1,971 matches
-
în valoare, prin comandantul suprem și prin războinici, decât cele două funcțiuni mai înalte, a treia rămânând neîntrebuințată - atât în formele sale «agricultură» (inexistentă) și «bogăție» (redusă la pradă), cât și în forma «plăcere» (Criseis, Briseis nu sunt decât niște capricii sau niște mize) -, și nu este prezentă decât în departamentul «sănătate» (prin medicii Machaon și Podaleiros).“ Ahile ar fi deci reprezentantul celei de a doua funcțiuni «mai înalte», cea războinică. Și, firește, chiar așa și este. Numai că, timp de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și în numele arhanghelilor. E așadar, înainte de toate, un spirit al aerului și al văzduhului. Și vine de acolo de unde există prin esența lui, dintr-un spațiu fără țărmuriri și fără opreliști, acela al libertății în sine, până la constituentele sale de capriciu și de joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență și o ierarhie din care nimeni nu-i eliberează niciodată
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și în numele arhanghelilor. E așadar, înainte de toate, un spirit al aerului și al văzduhului. Și vine de acolo de unde există prin esența lui, dintr-un spațiu fără țărmuriri și fără opreliști, acela al libertății în sine, până la constituentele sale de capriciu și de joc, și de răsfăț în sine și de sine. Imanentă naturii și combinațiilor ei infinite, împletită cu hazardul, străină de orice transcendență. Îngerii sunt înscriși într-o dependență și o ierarhie din care nimeni nu-i eliberează niciodată
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
împrumutate ca salma „pai“, merza „fileu de pește“, zaba „broască“, motsilo „mlaștină“, magula „mormânt“ sau karuta „înger“, fiindcă este greu de imaginat că vechii greci nu cunoșteau aceste realități. Cuvintele se împrumută și din spirit de imitație, împrumuturile fiind supuse capriciilor modei. Un cuvânt poate fi împrumutat pentru că termenul străin este considerat mai distins, mai frumos, mai interesant sau mai amuzant. Or, nu există metodă prin care să se poată prevedea de ce un cuvânt este considerat mai distins, mai amuzant sau
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un fel de mâncare orientală (din aceeași terminologie culinară cu piftia și iahnia); cuvântul cighir are în prezent circulație regională. Termeni din domeniul vestimentației Câmpul semantic al vestimentației este cel mai deschis, mai ales dacă ne gândim că este supus capriciilor modei. În îmbrăcămintea bărbaților, de exemplu, s-a ajuns de la toga romană la cămașa din zilele noastre și la pantaloni, pe care îi poartă, de altfel, și femeile. pantalon(i), nădrag(i) Vestimentația masculină de la brâu în jos poartă diverse
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în 1830 este un eșec usturător. De aceea poetul întoarce spatele scenei, creând Un Spectacol într-un fotoliu, pe care îl rezervă plăcerii lecturii, fără să-i pese pentru moment de reprezentație. De-abia în 1847, cu succesul lui Un Capriciu, la Comedia Franceză, unele din operele sale dramatice obțin în fine consacrarea meritată. Dacă Hugo triumfă cu Hernani, a cărei premieră provoacă celebra "bătălie", și cunoaște un oarecare succes cu dramele următoare, el renunță la scenă după eșecul cu Les
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de apreciere, un sistem anarhic în care legea este considerată un capriciu și nerespectarea ei o condiție sine-qua-non a supraviețuirii. În centrul acestui univers haotic tronează ,,eminentul" profesor Marius Chicoș Rostogan, cel care adoptă și experimentează cu entuziasta aprobare a inspectorilor la fel de ,,competenți", noua metodă intuitivă, ținta satirei caragialiene, dezvăluită ca pandant
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Madame Vintilă, călătorul și soția lui sunt tipuri caragialiene (micul funcționar, cocota adulterină, cuplul de vilegiaturiști) mai adânc personalizate și umanizate, iar anumite scene dezvoltă în același sens găunoasele și sincopatele pseudoconversații din "șarjele de atelier" ale lui Caragiale: Ștefan: Capricii. [...] I-ai vorbit? Bogoiu (evaziv): Daa... Ștefan: Și? Bogoiu (același joc): dee... Ștefan: Cam puțin. Daa...Dee... Ce spune? Bogoiu (deodată devenit solemn): Dragul meu... Vezi... Viața... Înțelegi... Ștefan (îl priveste atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atent, căutând să descifreze încurcătura lui): Nu înțeleg. Bogoiu: Nici eu.223 În piesa următoare, mercantilismul și cameleonismul șefului de gară, fixismul și intransigența absurdă a personajului-orologiu Domnișoara Cucu, mimetismul și insensibilitatea mascate în eleganță și aroganță, evidente la Grig, capriciile și plictiseala Monei trimit tot la ipostaze caracteriale creionate în Momentele și în comediile lui Caragiale. De fapt, în ambele piese, scene cu iz caragialesc alternează cu scene umoristice redate în tonalități diferite, de la cele duioase, melancolice, la cea involuntar
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Preluarea și prelucrarea originală a acestui etalon este realizată pe un plan superior de către Mircea Eliade, prin includerea unei neașteptate dimensiuni metafizice în caracterul personajului de această factură. Dacă la mediocrul Nae, iubirea simultană a două femei e un simplu capriciu aparent periculos, un viciu care-i stimulează șiretenia instinctului de conservare, la cerebralul Pavel Anicet din Întoarcerea din rai, divizarea pasiunii între Una și Ghighi echivalează cu pierderea unității sinelui prin scindare, este deci generatoare de o suferință percepută acut
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu doar al comunicării, ci chiar al viețuirii autentice. Nu în ultimul rând, absurdul se întrevede la Caragiale în intuiția nonsensului existenței, revelat atât prin "tăcerea" grăitoare a lui Anghelache, cât și prin absolutizarea rolului hazardului, al contratimpului sau al capriciului unei instanțe metafizice care penalizează categoric orice hybris. Este drept că nici victimele acestei forțe superioare, nici ea însăși nu sunt absurde, ci, mai degrabă, antrenate într-o confruntare zadarnică, soldată invariabil cu eșecul penibil al omului. Ducând la extrem
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
e viața [...]. Trecem unii pe lângă alții, cari am putea deveni cei mai buni priteni, dacă ne-am cunoaște mai bine, și ne cunoaștem, totuși, numai o clipă, în treacăt, pentru a ne grăbi înainte, neștiind nici noi unde, acolo unde capriciul sau inconștientul întâmplării ne duce pe fiecare în mod fatal..."157 În privința limbajului, nu doar jocul de-a absurdul din discursul auctorial îi marchează la Urmuz agonizarea, ci și privarea totală a personajelor de intervenții discursive proprii, substituite de mecanica
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
timp, creierul acelui cap...de pod ! 50. Ce legătură matematică există între capacitatea unui vas și volumul...de debut ? 51. Nu are un rol important în cadrul obiceiurilor de iarnă, ,,Jocul caprei"...negre ! 52. Meloman împătimit, îi acceptă (din iubire), toate capriciile... muzicale ! 53. Mare realizare a tehnicii! A conectat electric Polul Nord cu Polul Sud, la aceeași bornă...kilometrică ! 54. Mult mai târziu s-a obținut boraxul, ca important derivat al borului...de pălărie ! 55. Inventivă, după trei încercări a obținut pentru
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
versuri din „Horst Wessel“, numai că eu am stat În banca mea, dând din cap cu răbdare, așteptând ca el să ajungă la adevăratul subiect al discuției. — Von Greis era instrumentul voinței mele, zise el mieros, și de asemenea al capriciilor mele. Era deopotrivă agentul meu intermediar la cumpărare, ca și cel care-mi făcea rost de fonduri. — Vreți să spuneți că era un artist În a obține prin intimidare bunuri de lux. Goering se strâmbă și zâmbi În același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pe mare. Ele nu ne-au dat o Odisee a lui Quetzalcoatl. Au vorbit tot timpul numai de reîntoarcerea lui. În labirintul mexicanilor, drumul cel mai bătut e spre centru. amintindu-mi de Rousseau Zeii trimit acum asupra noastră toate capriciile cerului tropical. S-au hotărât, se pare, să ne arate tot repertoriul ploilor. Căci ploaia, aici, arată altfel. Apare pe neașteptate, violentă și caldă, se prăbușește în geamurile autobuzului sufocîndu-le cu apă, după care dispare pe neașteptate. Înainte de a afla
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
în rochița cu un desen în piept, știam acum, eram eu. Acum îmi aminteam (dar se numește amintire leșinul acela, topirea aceea în chinul nostalgiei?) pozele străvechi din pachetul pe 179 care-l găsisem cu doi ani în urmă, ciudatul capriciu al mamei de a mă îmbrăca, până la patru ani, numai în fată, ezitările ei de mai târziu de a-mi vorbi despre primii ani ai mei, când locuiam cu toții pe strada cu nume de muzician din Floreasca... Știam acum de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
biserică, Theo, dacă ai nevoie de ceva să-mi dai de știre, Deocamdată mi-am adus tot ce trebuie, Prea bine, eu mulțumit că nu-l voi avea pe stareț toată ziua în spatele meu, și el supunându-se pe moment capriciilor mele, aerul evlavios cu care se-ndepărtează mă avertizează că nu-l cunosc încă deloc pe omul acesta! 3 iulie, întrerup lucrul din cauza unei oribile dureri de cap, ochii mă dor ca și cum mii de cuie mi-ar împunge pe dinlăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să discuți cu nemernicul ăsta Înainte. Tu ești aici doar de fațadă. Se aplecă spre el aproape atingându-l. — Eu conduc spectacolul, nu tu. Moir-Farquharson Îi zâmbi calm. — Domnule inspector, spuse el pe tonul cel mai conciliant, cunosc foarte bine capriciile legii scoțiene. Dar, ca un semn al Încrederii, vă cer să mă lăsați să discut cu clientul meu În particular. Și dacă nu vreau? Atunci stăm aici și așteptăm până la paștele cailor. Sau să se termine cele șase ore pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
mare nevoie de el, lăsând peste durerea gheții și sentimentul apăsător al dezorientării. Ce trebuie să fac? Să mă agăț de școală, doar ea mi-a mai rămas. Stimulentul e prea mic, școala este o luptă brută cu notele, cu capriciile profesorilor... O să Încerc totuși să mă agăț de ea, dar nu voi reuși. Privirea mă poartă departe, gândul Își imaginează acea strălucire obsedantă a gheții, acel aer minunat și sănătos pe care Îl simt cum Încearcă să-mi pătrundă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe care nu Îl iubesc! N-am dreptul! Zări albastre, munți ascunși În neguri, păduri foșnitoare, eroi ai aerului, nu pot să vă las! Milă pentru cel lovit de propria mea spadă, durere pentru durerea altuia, victimă a propriilor mele capricii, iubire ce mi te-ai dăruit cu totul, cum pot oare să vă las? În numele suferinței mele pentru Petre, În numele acelei iubiri pe care timpul o păstrează ca pe o minune, la fel ca În prima zi, În numele lacrimilor ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Îmi spune că trebuie să mă feresc de asemenea silogisme, care nu au decât rostul de a motiva deciziile acelor naturi slabe ce nu se pot ilustra decât prin contractarea, foarte ieftină, de cele mai multe ori, a propriei lor personalități, la capriciile cuiva fără nici o ratio a lui a fi. Mai bine să fiu un egoist feroce, un dur, un bădăran, decât să ajung jucăria unei frivole. A trece netulburat pe lângă dulcile ademeniri ale speței, a fi mereu capabil să-ți decizi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ei, ei se uită, Împușcați, la tine. O țigancă se pălmuiește singură prin sala de așteptare. E beată. Bufnitura tampoanelor sfarmă gerul, undeva pe linia de manevră. Cerul este senin și plin de stele, dar nu poți ști care sunt capriciile vremii. Vagoanele rapidului calcă lin ácele printre semafoare albastre, iar de la cișmeaua gării care țârâie, un fir de apă, printre sloiuri, clipește spre tine, ca și cum și-ar freca mâinile Omul Roșu. În spatele lui, În lumina de var nestins a neonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
i se păruse Elsei deprimantă și nu prea curată. Eu îi dădusem dreptate, dar apoi am prins obiceiul să mă duc până acolo aproape în fiecare zi. Dimineața beam o cafea și citeam ziarul. La apusul soarelui Gae își făcea capriciul de a prepara aperitive dense și cu mult alcool, care după câteva înghițituri te amețeau. Compania era modestă, polonezii se îmbătau, vorbeau cu voce tare, Gae se așeza la masa mea și îmi oferea o țigară de marijuana pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
să trăiești, nefericito? Din ce-o să câștig! O să muncesc, și încă mai mult ca acum. O să accept lecții pe care le-am refuzat. Oricum, am și renunțat la casa asta, i-am făcut-o cadou lui don Augusto. Era un capriciu, nimic altceva decât un capriciu. E casa în care m-am născut. Și-acum, eliberată de coșmarul ăsta și de ipotecă, o să mă pun pe muncit cu și mai mare sârg. Și Mauricio, dacă mă va vedea muncind pentru amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
o să câștig! O să muncesc, și încă mai mult ca acum. O să accept lecții pe care le-am refuzat. Oricum, am și renunțat la casa asta, i-am făcut-o cadou lui don Augusto. Era un capriciu, nimic altceva decât un capriciu. E casa în care m-am născut. Și-acum, eliberată de coșmarul ăsta și de ipotecă, o să mă pun pe muncit cu și mai mare sârg. Și Mauricio, dacă mă va vedea muncind pentru amândoi, nu va avea încotro și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]