6 și 8 ani nu și-l mai aduc aminte deloc. Procentajul amintirii la sfârșitul săptămânii (vineri după-amiază) a meniului
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în realizarea protecției sociale pentru aceste persoane. De asemenea, o importantă problemă constă în lipsa medicilor geriatri, care a determinat ca evaluarea persoanelor vârstnice să fie realizată fără profesionalism, serviciul cel mai frecvent acordat persoanelor în vârstă fiind asigurarea mesei la cantina socială. Prevederea cuprinsă în arti. 9, alin. 2 din Legea nr. 17/2000 este restrictivă, în sensul că persoana vârstnică nu poate beneficia de servicii sociale decât în cazul în care are venituri sub 1/5 (180 000 de leiă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
o anumită comunitate/zonă - bloc, stradă etc. - și, împreună cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului - al cărui angajat este -, soluționează cazurile sociale prin colaborarea cu celelalte instituții publice și privateă. Dezvoltarea serviciilor sociale specifice în domeniul protecției vârstnice: cantina socială, asistență la domiciliu, asistență medicală, socială, juridică (la întocmirea documentelor de vânzare-cumpărare, întreținere etc.Ă, dezvoltarea unor centre de zi, adăposturi de noapte, asistență psihologică, dezvoltarea centrelor private, asigurarea unor programe de recuperare, tratament, recreere și divertisment. Bibliografie Bocancea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
grup). La baza asistenței sociale instituționale (rezidențiale) stau trei tipuri de ideologii: ideologii optimiste care susțin că instituțiile oferă un mediu de protecție anumitor persoane chiar dacă nu oferă aceleași condiții de dezvoltare normală (de exemplu, instituțiile pentru bătrâni, masa la cantină); ideologii pesimiste care susțin că instituționalizarea ar trebui să fie abandonată întrucât dă naștere la consecințe negative; ideologii radicale de sorginte marxistă care consideră că ocrotirea rezidențială, în ciuda efectelor negative, oferă alternativa traiului în comun, ceea ce favorizează actualizarea sinelui. Bibiliografie
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe nenumărați sociologi ai muncii sceptici. Întreprinderea este descrisă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
continuității, al micilor sfințenii și rituri. Constat acum, la a treia revenire, că Păltinișul a devenit o proiecție plină a spiritului lui Noica. Până și oamenii de aici - îngrijitoarele, vânzătoarea de la alimentară, băieții de la teleschi, recepționerul, meteorologul, milițianul, fetele de la cantină - și-au primit prin el un legato, ființa lor pare să atârne de salutul lui, de căciula pe care și-o scoate cu un gest prelung și încetinit, însoțit de zâmbetul lui smerit, prin care el, cel foarte sus și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Noica e singurul la ora actuală care are puterea să domine, aici, un text heideggerian. Nu poți veni cu mâna goală în fața lui Heidegger. Dar atunci înseamnă că hermeneutica începe o dată cu actul traducerii. La prânz, când ieșeam cu Noica de la cantină, în ușă ne salută un zidar: "Vă tot văd pe aici de la o vreme, îi spune el lui Noica. Pesemne că sînteți frizerul stațiunii?" Joi, 14 decembrie 1978 I-am lăsat aseară lui Noica textul lui Freud despre interpretarea primei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
n-ai observat că a venit. Știți vorba: Pesemne c-a și venit, de vreme ce n-a mai venit"." Vineri, 25 ianuarie 1980 Astă-seară, când am ajuns la Noica, nu l-am găsit în cameră. A sosit curând. Întârziase pentru că șeful cantinei, aflând de la radio că Noica luase premiul de onoare al Uniunii ("am auzit că sînteți scriitor mare"), îl oprise să mănânce șuncă și gem. Am întîrziat, dragii mei, din pricina "efemerindelor", vorba lui Frunzetti. Nu știți ce sânt "efemerindele"? Prin '50
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
achiziție pentru ediția Platon. Pentru Noica era decisiv faptul că băiatul avea instrumentele puse la punct - greacă, latină, ceva ebraică, apoi germana, engleza și franceza. Ne despărțim de el și ne îndreptăm - ni se alăturase între timp și Andrei - spre cantină. "Vă mărturisesc, dragii mei, că încep să-i judec pe viitorii cărturari și după fizionomie. Ați văzut: băiatul poartă ochelari, e blond limfatic și pare să aibă Sitzfleisch. Un corp nesportiv, greoi sau, dimpotrivă, uscat, e o primă garanție de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]