1,577 matches
-
suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al lor... Grupul: (aplauze) Bravo! Cațavencu: Soțietatea noastră are de scop să încurajeze industria română, pentru că, dați mi voie să vă spui, din punctul de vedere
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de bile negre, deci cu 7 voturi mai mult decât majoritatea absolută de 55 de voturi („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 24 iunie 1875“, MOF., nr. 145, 5/17 iulie 1875, p. 3273), în ciuda faptului că o societate de capitaliști români amintită mai sus și de Bacalbașa se oferise să construiască linia Ploiești- anul 1875 269 În ziua de 24 mai Nicolae Fleva este liberat din închisoare în urma ordonanței de neurmărire.62 Ziarele opoziției publică sub titlu Programa actul de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
concesiune“ - Memoriile, vol. VIII, p. 17). De altfel, un an mai târziu, în decembrie 1876, întreprinderea Crawley va întrerupe lucrările, iar convenția va fi anulată de statul român. În cele din urmă, linia ferată Ploiești-Predeal va fi construită de un capitalist francez (va fi dată în folosință la sfârșitul anului 1879), costurile totale fiind de 34 350 351 lei (în loc de 42 500 000 lei, cât pre tinsese Crawley, adică 500 000 lei pentru fiecare kilometru) (v. Gh.M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
uit ce-au făcut anterior, găzduindu-ne, dar sînt dezamăgit de „răceala” lor de acum. Ce și-or fi zis: prietenia are limitele ei. De-ajuns! * Iarăși și iarăși, limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum au capitaliștii, ci „persoane disponibilizate”. Numai în județul Bacău sînt peste 20.000. Facem, apoi, „o nouă revoluție agrară”, dar „n-avem, tovarăși, motorină ca să discuim, așa că spargeți bolovanii cu sapele”! *Prea des convorbiri exclusiv alimentare și meteorologice. Monotonie! Încerc unul dintre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
s-a bucurat zeci de ani în șir de ajutorul țărilor frățești, pentru a nu rămâne mai prejos de cealaltă Germanie, plus beneficiile și avantajele pe care le-a avut permanent și le mai are de la Germania occidentală, de la acei capitaliști care au început încă de mult să intre în putrefacție. A încerca o comparație între ele, în orice domeniu de activitate sau social-politic, ar fi o nebunie. Și totuși, pentru că automobilul este dorit astăzi de toată lumea, să vedem cum stăm
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dispară să ne ferească Dumnezeu, tov. președinte, de o așa perspectivă. Să știți că, dacă ar dispărea capitalismul, noi, socialismul, murim sigur. Noi trăim astăzi și am mai făcut câte ceva pe valuta capitalistă, pe știința și tehnica foarte avansate ale capitaliștilor, pe calculatoarele electronice, mașinile, uneltele, utilajele și licențele capitaliste. Dar, dacă ei ar dispărea, ce ne-am face? Dvs. vedeți doar unde a ajuns marea țară a socialismului biruitor, Uniunea Sovietică, în cei 65 de ani de la Marea Revoluție din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
asemănătoare celor din statele capitaliste. Domnule Ceaușescu, să ne reamintim primele lecții de marxism pe care ni le preda secretarul de celulă Sandu Constantin, când eram amândoi membrii aceleiași celule și când ne arăta prin exemple concrete cum își însușesc capitaliștii o parte din munca proletariatului, pe care nu o plătesc, denumită plusvaloare a muncii. Așa a fost și așa este și astăzi, căci pe această cale se îmbogățesc capitaliștii exploatatori. Dar în țară la noi, statul nostru socialist, care este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
celule și când ne arăta prin exemple concrete cum își însușesc capitaliștii o parte din munca proletariatului, pe care nu o plătesc, denumită plusvaloare a muncii. Așa a fost și așa este și astăzi, căci pe această cale se îmbogățesc capitaliștii exploatatori. Dar în țară la noi, statul nostru socialist, care este unicul capitalist, nu-și însușește o plusvaloare asemănătoare statelor capitaliste? Să vedem din câteva exemple concrete. Un muncitor calificat (zidar, strungar, șofer etc.) câștigă în medie 2.500-3.000
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
parte din munca proletariatului, pe care nu o plătesc, denumită plusvaloare a muncii. Așa a fost și așa este și astăzi, căci pe această cale se îmbogățesc capitaliștii exploatatori. Dar în țară la noi, statul nostru socialist, care este unicul capitalist, nu-și însușește o plusvaloare asemănătoare statelor capitaliste? Să vedem din câteva exemple concrete. Un muncitor calificat (zidar, strungar, șofer etc.) câștigă în medie 2.500-3.000 de lei pe lună, în funcție de munca depusă, specializarea ei, vechimea în muncă etc.
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de zece ori mai puțin ca același muncitor din RFG. Din exemplele de mai sus, care ar putea fi înzecite cu altele, se naște fireasca întrebare: de ce aceeași muncă depusă de proletar nu este retribuită în aceeași măsură ca la capitaliști? De ce statul nostru socialist fură o plusvaloare a muncii proletariatului de peste cinci ori mai mare decât plusvaloarea muncii însușită de capitaliști? Unde este legea fundamentală a sistemului economic socialist: îmbunătățirea din ce în ce mai mult a nivelului de trai al oamenilor muncii? Proletariatul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
altele, se naște fireasca întrebare: de ce aceeași muncă depusă de proletar nu este retribuită în aceeași măsură ca la capitaliști? De ce statul nostru socialist fură o plusvaloare a muncii proletariatului de peste cinci ori mai mare decât plusvaloarea muncii însușită de capitaliști? Unde este legea fundamentală a sistemului economic socialist: îmbunătățirea din ce în ce mai mult a nivelului de trai al oamenilor muncii? Proletariatul de astăzi, iluminat de partid asupra exploatării capitaliste, nu mai poate suporta această exploatare nemiloasă a muncii și de aceea nu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vor lua măsuri la remedierea actualei stări de lucruri, și atunci vom fi cu toții egali, cel puțin în fața foametei ce s-a instalat din cauza superiorității sistemului economic socialist. Eliminați milioanele de ore ce se pierd zilnic la cozile necunoscute de capitaliști și poporul vă va aclama cu sinceritate, și nu cu aplauze obligatorii la apăsarea butonului de regie, al aplauzelor difuzate prin uriașele megafoane. Astăzi, poporul vă urăște de moarte fiindcă ați uitat de unde ați plecat și, foarte șiret, încetul cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
toate acestea, e mai bine să fii om liber. Fie și Împovărat de probleme și chiar nefericit. În situații-limită, trebuie să știi să separi esențialul de secundar. Esențialul: preferabil să fii nefericit În libertate. În rest, ce susțin comuniștii despre capitaliști este adevărat. Și viceversa”, scrie ziaristul bucureștean stabilit la Marea Moartă. „Totul vine când nu te mai aștepți. Când crezi că nu mai ai nici un dram de putere să decizi. Din păcate, pentru noi, oameni cu trecut eteric, prezent tumefiat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele Reichului, în valori reale, scăpându-le de contribuțiile de război. 4/. - Evreii au început să caute și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cuvânt al unor interese cu vizibilitate mai mare pentru cetățeni, al unor interese care nu au grupuri bine organizate de lobby, pentru că Încearcă să se legitimeze ca reprezentant al „publicului european”, ce reprezintă interesele consumatorilor, și nu pe cele ale capitaliștilor (Kohler-Koch, 1997). Tsebelis (apud Christiansen, 1996) recunoaște rolul sporit al Parlamentului European, În special În stabilirea agendei. Putem vorbi, În anii ’90, despre declanșarea unei competiții Între instituțiile CE, În mod special Între Parlament și Comisie. Necesitatea reformei se Întrevedea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
țări, ale căror, venituri diferă foarte mult. Alte teorii accentuează rolul relațiilor internaționale și al presiunii inerente a globalizării. Una dintre acestea este și cea avansată de Wallerstein, care explică migrația ca fiind o urmare firească a penetrației sistemului economic capitalist în țări periferice necapitaliste. Teorii noi (cum ar fi teoria dualității piețelor sau segmentarea pieței muncii) aduc în discuție elemente inedite, cum ar fi prestigiul și statusul. Conform acestor teorii, migrația internațională este o consecință firească a factorilor de atracție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aminte că Marx este „o figură-cheie” în evoluția gândirii sociologice, care a influențat direct și indirect analiza contrasistem, arătând că esența capitalismului ca sistem economic este relația dintre muncitori, patroni și mijloacele de producție din care apare plusvaloarea, însușită de capitaliști ca profit (Capitalul, vol. I, 1867/1966). Prietenul, colaboratorul și susținătorul său financiar - industriașul și socialistul britanic Friedrich Engels, născut în Germania - a avut contribuții esențiale la analiza capitalismului și a sistemului claselor sociale. El este nu numai cel care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
clase devine mai importantă decât cea interstatală. Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere în secolele trecute prin cursa pentru colonii, iar în zilele noastre prin multiplicarea corporațiilor multinaționale. Pentru ca
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
exemple în acest sens datează din preajma primului război mondial. În momentul în care viitoarea conflagrație părea inevitabilă, liderii stângii europene, marxiști sau nu, au chemat la grevă generală: proletarii nu ar trebui să plătească cu sângele lor confruntarea dintre interesele capitaliștilor. În ciuda acestor apeluri, solidaritatea națională a câștigat în fața celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele comune, între teoriile de influență marxistă din Relațiile Internaționale există numeroase diferențe. Ca punct
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
viața economică; 2. contopirea capitalului bancar cu cel industrial și formarea, pe baza acestui capital financiar, a unei oligarhii financiare; 3. exportul de capital, spre deosebire de exportul de mărfuri, capătă o însemnătate deosebit de mare; 4. se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
despotice. Imperiul Otoman, de exemplu, acorda întreprinderilor străine exceptări de la multe dintre legile și practicile care se aplicau afacerilor conduse de propriii supuși. Așa a procedat la începuturile sale și China republicană, încercând să ademenească o parte din capitalurile și capitaliștii chinezi de peste hotare. Cu toate acestea, tentația politică este de a căuta tot mai multe motive pentru care guvernele ar trebui să ia din ce în ce mai mulți bani din afaceri și să exercite un control tot mai mare asupra lor. Prezența sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Statele Unite, unde nu există înalte niveluri ale aristocrației la care să aspiri. în societățile care, practic, își sterilizează propriii oameni de afaceri poate apărea nu numai o lipsă de spirit întreprinzător, dar și o pierdere în capitalul de investiții, atunci când capitaliștii puternic înclinați spre economisire și reinvestire devin proprietari de pământ, imitând obișnuințele aristocrației de a cheltui excesiv”. în alte societăți, „capitalul uman negativ este sporit prin educație, așa încât cei care au urmat școli sau universități consideră o gamă largă de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a URSS, seria istorie și filosofie, t. V, 1948, nr. 1 (este grăitor limbajul utilizat de Panaitescu, cu nimic mai prejos decât cel al unui activist comunist: „Și atunci se aflau față în față două lagăre, cel socialist și cel capitalist”). Al. Grecu s-a afirmat și la Studii, unde s-a preocupat, cu o singură excepție, de relațiile ruso-române și istoriografia marxistă. Astfel, a publicat recenzia „Două reviste de istorie sovietice” și articolul „O scrisoare inedită - Mihai Viteazul și legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
One reason for this situation is that Romania emerged as a unified state only after 1918, its population and status developing as an aspect of competing empires and, much like the rest of the Balkans, Romania was less critical to capitalist expansion than the colonies created in Africa, Asia, and South Africa. Romania lacked Anglo-American social scientific notoriety due to the perplexing complexities of its society and to the confusion to which this leads. «Balkanism» has served as an explanation for
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evoluție au fost diferite în funcție de raportarea regimurilor comuniste la naționalism. O abordare asemănătoare are și Stephen L. Graubard, care, în „Eastern Europe... Central Europe... Europe”, Politics and Society, martie 1992, introduce categoria „naționaliștilor birocrați”, care s-au transformat rapid în „capitaliști de stat”. Acestea sunt doar câteva exemple dintr-o listă mult mai lungă de studii care abordează comparativ problematica tranzițiilor (inclusiv) prin prisma factorilor istorici. Mai ales ultimul criteriu, cel al raportării la naționalism, ar merita, credem, o atenție sporită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]